CUTZÍT cutzite s. n. 1. Instrument de taiat alcatuit: dintro lama metalica de obicei de otzel shi dintrun miner cu sau fara plasele avind intrebuintzari diferite in gospodarie in ateliere etc. Scoase de sub cingatoare un cutzit. CAMILAR TEM. 186. Moshul scoase cutzitul de la briu shi incepu a sapa. SANDUALDEA U. P. 220. Scoase un cutzit de vinatoare; shi cu singele rece al sau implinta fierul in coastele fiorosului animal. BOLINTINEANU O. 331. Iau cutzitul sami tai pita. JARNÍKBIRSEANU D. 175. ◊ Fig. Productzia noastra este poate cel mai cumplit cutzit carel infigeam zi de zi in inima dushmanului. DAVIDOGLU C. 61. Vorbele lui erau loviri de cutzit pentru Zoe. NEGRUZZI S. I 19. ◊ Expr. Cutzit cu doua taishuri v. taish. A avea (sau rar ai fi cuiva) piinea (sau pita) shi cutzitul in mina = a avea la indemina toata puterea toate mijloacele. Acuma mii pita shi cutzitul in mina. SBIERA P. 108. (Eliptic) Tu sa finceput iubitul Cai faceam eu ispravitul. Tu cu piinea shi cutzitul Mori flamind nepriceput. COSHBUC P. I 52. A fi (certat) la cutzite sau a se avea la cutzite (cu cineva) = a fi sau a ajunge dushman neimpacat (cu cineva). El shi BurtaVerde se aveau la cutzite. PAS Z. III 31. A pune (cuiva) cutzitul in git = a sili cu tot dinadisul (pe cineva) sa faca ceea ce nar vrea. Ai ajunge (cuiva) cutzitul la os = a i se sfirshi (cuiva) rabdarea sau puterea a ajunge la capatul rabdarii sau puterii; a se afla la mare strimtoare. Ai da (cuiva) un cutzit prin inima = a simtzi o durere adinca (fizica sau morala). Atita i trebui unchiashului sa auza k sai dea un cutzit ascutzit prin inima. O grija mare il cuprinse. ISPIRESCU L. 97. (A fi) pe o muchie de cutzit = (a fi) foarte aproape de o primejdie (a se afla) intro situatzie critica sau intrun moment critic. ♦ Instrument de os sau de metal cu care se taie hirtie sau foile unei cartzi. Se juca... cun cutzit de os. SADOVEANU B. 78. ♦ Bisturiu; p. ext. operatzie. A murit sub cutzit. 2. Piesa taioasa de metal la diverse mashini shi unelte. Cutzit de strung. ▭ Cutzitele tractoarelor au spart adinc in trupul stepei. SAHIA U.R.S.S. 95. Mirosul pamintului rascolit se imprashtia pe urma cutzitelor biruitoare [ale plugurilor]. ANGHEL PR. 83. ♦ Piesa principala a cintarului care se deplaseaza la cea mai ushoara atingere shi face k cintarul sa fie sensibil.