BÁLTA baltzi s. f. 1. Intindere de apa statatoare de obicei nu prea adanca avand o vegetatzie shi o fauna acvatica specifica; zona de lunca inundabila cu locuri in care stagneaza apa; p. ext. lac. ◊ Expr. A ramane (sau a sta a zacea) balta = a fi lasat in parasire; a sta pe loc a stagna. A lasa balta (ceva) = a lasa (ceva) in parasire a nu se mai interesa (de ceva). A da cu bata in balta = a face un gest a spune o vorba care stanjeneshte prin caracterul ei nedelicat sau insolit. 2. Apa de ploaie adunata intro adancitura; groapa cu apa sau mocirla; (prin exagerare) cantitate mare de lichid varsat pe jos; baltoaca. Din sl. blato. Cf. alb. baltë.

balta sf [At: PSALT. SCH. 336 / Pl: baltzi (inv) balte shi (reg) beltzi / E: pbl vsl блато cf alb baltë] 1 Intindere (mai mare) de apa statatoare naturala geologic cu adancime mica cu vegetatzie shi fauna acvatica specifica Cf baltoaca (1). 2 (Pex) Lac. 3 (Pfm; d. persoane; ie) Are ~ta peshte Are de unde sa dea (sau sa plateasca). 4 (Pop; ie) A rade varsha de ~ A rade de cusururile altora fara sa le vada pe ale sale. 5 (Pfm; ie) A da cu bata (sau cu batzul) in ~ A face o munca zadarnica fara folos. 67 (Iae) A face un gest (sau a spune o vorba) care deranjeaza prin caracterul ei nedelicat sau insolit. 8 (Iae) A face o gafa. 9 (Pfm; ie) A sta (sau a ramane rar a zacea) ~ A lasa ceva in parasire. 10 (Pfm; iae) A stagna. 11 (Pfm; iae) A sta pe loc. 1213 (Pfm; ie) A lasa ~ (pe cineva sau ceva) A nu (se mai interesa sau a nu) se mai ocupa (de cineva sau ceva). 14 Zona de lunca inundabila cu locuri in care stagneaza apa. 15 (Pop; is) Al din ~ Diavolul. 16 (Pex) Lac. 17 (Bot; reg; ic) Iarbabaltzii Iarbavulpii (Alopecuruspratensis). 18 (Bot; reg; iae) Paiush (Agostis tenius). 19 (Ent; reg; ic) Boude~ sau boul baltzii ori buhaide~ Insecta Bombinator igneus. 20 (Orn; reg; ic) Boude~ Batlan de stuh (Botaurus stellaris). 21 (Orn; reg; iae) Bufnitza (Bubo bubo). 22 Intindere de apa statatoare ramasa dupa revarsarea raurilor in special a Dunarii. 23 Apa de ploaie stransa intro adancitura de pamant. 2425 Groapa cu (apa sau cu) mocirla. 26 (Prin exagerare) Cantitate mare de lichid varsat pe jos Si: baltoaca (3).

bálta s.f. 1 (hidrol.) Portziune larga din lunca in care apa din inundare stagneaza mult uneori tot anul cu lacuri temporare sau permanente cu girle avind o vegetatzie acvatica bogata shi o fauna specifica; ext. lac. ◇ Expr. A ramine (sau a sta a zacea) balta = a fi lasat in parasire; a nu fi dus pina la capat; a fi intrerupt; a fi nerezolvat; a stagna a nu mai inainta. A da cu bita in balta = a face o gafa. A lasa (ceva sau pe cineva) balta = a abandona; a nu se mai ocupa a nu se mai interesa de cineva sau de ceva. Voi sa raspunda ceva dar se razgindi lasa totul balta (SADOV.). A o lasa balta = a renuntza la... A arunca (sau a azvirli a zvirli) (cu) banii in balta = a) a cheltui fara socoteala a fi risipitor; b) a cheltui banii pe lucruri nefolositoare shi de proasta calitate. Cit papura in balta v. papura. Cind o cinta shtiuca in balta v. shtiuca. Trosc cu bitan balta! v. trosc. A vinde peshtele din balta v. vinde. 2 Intindere de apa statatoare; zona de lunca inundabila cu locuri in care stagneaza apa. 3 Groapa cu apa sau cu mocirla; apa (de ploaie) dintro groapa. Mashina a trecut printro balta shi la stropit pe haine. 4 Exager. Cantitate mare de lichid varsat (pe jos). Balta de singe. • pl. baltzi. /probabil sl. veche балта; cf. alb. baltë.

BÁLTA baltzi s. f. 1. Intindere de apa statatoare de obicei nu prea adanca avand o vegetatzie shi o fauna acvatica specifica; zona de lunca inundabila cu locuri in care stagneaza apa; p. ext. lac. ◊ Expr. A ramane (sau a sta a zacea) balta = a fi lasat in parasire; a sta pe loc a stagna. A lasa balta (ceva) = a lasa (ceva) in parasire a nu se mai interesa (de ceva). A da cu bata in balta = a face un gest a spune o vorba care stanjeneshte prin caracterul ei nedelicat sau insolit. 2. Apa de ploaie adunata intro adancitura; groapa cu apa sau mocirla; (prin exagerare) cantitate mare de lichid varsat pe jos; baltoaca. Probabil din sl. blato. Cf. alb. baltë.

BÁLTA baltzi s. f. 1. Apa statatoare permanenta alimentata din izvoare proprii shi prin revarsarile unor riuri sau fluvii invecinate de obicei putzin adinca shi avind o bogata vegetatzie acvatica; p. ext. lac. Noi luam crisnicul shi cit fumez o lulea ajungem la balta. SADOVEANU N. F. 26. Izvorul curge subtzire intinzind in fatza k pe o naframa o balta mica care uneori o impunge k un ac de aur cite o raza de soare. GIRLEANU L. 20. Vad closhca pascind bobocii de ratza pe malul baltzii. ODOBESCU S. III 13. (Hiperbolic) Lacramilei curg pirau. De face balta shi tau. BIBICESCU P.P.93. ◊ Compus: boudebalta v. bou. ◊ Expr. A da cu bitan balta = a face o gafa. A ramine (sau a sta a zacea) balta = (despre un lucru)a fi lasat in parasire neispravit; a sta pe loca stagnaa nu maiinainta. Vremea trece flacaul incepe shi el a se trece... shi insuratoarea raminea balta. CREANGA P. 142. Fostai shi dta la tineretze nu zic dar acum itzi cred;. da batrinetze nus? Cum nor sta trebile balta? CREANGA P. 230. A lasa balta (ceva) = a lasa (ceva) in parasire neterminat; a nu se mai interesa de ceva a nu se mai ocupa cu ceva. Laso balta! ♦ Fig. Apa sau alt lichid varsat in cantitate mare pe jos; baltoaca. Vinul amestecat cu singe facuse o balta pe lespezile salei. NEGRUZZI S. I 152. 2. Intindere (mai mare sau mai mica) de apa statatoare ramasa in urma revarsarii unui riu; (mai ales la sg.) regiunea mlashtinoasa de la tzarmul Dunarii (cu deosebire cea din Muntenia de rasarit). Mirosul de huma trezita se intetzi. Venea dinspre Dunare amestecat cu mirosul de balta. DUMITRIU B. F. 15. De la balta pina la munte = de la Dunare pina in Carpatzi. ♦ (Impropriu) Regiune care a fost inundata shi care dupa secarea apelor se acopera cu o vegetatzie imbelshugata devenind loc de pashune. Turmele de oi ierneaza pe balta. 3. Apa de ploaie adunata intro adincitura (mai mica) de teren; groapa (mica) cu apa sau cu mocirla. V. baltoaca. Apa se aduna in gropi iar cind calci intro balta ajungi cu adevarat paparuda. PAS L. I 55. Prin baltzile de noroi... treceau nishte ciubote mari carora nu lear fi pasat nici de potop. EMINESCU N. 33.

BÁLTA baltzi s. f. 1. Apa statatoare permanenta de obicei putzin adanca shi avand o bogata vegetatzie acvatica; p. ext. lac. ◊ Expr. A ramane (sau a sta a zacea) balta = a fi lasat in parasire; a sta pe loc a stagna. A lasa balta (ceva) = a lasa (ceva) in parasire a nu se mai interesa (de ceva). A da cu bata in balta = a face o gafa. Are balta peshte se spune cand ceva se afla din belshug. ♦ Intindere de apa statatoare ramasa in urma revarsarii unui rau; regiune mlashtinoasa de la tzarmul unor rauri. 2. Apa de ploaie adunata intro adancitura; groapa cu apa sau cu mocirla; (prin exagerare) apa sau lichid varsat pe jos. V. baltoaca.

BÁLTA baltzi f. 1) Intindere de apa statatoare de adancime mica cu vegetatzie shi cu fauna specifica. * A lasa (ceva) ~ a) a parasi (ceva) fara a duce la bun sfarshit; b) a nu se mai interesa (de ceva). 2) Apa adunata intro adancitura in urma unei ploi mari sau a revarsarii unui rau. 3) Cantitate mare de lichid varsat pe jos. [G.D. baltzii] /<sl. blato

balta f. 1. massa de apa statatoare; a ramanea balta a sta locului a stagna; 2. massa de apa formata de ploaie. [Slav. BLATO rut. BALTA].

bálta f. pl. baltzĭ shi (est) beltzĭ ĭar vechĭ balte (il. baltom pl. balta vsl. bg. blato rut. rus. bolóto rut. [d. rom.] shi bálta. Tot de acĭ: ung. Balaton germ. Pla’tensee lacu Balaton; dalm. balta it. nord balta alb. bálĭta ngr. báltos mgr. bálti bálta. V. bolataŭ). Lac (maĭ mic saŭ chear format din ploaĭe) apa statatoare in natura. Adv. A lasa a raminea balta (un lucru) a lasa a raminea neterminat. Dun. de jos. Insula baltoasa (k in Ial. Br. shi Tulcea): a duce vitele’n balta. V. heleshteŭ ĭaz.

Balta f. 1. V. CetateadeBalta; 2. insula mare intre Dunare shi bratzul Borcea strabatuta de canaluri; 3. numele unei comune in Mehedintzi shi al unei plase in Doljiu Romanatzi Ialomitza shi Braila.

BaltaAlba f. lac in judetzul RamnicuSarat cu bai de ape minerale (iod pucioasa) bune pentru rani shi scrofule.

BaltaLiman n. cartier in Constantinopole unde se incheia intre Rusia shi Turcia Conventziunea dela 1849 care regula dreptul lor de interventziune in Principatele Romane.

bálta s. f. g.d. art. bắltzii; pl. baltzi

bálta s. f. g.d. art. baltzii; pl. baltzi

balta baltzi.

BÁLTA s. 1. (GEOGR.) (pop.) tau (reg.) rat (inv.) paluda. (~ cu peshte bogat.) 2. (GEOGR.) (rar) lac. (~ Snagov.) 3. v. aparaie.

BALTA s. 1. (GEOGR.) (pop.) tau (reg.) rit (inv.) paluda. (~ cu peshte bogat.) 2. (GEOGR.) (rar) lac. (~ Snagov.) 3. aparaie aparie baltoaca lacaraie lacarie udatura (pop.) udeala. (Era o ~ pe jos!)

bálta (bắltzi) s. f. 1. Mlashtina. 2. Lunca inundabila a Dunarii. 3. Baltoaca. Mr. megl. balta istr. bote. Origine incerta. Exista doua teorii referitoare la istoria acestui cuvint. Conform primei este vorba de un cuvint autohton care sar trage dintro radacina indoeuropeana *bal ce poate fi identificata in germ. *pol (v. germ. de mai sus pfuol v. engl. pol.) lituan. balá sl. blato celt. *palta (J. Kurylowicz Mélanges Vendryes 1925 p. 308; REW 6177). Din aceeashi radacina ar deriva un ilir *balton pl. *balta; shi de la aceasta ultima forma se considera k pot proveni nu numai rom. balta ci shi alb. baljtë lom. palta triest. paltan piem. pauta ngr. βάλτη ngr. μπάλτα βάλτα shi βάλτος (Ascoli Arch. glott. I 261; G. Meyer Neugr. St. II 64; Berneker 70; DAR; Capidan Raporturile p. 461; Pascu I 179; Pushcariu Lr. 180). Provenientza ilirica nu este imposibila chiar daca ilirii nu ne sint cunoscutzi dat fiind k au trait in regiuni mlashtinoase; iar extinderea cuvintului in nordul Italiei ar fi o dovada in favoarea acestei ipoteze. Cealalta ipoteza care a fost prima sub aspect cronologic pare a fi mai putzin acceptata in prezent. Conform acesteia balta ar proveni din sl. blato de unde provin shi bg. blato slov. ceh. blato pol. bloto rus. boloto (Miklosich Slaw. Elem. 15; Cihac; Roesler 565; Philippide Principii II 698). Aceasta ipoteza intimpina o grava dificultate shi anume metateza bla › bal putzin probabila in rom.; din aceasta cauza mai multzi specialishti incearca sa arate k termenul rom. provine dintro forma slava *balto anterioara metatezei lichidelor. (Skok Archiv za arb. Star. II 114; Nandrish Mélanges École Roumaine II 125 shi Dacor. VI 350; Sandfeld 83; Vaillant BL XIV 9). Faptul in sine nu este imposibil dar pare putzin probabil; shi este curios de semnalat k forma sl. ipotetica anterioara metatezei nu a lasat urme in limbile sl. moderne; k singurele forme sl. cu metateza provin din rom. (astfel rut. balta cf. Miklosich Wander. 12 shi Candrea Elemente 404; de asemenea bg. medie shi bg. baltina cf. Jagic Arch. slaw. Phil. XXII 32 Berneker 70 shi Capidan Raporturile 230); shi care insushi Miklosich o vreme partizan al originii in sl. a cuvintului a ajuns sal considere strain in sl. in Neugr 11. Astfel stind lucrurile ipoteza autohtona pare a intruni cele mai multe probabilitatzi. Ngr. μπάλτα provin din rom. (Murnu Rum. Lehnvörter 34) in vreme ce ngr. βάλτη provine din ilira dupa Triandaphyllidis 150 shi din alb. dupa G. Meyer Neugr. St. II 64. Der. baltac s. n. (balta); baltacai baltacari vb. (a da din picioare); baltaceala s. f. (batai din picior); baltaci vb. (a se balaci; a se forma baltoace); baltaretz adj. (palustru); baltaretz s. m. (vint dinspre lunca Dunarii vint de miazazi); baltarie s. f. (balta mlashtina); baltau s. n. (baltoaca); baltzi vb. (a se forma baltoace); baltig sn (balta mlashtina); baltina s. f. (lunca teren inundabil); baltish s. n. (teren mlashtinos); baltoaca s. f. (balta mica; bulhac); baltoc s. n. (baltoaca); baltos adj. (mlashtinos).

PUI DE BALTA s.m. In gastronomie denumire inscrisa pe lista de bucate pentru broasca (Rana esculenta) respectiv pentru preparatele din pulpe de broasca.

balta joc* popular romanesc mixt raspandit in Campia Dunarii. Este o varianta de hora (1) (pe bataie) shi se joaca in cerc cu bratzele indoite prinse in lantz. Are ritm binar* melodie proprie mishcare vioaie cu pashi batutzi in contratimp* shi incrucishatzi. In Oltenia poate fi intalnit shi in formatzie de linie cu denumirea calabalta.

calabalta v. balta.

BALTA ALBA 1. Liman fluviatil cu apa sarata slab sulfatata sodica slab magneziana pe cursul inf. al Buzaului in C. Rimnicului; 101 km². Ad. max.: 4 m. Rezerve de namol sapropelic (245 mil. m³) din care se produce extractul „Pellmar” ce sta la baza multor produse cosmetice shi a unor medicamente antireumatice. 2. Com. in jud. Buzau; 3.402 loc. (1991). Statziune balneoclimaterica permanenta indicata pentru tratarea afectziunilor reumatismale neurologice periferice ginecologice dermatologice. Statzie de c. f.

BALTA BRAILEI lunca joasa (610 m alt.) hidroamenajata a Dunarii cuprinsa intre Dunarea Veche la E shi Bratzul Cremenea (respectiv Pasca) la V initzial o alternantza de mlashtini girle lacuri shi grinduri ferite de inundatzii pe alocuri cu stufarish ori cu paduri de plop shi salcie cu unele canale navigabile (Filipoiu). Dupa indiguirea shi scoaterea de sub inundatzii acest ostrov de 60 km lungime 20 km latzime shi c. 96.000 ha se cultiva in cea mai mare parte cu cereale; a fost impropriu denumit „Insula Mare a Brailei” (nefiind o insula in intzelesul geografic).

BALTA DOAMNEI com. in jud. Prahova; 2.865 loc. (1991).

BALTA IALOMITZEI lunca hidroamenajata a Dunarii cuprinsa intre Bratzele Dunarea Veche (la E) shi Borcea (la V); 8313 km²; 94 km lungime (intre Calarashi shi Hirshova); 4125 km latzime. Alt. med.: 1017 m. Reg. de baltzi mlashtini shi grinduri azi indiguita shi desecata. Porumb griu orz ovaz sfecla de zahar. Creshterea bovinelor shi ovinelor. Cunoscuta shi sub numele de Balta Borcei.

CETATEA DE BALTA com. in jud. Alba pe Tirnava Mica; 3.406 loc. (1991). Expl. de gaze naturale shi argile. Prefabricate din beton. Statzie de c. f. Veche cetate mentzionata pentru prima oara in 1204; biserica reformata (sec. 1315); castel construit in anii 16151624 refacut in sec. 18. Impreuna cu terit. inconjurator a constituit incepind din 1489 pina in timpul domniei lui Alexandru Lapushneanu un apanaj al domnilor Moldovei.

a da cu batan balta expr. (pop.) a face o gafa.

a lasa (ceva) balta expr. a abandona (ceva) a renuntza (la ceva).

a lasa balta (pe cineva) expr. a retrage (cuiva) sprijinul a refuza (cuiva) un ajutor.

a vinde peshtele din balta / pielea ursului din padure expr. 1. a promite un lucru care nul ai. 2. a face planuri in legatura cu un lucru care inca nutzi apartzine.

are balta peshte expr. folosita k formula de consolare a unui indragostit abandonat de partener

balta mare expr. (intl.) loc de unde se pot fura multe lucruri de valoare mare.

de balta expr. 1. de calitate inferioara. 2. penibil.

husan de balta expr. (intl.) persoana naiva / credula provenita din mediul rural.