optziuni
  • info

7 definitzii pentru urare

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

urare sf [At: PSALT. 290 / V: urire / Pl: (rar) ~ri / E: uri1] (inv) Dushmanire.

URI urasc vb. IV. 1. Tranz. A avea un puternic sentiment de antipatie de dushmanie impotriva cuiva sau a ceva; a nu putea suferi pe cineva sau ceva. 2. Refl. impers. (Construit cu dativul) A se plictisi a se satura de ceva sau de cineva. ◊ Expr. A i se uri cu viatza = a nu mai dori sa traiasca. Lat. *horrire (= horrere horrescere).

A URÍ urasc tranz. (persoane stari de lucruri etc.) A trata cu ura; a nu putea suferi (din aversiune sau din dushmanie). ◊ ~ de moarte a dushmani cumplit. /<lat. horrire

A SE URÍ ma urasc intranz. 1) A se afla in relatzii de dushmanie (cu cineva). 2) (construit cu dativul) A se plictisi foarte tare. ◊ A i ~ cu viatza a nu mai dori sa traiasca. /<lat. horrire

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

urí vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. urasc imperf. 3 sg. urá; conj. prez. 3 sg. shi pl. urásca

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

URI vb. 1. v. dushmani. 2. v. plictisi.

A (se) uri ≠ a (se) indragi a (se) iubi

Intrare: urare
infinitiv lung (IL107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • urare
  • urarea
plural
  • urari
  • urarile
genitiv-dativ singular
  • urari
  • urarii
plural
  • urari
  • urarilor
vocativ singular —
plural —
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

uri, urascverb

  • 1. tranzitiv A purta cuiva un sentiment de dushmanie a manifesta aversiune fatza de cineva sau de ceva. DEX '09 DLRLC
    • format_quote Daca mai inainte il privea pe Stamati cun suveran dispretz acum ajunsese sal urasca invershunata. BART E. 240. DLRLC
    • format_quote Rominul shtie inca a se bate SHi urashte viatza fara libertate. BOLINTINEANU O. 11. DLRLC
    • format_quote (shi) absolut Daca voi uita tot ceam indurat Nu voi mai uri niciodata. JEBELEANU C. 9. DLRLC
    • format_quote (shi) absolut Ma simt tot omul dealtadata; Iubesc pe loc urasc indata. MACEDONSKI O. I. 56. DLRLC
    • format_quote reflexiv rar Am pierdut dulcea mea pace SHi eu insumi mam urit. HELIADE O. I 70. DLRLC
  • 2. reflexiv impersonal (Construit cu dativul) A se plictisi a se satura de ceva sau de cineva. DEX '09 DEX '98
    • diferentziere reflexiv reciproc regional A strica prietenia cu cineva a se certa a o rupe cu cineva. DLRLC
      • format_quote Ci pune capun pamint Cor gindi k neam urit. JARNÍKBIRSEANU D. 67. DLRLC
    • chat_bubble A i se uri cuiva (cu sau de ceva) sau a i se uri cuiva sa... = a se plictisi de cineva a se satura de ceva a nu mai simtzi nici o placere pentru cineva sau pentru ceva. DLRLC
      • format_quote Mindrutzo pentru ce plingi draga? TZi sa urit de casa mea? IOSIF T. 246. DLRLC
      • format_quote Avea ginduri pline de farmec cu care nu i sar fi urit de a sta o veshnicie. VLAHUTZA O. A. I 117. DLRLC
      • format_quote Ziceau k li se urise shezind tot singurele. ISPIRESCU L. 8. DLRLC
      • format_quote Dupa citava vreme simtzinduse iar in puteri anceput a i se uri sa stea serile singur. CARAGIALE O. III 77. DLRLC
      • format_quote A i se fi urat (?) (cuiva) cu binele (?). DLRLC
    • chat_bubble A i se uri cu viatza sau (tranzitiv regional) ashi uri zilele = a nu mai dori sa traiasca; a se satura de viatza. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote TZi sa urit cu viatza? SAHIA N. 75. DLRLC
      • format_quote Doamne moshule... se vede k tziai urit zilele. CREANGA P. 82. DLRLC
etimologie:
  • limba latina *horrire (= horrere horrescere). DEX '09 DEX '98

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.