22 de definitzii pentru cutzit
din care- explicative (7)
- morfologice (2)
- relatzionale (4)
- etimologice (1)
- enciclopedice (1)
- argou (7)
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
CUTZÍT cutzite s. n. 1. Instrument de taiat format dintro lama metalica shi dintrun maner avand numeroase shi variate intrebuintzari in gospodarie in atelier etc. ◊ Expr. A avea painea shi cutzitul (in mana) = a avea la indemana toata puterea toate mijloacele. A fi (certat) la cutzite sau a se avea la cutzite (cu cineva) = a fi sau a ajunge dushman neimpacat (cu cineva) a se uri (cu cineva). A pune (cuiva) cutzitul in gat = a sili (pe cineva) sa faca ceva. Ai ajunge (cuiva) cutzitul la os = a ajunge la capatul puterilor; a fi intro situatzie dificila precara. (A fi) pe (o) muchie de cutzit = (a se afla) intro situatzie grava dificila la un pas de nenorocire. Ai da (cuiva) un cutzit prin inima = a simtzi o durere adanca. ♦ Instrument de os de metal etc. asemanator cu un cutzit (1) cu care se taie hartie sau foile unei cartzi. ♦ Bisturiu; p. ext. operatzie interventzie chirurgicala. 2. Scula ashchietoare pentru mashinileunelte avand o parte activa cu un taish principal confectzionata din material rezistent la uzura. ◊ Cutzit de plug = parte a plugului care taie brazda in plan vertical fiind situata inaintea trupitzei. 3. Piesa principala a cantarului sensibila la cea mai ushoara atingere care indica greutatea unui corp. 4. Piesa componenta a unor aparate de conectare care realizeaza o legatura electrica. 5. (Zool.; in sintagma) Cutzitdemare = lamelibranhiat cu valvele de forma plaselelor de briceag care traieshte in Marea Neagra (Solen marginatus). Probabil lat. *acutitus (< acutire < acutus). corectata
cutzit sn [At: TETRAEV. (1574) 248/ V: (reg) ~tzat / Pl: ~e / E: ml *cotitus sau *acutitus (<acutire<acutus)] 1 Instrument de taiat format dintro lama metalica shi dintrun maner avand numeroase shi variate intrebuintzari in gospodarie in atelier etc. 2 (Ie) A avea painea shi ~ul (in mana) A avea la indemana toata puterea toate mijloacele. 3 (Ie) A fi (certat sau a se avea) la ~e (cu cineva) A fi sau a ajunge[1] dushman neimpacat (cu cineva). 4 (Ie) A pune cuiva ~ul la gat A sili (pe cineva) sa faca ceva. 5 (Ie) Ai ajunge (cuiva) ~ul la os A ajunge la capatul puterilor. 6 (Iae) A fi intro situatzie dificila precara. 78 (Ie) (A fi pe) (o) muchie de ~ (A se afla intro) situatzie grava dificila la un pas de un deznodamant nedorit. 9 (Ie) Ai da (sau ai trece) cuiva un ~ prin inima A simtzi o durere adanca. 10 Cuter (3). 11 Bisturiu. 12 (Pex) Interventzie chirurgicala. 13 (Pex) Lovitura de cutzit (1). 14 (Fig; pex) Junghi. 15 (Fig; spc) Pneumonie. 16 Piesa taioasa de metal la diverse mashini sau unelte. 17 (Is) ~ de plug Parte a plugului care taie brazda in plan vertical fiind situata inaintea trupitzei Si: (reg) cutzitoaie (5) custura. 18 Piesa principala a cantarului sensibila la cea mai ushoara atingere care indica greutatea unui corp. 19 Piesa componenta a unor aparate de conectare care realizeaza o legatura electrica. 20 (Pop; ie) A descanta de ~ A vraji cu un cutzit pentru a lua durerile. 21 (Pop; ie) A se afla pe ~ A se afla in ceasul mortzii. 22 (In superstitzii vraji; ie) A pune cuiva ~ul sau a ursi un ~ A blestema pe cineva prin formule vrajitoreshti sa aiba dureri k de rana de cutzit. 23 (Pop; ie) A pune (pe altzii) la ~e A invrajbi. 24 (Inv; is) ~ piezish Unealta cu care rotarul netezeshte lemnul rotunjit cu scoaba. 25 (Is) ~ de strung Unealta cu varful tare (de otzel special calit) cu care se strunjesc uneltele (de lemn de metal etc.). 26 (Inv; imp) Sabie. 27 (Zlg; shic) ~demare Lamelibrahiat cu valvele de forma plaselelor de briceag care traieshte in Marea Neagra (Solen marginatus). 28 (Ie) A lua (pe cineva) in ~e Al ciopartzi. 29 (Pop) Pneumonie. 30 (Pop; ie) A zacea sau a boli de ~ A fi bolnav in urma vrajilor cu cutzitul (22). 31 (Pop; ie) A descanta de ~ A vraji cu un cutzit cununat pentru a dezlega vraja cu cutzitul. 32 (Ie) Ai intra (cuiva) un ~ la inima A fi cuprins de un fior rece. 33 (Iae) A fi napadit de griji 34 (Ie) A i se pune cuiva un ~ in inima A fi cuprins de frica. 35 (Ie) A fi pe ~ A fi pe moarte. 36 (Ie) Ai sari ~ul din teaca A fi la ananghe. 37 (Tip) Mashina de taiat hartia shi cartzile. 38 Cutzit de lemn cu care se taie mamaliga sau cashul. 39 (Is) ~ul piezish al rotarului Unealta cu care se strunjesc obiectele din lemn metal etc. 40 (La razboiul de tzesut) Cutzitul cu care se bat betele. 41 Limba melitzoiului. 42 (Is) Varful ~ului Alesatura. 43 (Ie) A fi (sau a sta) pe ~e A fi nerabdator sa plece sau sa afle ceva. corectata
- junge → ajunge — Ladislau Strifler
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
CUTZÍT cutzite s. n. 1. Instrument de taiat format dintro lama metalica shi dintrun maner avand numeroase shi variate intrebuintzari in gospodarie in atelier etc. ◊ Expr. A avea painea shi cutzitul (in mana) = a avea la indemana toata puterea toate mijloacele. A fi (certat) la cutzite sau a se avea la cutzite (cu cineva) = a fi sau a ajunge dushman neimpacat (cu cineva) a se uri (cu cineva). A pune (cuiva) cutzitul in gat = a sili (pe cineva) sa faca ceva. Ai ajunge (cuiva) cutzitul la os = a ajunge la capatul puterilor; a fi intro situatzie dificila precara. (A fi) pe (o) muchie de cutzit = (a se afla) intro situatzie grava dificila la un pas de nenorocire. Ai da (cuiva) un cutzit prin inima = a simtzi o durere adanca. ♦ Instrument de os de metal etc. asemanator cu un cutzit (1) cu care se taie hartie sau foile unei cartzi. ♦ Bisturiu; p. ext. operatzie interventzie chirurgicala. 2. Piesa taioasa de metal la diverse mashini sau unelte. ◊ Cutzit de plug = parte a plugului care taie brazda in plan vertical fiind situata inaintea trupitzei. 3. Piesa principala a cantarului sensibila la cea mai ushoara atingere care indica greutatea unui corp. 4. Piesa componenta a unor aparate de conectare care realizeaza o legatura electrica. 5. (Zool.; in sintagma) Cutzitdemare = lamelibranhiat cu valvele de forma plaselelor de briceag care traieshte in Marea Neagra (Solen marginatus). Probabil lat. *acutitus (< acutire < acutus).
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de gudovan
- actziuni
CUTZÍT cutzite s. n. 1. Instrument de taiat alcatuit: dintro lama metalica de obicei de otzel shi dintrun miner cu sau fara plasele avind intrebuintzari diferite in gospodarie in ateliere etc. Scoase de sub cingatoare un cutzit. CAMILAR TEM. 186. Moshul scoase cutzitul de la briu shi incepu a sapa. SANDUALDEA U. P. 220. Scoase un cutzit de vinatoare; shi cu singele rece al sau implinta fierul in coastele fiorosului animal. BOLINTINEANU O. 331. Iau cutzitul sami tai pita. JARNÍKBIRSEANU D. 175. ◊ Fig. Productzia noastra este poate cel mai cumplit cutzit carel infigeam zi de zi in inima dushmanului. DAVIDOGLU C. 61. Vorbele lui erau loviri de cutzit pentru Zoe. NEGRUZZI S. I 19. ◊ Expr. Cutzit cu doua taishuri v. taish. A avea (sau rar ai fi cuiva) piinea (sau pita) shi cutzitul in mina = a avea la indemina toata puterea toate mijloacele. Acuma mii pita shi cutzitul in mina. SBIERA P. 108. (Eliptic) Tu sa finceput iubitul Cai faceam eu ispravitul. Tu cu piinea shi cutzitul Mori flamind nepriceput. COSHBUC P. I 52. A fi (certat) la cutzite sau a se avea la cutzite (cu cineva) = a fi sau a ajunge dushman neimpacat (cu cineva). El shi BurtaVerde se aveau la cutzite. PAS Z. III 31. A pune (cuiva) cutzitul in git = a sili cu tot dinadisul (pe cineva) sa faca ceea ce nar vrea. Ai ajunge (cuiva) cutzitul la os = a i se sfirshi (cuiva) rabdarea sau puterea a ajunge la capatul rabdarii sau puterii; a se afla la mare strimtoare. Ai da (cuiva) un cutzit prin inima = a simtzi o durere adinca (fizica sau morala). Atita i trebui unchiashului sa auza k sai dea un cutzit ascutzit prin inima. O grija mare il cuprinse. ISPIRESCU L. 97. (A fi) pe o muchie de cutzit = (a fi) foarte aproape de o primejdie (a se afla) intro situatzie critica sau intrun moment critic. ♦ Instrument de os sau de metal cu care se taie hirtie sau foile unei cartzi. Se juca... cun cutzit de os. SADOVEANU B. 78. ♦ Bisturiu; p. ext. operatzie. A murit sub cutzit. 2. Piesa taioasa de metal la diverse mashini shi unelte. Cutzit de strung. ▭ Cutzitele tractoarelor au spart adinc in trupul stepei. SAHIA U.R.S.S. 95. Mirosul pamintului rascolit se imprashtia pe urma cutzitelor biruitoare [ale plugurilor]. ANGHEL PR. 83. ♦ Piesa principala a cintarului care se deplaseaza la cea mai ushoara atingere shi face k cintarul sa fie sensibil.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
CUTZÍT ~e n. 1) Instrument de taiat constand dintro lama ascutzita shi un maner. ◊ A fi la ~e cu cineva a fi dushman neimpacat cu cineva. Ai ajunge cuiva ~ul la os a nu mai putea suporta ceva. A avea painea shi ~ul in mana a avea la dispozitzie toate mijloacele pentru a face ceva. A pune cuiva ~ul la (sau in ) gat a fortza pe cineva sa faca ceva. A fi pe muchie de ~ a se afla in situatzie critica. 2) Piesa care taie la diverse mashini sau unelte. /<lat. cotitus
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
cutzit n. 1. instrument de taiat compus dintr’o lama shi un maner; a ajunge cutzitul la os a ajunge durerea shi suferintza la culme a pierde rabdarea; 2. lovitura de cutzit; 3. in medicina populara junghiu prin cap: bolnav de cutzit; 4. fierul cel lung al plugului care taie drept in jos. [Lat. *COTITUS dat la cute].
- sursa: SHaineanu, ed. VI (1929)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
cutzít n. pl. e (lat. côtítus dat pe cute orĭ din recŭtitus circumcis. V. cute ascut). Unealta de taĭat maĭ ales pinea shi carnea saŭ orĭce se poate taĭa. Lovitura de cutzit: ĭa tras un cutzit. Fig. Emotziune durere groaza: a simtzit un cutzit in inima. A fi la cutzite cu cineva a fi in mare dushmanie cu el. A ajuns cutzitu la os aŭ ajuns lucrurile la extrem nu se maĭ poate rabda. V. bricĭ briceag custura pumnal.
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
cutzít s. n. pl. cutzíte
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
cutzít s. n. pl. cutzíte
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
CUTZÍT s. 1. (pop.) custura (arg.) shindel shuriu. (Un ~ pentru taiat painea.) 2. (MED.) bisturiu. 3. (TEHN.) limba (pop.) batator condei fofelnitza (reg.) cordenci. (~ la melitza.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
CUTZÍT s. v. interventzie chirurgicala operatzie.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
CUTZIT s. 1. (pop.) custura (arg.) shindel shuriu. (Un ~ pentru taiat piinea.) 2. (MED.) bisturiu. 3. (TEHN.) limba (pop.) batator condei fofelnitza (reg.) cordenci. (~ la melitza.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
cutzit s. v. INTERVENTZIE CHIRURGICALA. OPERATZIE.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare etimologice
Explica etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
cutzít (cutzíte) s. n. 1. Instrument de taiat format dintro lama metalica. 2. Piesa principala a cintarului. 3. Durere de shale. Mr. catzut cutzut megl. cutzǫt istr. cutzit. Lat. *cotῑtus de la *cotῑre „a ascutzi” (Tiktin ZRPh. XVIII 148; Pushcariu 471; Pascu I 74; Rosetti I 165; DAR; Pushcariu Lr. 198); cf. cute ascutzi custura. Sa propus shi un der. de la *acutῑre (CandreaDens. 468) care nu prezinta mai multe avantaje. Der. cutzitar s. m. (persoana care face sau vinde cutzite; bataush mardeiash); cutzitarie s. f. (atelier sau pravalie unde se ascut sau se vind cutzite); (in)cutzita vb. (a avea un junghi in shale; a intzepa a injunghia); cutzitatura s. f. (durere de shale); cutzitoaie s. f. (lama ascutzita folosita in timplarie; rindea lunga instrument de strungar; strung; cutzit de potcovar; brazdar de plug; peshte de riu Cobitis taenia); cutzit(oi) vb. (a lucra cu cutzitoaia); cutzitura s. f. (cutzit care nu taie) cf. custura.
- sursa: DER (1958-1966)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
Dictzionare enciclopedice
Definitzii enciclopedice
NOAPTEA CUTZITELOR LUNGI denumire codificata a ordinului prin care Hitler a declanshat (2930 iun. 1934) actziunea de eliminare fizica a lui E. Röhm shi a principalilor comandantzi din S.A. (trupe de asalt) care devenisera un pericol in calea obtzinerii puterii depline in stat.
- sursa: DE (1993-2009)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
Dictzionare de argou
Explica doar sensurile argotice ale cuvintelor.
CUTZIT acioaie bripta bulat buton ceacaie ciacascoaba scula shish shuriu unealta.
- sursa: Argou (2007)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
a avea painea shi cutzitul expr. a detzine toata puterea / toate mijloacele
- sursa: Argou (2007)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
a invarti cutzitul in rana expr. a adauga la suferintza cuiva un nou motiv de suferintza; a spori suferintza (cuiva).
- sursa: Argou (2007)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
a rasuci cutzitul in rana (cuiva) expr. a spori supararea (cuiva).
- sursa: Argou (2007)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
ai ajunge cutzitul la os expr. 1. a ajunge intro situatzie limita 2. a nu mai rabda / suporta o stare de fapt / o situatzie
- sursa: Argou (2007)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
la cutzite (cu cineva) expr. in relatzii foarte incordate (cu cineva).
- sursa: Argou (2007)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
pe muchie de cutzit expr. intro situatzie foarte critica; in primejdie; in echilibru precar.
- sursa: Argou (2007)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
substantiv neutru (N1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
cutzit, cutzitesubstantiv neutru
- 1. Instrument de taiat format dintro lama metalica shi dintrun maner avand numeroase shi variate intrebuintzari in gospodarie in atelier etc. DEX '09 DEX '98 DLRLCdiminutive: cutzitash
- Scoase de sub cingatoare un cutzit. CAMILAR TEM. 186. DLRLC
- Moshul scoase cutzitul de la briu shi incepu a sapa. SANDUALDEA U. P. 220. DLRLC
- Scoase un cutzit de vinatoare; shi cu singele rece al sau implinta fierul in coastele fiorosului animal. BOLINTINEANU O. 331. DLRLC
- Iau cutzitul sami tai pita. JARNÍKBIRSEANU D. 175. DLRLC
- Productzia noastra este poate cel mai cumplit cutzit carel infigeam zi de zi in inima dushmanului. DAVIDOGLU C. 61. DLRLC
- Vorbele lui erau loviri de cutzit pentru Zoe. NEGRUZZI S. I 19. DLRLC
- 1.1. Instrument de os de metal etc. asemanator cu un cutzit cu care se taie hartie sau foile unei cartzi. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Se juca... cun cutzit de os. SADOVEANU B. 78. DLRLC
-
- 1.2. Bisturiu. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: bisturiu
- A murit sub cutzit. DLRLC
- 1.2.1. Operatzie interventzie chirurgicala. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: operatzie
-
- A avea (sau rar ai fi cuiva) painea (sau pita) shi cutzitul (in mana) = a avea la indemana toata puterea toate mijloacele. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Acuma mii pita shi cutzitul in mina. SBIERA P. 108. DLRLC
- Tu sa finceput iubitul Cai faceam eu ispravitul. Tu cu piinea shi cutzitul Mori flamind nepriceput. COSHBUC P. I 52. DLRLC
-
- A fi (certat) la cutzite sau a se avea la cutzite (cu cineva) = a fi sau a ajunge dushman neimpacat (cu cineva) a se uri (cu cineva). DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: uri
- El shi BurtaVerde se aveau la cutzite. PAS Z. III 31. DLRLC
-
- A pune (cuiva) cutzitul in gat = a sili (pe cineva) sa faca ceva. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: sili
- Ai ajunge (cuiva) cutzitul la os = a ajunge la capatul puterilor; a fi intro situatzie dificila precara. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- (A fi) pe (o) muchie de cutzit = (a se afla) intro situatzie grava dificila la un pas de nenorocire. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Ai da (cuiva) un cutzit prin inima = a simtzi o durere adanca. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Atita i trebui unchiashului sa auza k sai dea un cutzit ascutzit prin inima. O grija mare il cuprinse. ISPIRESCU L. 97. DLRLC
-
-
- 2. Scula ashchietoare pentru mashinileunelte avand o parte activa cu un taish principal confectzionata din material rezistent la uzura. DEX '09 DLRLC
- Cutzit de strung. DLRLC
- Cutzitele tractoarelor au spart adinc in trupul stepei. SAHIA U.R.S.S. 95. DLRLC
- 2.1. Cutzit de plug = parte a plugului care taie brazda in plan vertical fiind situata inaintea trupitzei. DEX '09 DEX '98
- Mirosul pamintului rascolit se imprashtia pe urma cutzitelor biruitoare [ale plugurilor]. ANGHEL PR. 83. DLRLC
-
-
- 3. Piesa principala a cantarului sensibila la cea mai ushoara atingere care indica greutatea unui corp. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- 4. Piesa componenta a unor aparate de conectare care realizeaza o legatura electrica. DEX '09 DEX '98
etimologie:
- *acutitus (din acutire din acutitus). DEX '09