14 definitzii pentru cin (rang)
din care- explicative (7)
- morfologice (2)
- relatzionale (4)
- etimologice (1)
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
CIN1 cinuri s. n. (Inv.) 1. (In Evul Mediu) Pozitzie sociala inalta. ♦ Stare sociala. 2. Ordin preotzesc sau calugaresc; tagma. Din sl. cinŭ.
cin2 sn [At: CORESI EV. 17/30 / Pl: ~uri / E: vsl цинъ] (Iuz) 1 Pozitzie sociala (inalta). 2 Categorie. 3 Rang. 4 Clasa. 5 Grad. 6 Tagma. 7 (Pex) Fel. 8 Breasla. 9 Corporatzie. 10 (Pex) Grup (organizat) 11 Ordin (preotzesc sau) calugaresc. 12 (Cer) Veshmant (preotzesc sau) calugaresc. 13 Dregatorie. 14 (Pex) Slujba. 15 (Pex) Functzie. 16 (Pex) Post. 17 Multzime de oameni. 18 (Ilav) Din ~ panan ~ De la un hotar la altul.
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
CIN1 cinuri s. n. (Inv.) 1. (In societatea medievala) Pozitzie sociala inalta. ♦ Stare sociala. 2. Ordin preotzesc sau calugaresc; tagma. Din sl. cinŭ.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de hai
- actziuni
CIN1 cinuri s. n. (Invechit) 1. (In orinduirea feudala) Pozitzie sociala inalta. V. rang. Nici lacom de avere nici de cinuri multzamit cu cit avea cu cit navea. CREANGA A. 135. Boierii netezindushi barbile mari shi tufoase dupa rang shi cin striga. RUSSO S. 17. 2. Ordin calugaresc sau preotzesc; tagma. Colegii mei de la teologie... Totzi au patruns in invatzamintul secundar in cinul preotzesc shi prin felurite alte servicii. GALACTION O. I 24. Traiul tihnit al sfintului sau cin il inzestrase cu un adevarat pintece de egumen. HOGASH DR. 246.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
CIN ~uri n. inv. Treapta intro ierarhie (administrativa diplomatica sau militara); stare sociala; rang. /<sl. cinu
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
cin n. 1. rang: nici lacom de avere nici de cinuri CR.; 2. ordin stare sociala: cin boieresc preotzesc [Slav. ČINŬ].
- sursa: SHaineanu, ed. VI (1929)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
1) cin n. pl. urĭ (vsl. činŭ ordin rang činovĭhikŭ oficial činiti a compune a forma; rus. čin rang ung. csin elegantza. V. cinie 1 cinel 2 cinovnic cislá citesc pricina cinatuĭesc. Vechĭ. Rang treapta stare sociala. Tagma teapa.
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
cin (inv. reg.) s. n. pl. cínuri
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
cin (ordin preotzesc luntre) s. n. pl. cínuri
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
CIN s. (BIS.) tagma (inv.) ceata schima. (~ul preotzesc.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
CIN s. v. banda breasla buluc ceata card corporatzie demnitate droaie functzie gloata gramada grup indeletnicire meserie multzime ocupatzie palc post pozitzie profesiune rang serviciu slujba stol tagma treapta.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
CIN s. (BIS.) tagma (inv.) ceata schima. (~ preotzesc.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
cin s. v. BANDA. BREASLA. BULUC. CEATA. CIRD. CORPORATZIE. DEMNITATE. DROAIE. FUNCTZIE. GLOATA. GRAMADA. GRUP. INDELETNICIRE. MESERIE. MULTZIME. OCUPATZIE. PILC. POST. POZITZIE. PROFESIUNE. RANG. SERVICIU. SLUJBA. STOL. TAGMA. TREAPTA.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare etimologice
Explica etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
cin (cínuri) s. n. 1. Clasa rang categorie. 2. Breasla corporatzie. 3. Situatzie pozitzie functzie. Sl. činŭ (Miklosich Slaw. Elem. 52; Cihac II 52); Cf. mag. csin. Der. incinuit adj. (inv. afiliat unei corporatzii sau unui ordin); cinovnic s. m. (functzionar vinzator) din rus. činovnik (sec. XIX astazi rar).
- sursa: DER (1958-1966)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
substantiv neutru (N24) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
cin, cinurisubstantiv neutru
- 1. Pozitzie sociala inalta. DEX '09 DLRLCsinonime: rang
- Nici lacom de avere nici de cinuri multzamit cu cit avea cu cit navea. CREANGA A. 135. DLRLC
- Boierii netezindushi barbile mari shi tufoase dupa rang shi cin striga. RUSSO S. 17. DLRLC
- 1.1. Stare sociala. DEX '09 DEX '98
-
-
- Colegii mei de la teologie... Totzi au patruns in invatzamintul secundar in cinul preotzesc shi prin felurite alte servicii. GALACTION O. I 24. DLRLC
- Traiul tihnit al sfintului sau cin il inzestrase cu un adevarat pintece de egumen. HOGASH DR. 246. DLRLC
-
etimologie:
- cinŭ DEX '98 DEX '09