20 de definitzii pentru capat
din care- explicative (8)
- morfologice (3)
- relatzionale (2)
- enciclopedice (2)
- argou (5)
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
CÁPAT capete s. n. 1. Partea extrema a unui lucru a unei perioade a unei situatzii sau a unei stari; margine limita sfarshit1 istov. ◊ Loc. adj. Fara (de) capat = fara sfarshit; indelungat intins. Loc. adv. De la (sau din) capat = de la inceput. In capat = a) in frunte; b) exact deplin. Pana la capat = pana la sfarshit; pana la ultimele consecintze in mod consecvent. ◊ Expr. La capatul lumii (sau pamantului) = foarte departe. A pune capat (unui lucru unei situatzii) = a face sa inceteze a termina (cu bine) a rezolva. A da de capat = a duce la bun sfarshit. A o scoate la capat cu ceva = a ieshi cu bine dintro situatzie neplacuta. A o scoate la capat cu cineva = a se intzelege cu cineva. Niciun capat de atza = absolut nimic. Pana la (sau intr)un capat de atza = absolut tot. 2. Fragment; ramashitza de... Refacut din pl. capete (< lat. capita).
cápat sn [At: TETRAEV. (1572) 243 / V: ~pet / Pl: ~pete / E: capete (pll cap)] 1 (Ioc mijloc coada) Partea de sus sau dinainte a unui obiect. 2 Partea extrema a unui lucru a unei perioade a unei situatzii sau a unei stari Si: limita margine (inv) capatai (20). 3 (ilav) Din ~ pana in ~ De la inceput pana la sfarshit. 4 (Spc) Extremitatzile osiei carului. 5 (Spc; is) ~ ul sau coada inimii Parte a inimii care se afla la spatele carului shi trece afara din osie. 5 (Spc) Extremitatzile de deasupra coardei ferastraului Si: cioace mere. 6 (Spc) Extremitate a sulului in care este intzepenit zavorul razboiului de tzesut. 7 (Is) ~ petele picioarelor Bratzele razboiului de tzesut cand sunt in prelungirea picioarelor. 89 (Ilaj; ilav) Fara ~ (Care este) fara sfarshit. 10 (Is) In ~ In frunte. 11 (Ias) Exact. 12 (Ilav) Pana la ~ Pana la sfarshit. 13 (Ias) Pana la ultimele consecintze. 14 (Ial) In mod consecvent. 15 (Ie) A pune (sau a da) ~ unui lucru A termina a face sa inceteze un lucru. 16 (Ilav) La ~ul lumii Foarte departe. 17 (Ie) A face ~ul cuiva Ai veni cuiva de hac. 18 (Ie) A o scoate (sau a o duce) la ~ cu ceva A termina cu bine ceva a ieshi dintro situatzie neplacuta. 19 (Ie) A o scoate la ~ cu cineva A se intzelege cu cineva. 20 (Ie) Nici un ~ de atza Absolut nimic. 21 (Ilav) Pana la (sau intr)un ~ de atza Absolut tot. 22 (Ie) A scoate pe cineva in ~ A ruina. 23 (Iae) A pune pe cineva intro mare incurcatura. 24 (Ie) A ieshi in ~ A avea trai bun. 25 (Iae) A o sfarshi bine. 26 (Ie) A umbla fara nici un ~ A umbla fara rost. 27 (Dupa numerale) Exact. 28 Fragment ramashitza de... 29 (Ivr; dan) Bucata individ. 30 Capitol paragraf parte a unui text. 31 (Inv; folosit shi adjectival) Capetenie.
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
CÁPAT capete s. n. 1. Partea extrema a unui lucru a unei perioade a unei situatzii sau a unei stari; margine limita sfarshit1 istov. ◊ Loc. adj. Fara (de) capat = fara sfarshit; indelungat intins. ◊ Loc. adv. De la (sau din) capat = de la inceput. In capat = a) in frunte; b) exact deplin. Pana la capat = pana la sfarshit; pana la ultimele consecintze in mod consecvent. ◊ Expr. La capatul lumii (sau pamantului) = foarte departe. A pune capat (unui lucru unei situatzii) = a face sa inceteze a termina (cu bine) a rezolva. A da de capat = a duce la bun sfarshit. A o scoate la capat cu ceva = a ieshi cu bine dintro situatzie neplacuta. A o scoate la capat cu cineva = a se intzelege cu cineva. Nici un capat de atza = absolut nimic. Pana la (sau intr)un capat de atza = absolut tot. 2. Fragment; ramashitza de... Refacut din pl. capete (< lat. capita).
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de valeriu
- actziuni
CÁPAT capete s. n. (Inlocuieshte adesea pe «cap») Extremitate a unui obiect; parte extrema (in special finala) a unei perioade de timp; punct final mai rar initzial al unei situatzii imprejurari stari; margine limita sfirshit. Acuma se vedea la capatul dorintzelor sale! SBIERA P. 97. Fate tu cershitor Ia capatul ist de pod shi eu la celalalt shi sa vezi cum are sa ne deie amindoua carboavele de pomana bietul om! CREANGA P. 298. Casa din capatul ulitzei era galbana cu fereshti poleite de luna cu perdele albe. EMINESCU N. 63. Pe la capatul anului 1593... BALCESCU O. II 41. ◊ Loc. adj. Fara (de) capat = fara sfirshit indelungat intins. I se nazari tzarina fara capat a gospodariei colective. CAMILAR TEM. 127. Batrinul dascal... intrun calcul fara capat tot socoate shi socoate. EMINESCU O. I 132. Pe carari pierduten vale Mergen codri far’de capat Cind a serii raze retzii Asfintzind din ceruri scapat. EMINESCU O. I 66. ◊ Loc. adv. De la capat = de la inceput; (in legatura cu verbul «a scrie») cu alineat nou. In capat = a) exact deplin in cap. SHi dupa ce se implinesc trei ani in capat [moartea] iar porneshte la dumnezeu sa primeasca porunci. CREANGA P. 313. Eu ma duc sa gatesc banii. Cinci mii in capat? ALECSANDRI T. 257; b) (rar) In frunte in cap. Mindra masa e intinsa... Iar in capat cine shade? ALECSANDRI P. P. 206. Din capat = de la inceput. Spuse din capat toata intimplarea pe undea fost shi cea patzit. CREANGA P. 45. Pina la capat = pina la sfirshit; pina la ultimele consecintze; consecvent. Rupse plicul shi dintro aruncatura de ochi masura toata lungimea scrisorii pina la capat. BART E. 21. ◊ Expr. La capatul lumii (sau pamintului) = foarte departe. A pune capat (unui lucru) = a face sa inceteze a termina. Deacum logodnei punem capat Curind incepem nunta mare. BENIUC V. 103. A da de capat = a ajunge la sfirshitul unui lucru a duce la bun sfirshit. Locul insushi era o poveste lunga shincurcata... careia nui mai dadeau de capat pina ce nuncetau apasatzi de somn. EMINESCU N. 67. A scoate (sau a duce) ceva la (sau in) capat (bun) = a termina ceva cu succes a izbuti. Seceratul a fost dus la bun capat de femei. STANCU D. 215. De ma vei asculta pe toate ai sa le biruieshti shi sa le scotzi la capat. bun. ISPIRESCU L. 22. Astai o treaba foarte grea shi mare lucru sa fie k so putem noi scoate la capat. CREANGA P. 157. A o scoate la capat cu ceva = a ieshi bine dintro situatzie dintro incurcatura a face fatza unor greutatzi a ieshi la socoteala. Cu lemnele o so scoatem noi la capat iarna asta. A o scoate la capat cu cineva = a se intzelege a avea trai bun cu cineva. Nui chip de a o scoate la capat cu omul acesta. NEGRUZZI S. I 93. 2. (Cu determinari introduse prin prep. «de» ) Fragment marunt ramashitza. Capat de luminare. ▭ Ian trecemi camarade shi mie capatul [de tzigara]. CAMILAR N. I 11. ◊ Expr. Pinantrun capat de atza = tot pina la cel din urma lucru. Au luat tot pinantrun capat de atza. 3. Extremitate a unor obiecte de uz gospodaresc (osia carului bratzele ferastraului sulul razboiului de tzesut etc.). Taie un sulhari de fag shi face un capat minunat. Apoi il ashaza cum trebuie pune roata la loc. CREANGA P. 135.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
CÁPAT capete s. n. 1. Partea extrema a unui lucru a unei perioade a unei situatzii sau a unei stari; margine limita. ◊ Loc. adj. Fara (de) capat = fara sfarshit; indelungat intins. ◊ Loc. adv. De la capat = de la inceput. In capat = in frunte; exact deplin. Din capat = de la inceput. Pana la capat = pana la sfarshit; pana la ultimele consecintze; in mod consecvent. ◊ Expr. La capatul lumii (sau pamantului) = foarte departe. A pune capat (unui lucru unei situatzii) = a face sa inceteze a termina. A da de capat = a duce la bun sfarshit. A scoate (sau a duce) ceva la capat = a termina ceva (cu succes); a izbuti. A o scoate la capat cu ceva = a ieshi cu bine dintro situatzie neplacuta. A o scoate la capat cu cineva = a se intzelege cu cineva. 2. Fragment; ramashitza de... ◊ Expr. Panantrun capat de atza = tot. Din pl. capete (< lat. capita).
- sursa: DLRM (1958)
- adaugata de lgall
- actziuni
CÁPAT ~ete n. 1) Extremitate a ceva (corp suprafatza lucru stare perioada de timp etc.); margine; extrema. ~atul podului. ◊ Fara ~ fara sfarshit. De la ~ de la inceput. Pana la ~ pana la sfarshit. A pune ~ a face sa inceteze. A da de ~ a duce la bun sfarshit. 2) Parte a ceva ramasa neconsumata sau neutilizata; ramashitza; rest. Un ~ de lumanare. /<lat. capita
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
capat n. 1. margine sfarshit: un capat poeziei shi pustiului sa pun EM.; 2. fig. rezultat scop: a scoate la capat ashi ajunge tzinta a reushi; a pune capat a sfarshi; 3. inceput: a incepe din capat; 4. Mold. osie: sai rup vreun capat dela car CR. [Abstras din pl. capete. V. capataiu].
- sursa: SHaineanu, ed. VI (1929)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
1) cápat n. pl. capete (lat. caput cápitis pl. cápita. V. cap 2). Margine sfirshit: capatu lumiĭ. Virf: un capat de atza. Muc rest: capat de luminare de tzigara de chibrit. Calavie. A pune capat unuĭ lucru a face sa inceteze al opri. A scoate la capat a ajunge la rezultat a termina bine. Pina la capat pina la sfirshit pina la urma. De la capat de la’nceput. V. capatiĭ.
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
cápat s. n. pl. cápete
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
cápat s. n. pl. cápete
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
capat pete.
- sursa: IVO-III (1941)
- adaugata de Ladislau Strifler
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
CÁPAT s. 1. v. extremitate. 2. v. varf. 3. v. cap. 4. v. extremitate. 5. v. capatai. 6. v. flanc. 7. cap final fine incheiere sfarshit (inv.) concenie conetz cumplire savarshit sfarshenie sfarshitura termen. (A duso cu bine la ~.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
CAPAT s. 1. cap coltz extrema extremitate limita margine (inv.) sconcenie. (La celalalt ~ al tzarii.) 2. cap extremitate virf. (~ bastonului.) 3. bot cap cioc virf. (~ al unui obiect ascutzit.) 4. cap extremitate. (~ de dinapoi al barcii.) 5. cap capatii extremitate. (La ~ patului.) 6. (MIL.) aripa coasta flanc margine (inv.) corn mineca. (~ al unei divizii.) 7. cap final fine incheiere sfirshit (inv.) concenie conetz cumplire savirshit sfirshenie sfirshitura termen. (A duso cu bine la ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare enciclopedice
Definitzii enciclopedice
AMORI FINEM TEMPUS NON ANIMUS FACIT (lat.) timpul pune capat dragostei nu judecata Publilius Syrus „Sententiae” 35.
- sursa: DE (1993-2009)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
GUERRE À OUTRANCE (fr.) razboi pana la capat Actziune distructiva tenace perseverenta shi necrutzatoare.
- sursa: DE (1993-2009)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
Dictzionare de argou
Explica doar sensurile argotice ale cuvintelor.
a juca la doua capete expr. (pub.) a fi oportunist; a se alia / a incheia intzelegeri cu parteneri ireconciliabili intre ei.
- sursa: Argou (2007)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
a o scoate la capat expr. a se descurca a razbi a izbuti.
- sursa: Argou (2007)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
ashi pune capat zilelor expr. a se sinucide.
- sursa: Argou (2007)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
joc la doua capete expr. (pub. peior.) oportunism.
- sursa: Argou (2007)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
la capatul pamantului expr. foarte departe.
- sursa: Argou (2007)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
substantiv neutru (N9) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
capat, capetesubstantiv neutru
- 1. Partea extrema a unui lucru a unei perioade a unei situatzii sau a unei stari; sfarshit. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Acuma se vedea la capatul dorintzelor sale! SBIERA P. 97. DLRLC
- Fate tu cershitor Ia capatul ist de pod shi eu la celalalt shi sa vezi cum are sa ne deie amindoua carboavele de pomana bietul om! CREANGA P. 298. DLRLC
- Casa din capatul ulitzei era galbana cu fereshti poleite de luna cu perdele albe. EMINESCU N. 63. DLRLC
- Pe la capatul anului 1593... BALCESCU O. II 41. DLRLC
- Fara (de) capat = fara sfarshit. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: indelungat intins
- I se nazari tzarina fara capat a gospodariei colective. CAMILAR TEM. 127. DLRLC
- Batrinul dascal... intrun calcul fara capat tot socoate shi socoate. EMINESCU O. I 132. DLRLC
- Pe carari pierduten vale Mergen codri far’de capat Cind a serii raze roshii Asfintzind din ceruri scapat. EMINESCU O. I 66. DLRLC
-
- De la (sau din) capat = de la inceput. DEX '09 DLRLC
- Spuse din capat toata intimplarea pe undea fost shi cea patzit. CREANGA P. 45. DLRLC
- (In legatura cu verbul «a scrie») = cu alineat nou. DLRLC
-
- In capat = in frunte. DEX '09 DLRLC
- Mindra masa e intinsa... Iar in capat cine shade? ALECSANDRI P. P. 206. DLRLC
-
-
- SHi dupa ce se implinesc trei ani in capat [moartea] iar porneshte la dumnezeu sa primeasca porunci. CREANGA P. 313. DLRLC
- Eu ma duc sa gatesc banii. Cinci mii in capat? ALECSANDRI T. 257. DLRLC
-
- Pana la capat = pana la sfarshit; pana la ultimele consecintze in mod consecvent. DEX '09 DLRLC
- Rupse plicul shi dintro aruncatura de ochi masura toata lungimea scrisorii pina la capat. BART E. 21. DLRLC
-
- La capatul lumii (sau pamantului) = foarte departe. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- A pune capat (unui lucru unei situatzii) = a face sa inceteze a termina (cu bine). DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Deacum logodnei punem capat Curind incepem nunta mare. BENIUC V. 103. DLRLC
-
- A da de capat = a ajunge la sfarshitul unui lucru a duce la bun sfarshit. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Jocul insushi era o poveste lunga shincurcata... careia nui mai dadeau de capat pina ce nuncetau apasatzi de somn. EMINESCU N. 67. DLRLC
-
- A scoate (sau a duce) ceva la (sau in) capat (bun) = a termina ceva cu succes. DLRLC
- Seceratul a fost dus la bun capat de femei. STANCU D. 215. DLRLC
- De ma vei asculta pe toate ai sa le biruieshti shi sa le scotzi la capat bun. ISPIRESCU L. 22. DLRLC
- Astai o treaba foarte grea shi mare lucru sa fie k so putem noi scoate la capat. CREANGA P. 157. DLRLC
-
- A o scoate la capat cu ceva = a ieshi cu bine dintro situatzie neplacuta. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Cu lemnele o so scoatem noi la capat iarna asta. DLRLC
-
- A o scoate la capat cu cineva = a se intzelege cu cineva. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Nui chip de a o scoate la capat cu omul acesta. NEGRUZZI S. I 93. DLRLC
-
- Niciun capat de atza = absolut nimic. DEX '09
- Pana la (sau intr)un capat de atza = absolut tot. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Au luat tot panantrun capat de atza. DLRLC
-
-
- 2. Fragment; ramashitza de... DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: fragment rest ramashitza
- Capat de lumanare. DLRLC
- Ian trecemi camarade shi mie capatul [de tzigara]. CAMILAR N. I 11. DLRLC
-
- 3. Extremitate a unor obiecte de uz gospodaresc (osia carului bratzele fierastraului sulul razboiului de tzesut etc.). DLRLC
- Taie un sulhari de fag shi face un capat minunat. Apoi il ashaza cum trebuie pune roata la loc. CREANGA P. 135. DLRLC
-
etimologie:
- Refacut din pluralul capete (din limba latina capita). DEX '09 DEX '98