BREÁSLA bresle s. f. 1. (In Evul Mediu) Asociatzie de meshteshugari de aceeashi bransha creata pentru apararea intereselor comune; organizatzie inchisa a meshterilor. 2. Nume dat organizatziilor profesionale formate din muncitori shi patroni in timpul dictaturii regale (19381940); corporatzie. 3. Meserie; p. ext. profesie. 4. (Inv.) Trupa de soldatzi recrutata din breslashi (1) shi din diferite categorii ale burgheziei. Din sl. bratĭstvo.

breásla sf [At: (a. 1693) ap. IORGA S. D. X 427 / V: (inv) bras~ / Pl: ~le / E: vsl братиство] 1 Corporatzie formata din oameni de aceeashi profesiune Cf ghilda (reg) isnaf tzeh. 2 (Pex) Clasa sociala. 3 (Pex) Tagma. 4 (Spc; inv) Trupa de soldatzi recrutatzi din breslashi din slujbashi mai mici shi din deosebitele categorii ale burgheziei. 5 (Reg; pex) Meserie. 6 (Pex) Slujba. 7 (Pex) Functzie.

BREÁSLA bresle s. f. 1. (In societatea medievala) Asociatzie de meshteshugari de aceeashi bransha creata pentru apararea intereselor comune; organizatzie inchisa a meshterilor. 2. Nume dat organizatziilor profesionale formate din muncitori shi patroni; corporatzie. 3. Meserie; p. ext. profesiune. 4. (Inv.) Trupa de soldatzi recrutata din breslashi (1) shi din diferite categorii ale burgheziei. Din sl. bratĩstvo.

BREÁSLA bresle s. f. 1. (In orinduirea feudala) Organizatzie de casta a meseriashilor din aceeashi bransha care avea scopul sa impiedice concurentza dintre ei shi sa le apere drepturile economice shi politice impotriva exploatarii feudalilor shi negustorilor; o data cu dezvoltarea modului de productzie capitalist shi cu decaderea meseriilor ea se transforma intro organizatzie inchisa a meshterilor care exploateaza calfele shi ucenicii. Breslelor li se zicea rufeturi sau isnafuri iar statutele lor de organizare se numeau nizamuri. IST. R.P.R. 235. Buiurdiseshteo [pricina] catra starostii breslelor k so cerceteze. NEGRUZZI S. I 305. ♦ (Invechit) Categorie sociala sau profesionala. V. tagma cin. Navetzi tzara navetzi lege Navetzi inimaomeneasca! intre voi navem cealege. Piara breasla boiereasca! BOLLIAC O. 207. ◊ Fig. Un lup pe puiul sau voind sal ispiteasca De este vrednic el in breasla parinteasca La fost trimis o data La margine sa vada: Pe undes oile cum stau pastorii lor. DONICI 32. 2. 2. (Mold.; aproape invechit) Meserie profesiune ocupatzie indeletnicire; functzie slujba. Una din breslele boierului... fiind ornicaria domniasa invatzase a cunoashte ceasurile. SADOVEANU F. J. 536. Cum e treaba breslei Iliutza? sa intors tata catre mine. SADOVEANU N. F. 44. Era cracimar de breasla shi fiu de croitor. NEGRUZZI S. II 233. De breasla lui ciubotar. SHEZ. I 260. 3. (Invechit) Trupa de soldatzi recrutata din breslashi din slujbashi mai mici shi din diferite categorii ale burgheziei. Se facea shtire tuturor nobililor Ardealului la toate breslele de ostashi... da parasi pe voievod shi da veni in tabara lor. BALCESCU O. II 311.

BREÁSLA bresle s. f. 1. (In oranduirea feudala) Organizatzie de casta a meseriashilor din aceeashi bransha care avea scopul sa impiedice concurentza dintre ei shi sa le pazeasca drepturile economice shi politice impotriva exploatarii feudalilor shi negustorilor; o data cu dezvoltarea modului de productzie capitalist ea se transforma intro organizatzie inchisa a meshterilor care exploateaza calfele shi ucenicii. ♦ (Inv.) Categorie sociala sau profesionala. Piara breasla boiereasca! (BOLLIAC). 2. Meserie profesiune; functzie slujba. De breasla lui ciubotar (SHEZ.). 3. (Inv.) Trupa de soldatzi recrutata din breslashi shi din diferite categorii ale burgheziei. Slav (v. sl. bratĩstvo).

BREÁSLA brésle f. 1) (in oranduirea feudala) Asociatzie de meshteshugari din aceeashi bransha creata in scopul unirii fortzelor in lupta contra exploatarii feudale sau pentru limitarea concurentzei de piatza; corporatzie; isnaf. 2) fig. Diviziune a unei discipline shtiintzifice sau a unei activitatzi practice; bransha; specialitate; ramura. [G.D. breslei; Sil. breasla] /<sl. bratistvo

breasla f. 1. corporatziune: breasla blanarilor; 2. meserie profesiune: nu shia mai schimbat breasla. [Slav. BRATĬSTVO fratzie].

breásla f. pl. bresle (vsl. bratĭstvo fratzie [de unde s’a facut brasva brasla breasla] de la bratu frate; sirb. bg. rus. bratstvo. V. barat frate). Corporatziune isnaf asociatziune de meseriashĭ: breasla ferarilor. Meserie: calicushĭ ĭubeshte breasla.

breásla s. f. g.d. art. bréslei; pl. brésle

breásla s. f. g.d. art. bréslei; pl. brésle

breasla

breasla bresle.

BREÁSLA s. corporatzie tagma (inv.) cin isnaf orta rufet. (~ cizmarilor.)

BREÁSLA s. v. functzie indeletnicire meserie meshteshug ocupatzie post profesiune serviciu slujba.

BREASLA s. corporatzie tagma (inv.) cin isnaf orta rufet. (~ cizmarilor.)

breasla s. v. FUNCTZIE. INDELETNICIRE. MESERIE. MESHTESHUG. OCUPATZIE. POST. PROFESIUNE. SERVICIU. SLUJBA.

breásla (brésle) s. f. 1. Asociatzie de meshteri din aceeashi bransha corporatzie. 2. (Inv.) Companie de politzie armata pentru fiecare corporatzie. 3. Meserie profesie. Sl. bratĭstvo „fratzie corporatzie” (DAR). Der. breslash s. m. (membru al unei bresle; soldat; muncitor meseriash).

BREÁSLA (< sl.) s. f. 1. (In evul mediu) Asociatzie de meshteshugari de aceeashi bransha care se supun unei discipline colective in scopul apararii shi promovarii intereselor lor economice shi de alta natura. B. au aparut in Europa apuseana in sec. 910 iar pe teritoriul Romaniei mai tirziu (in Transilvania in sec. 14 in TZara Romaneasca shi Moldova in sec. 16). 2. Nume dat organizatziilor profesionale formate din muncitori shi patroni in timpul dictaturii regale (19381940). 3. Meserie.