50 de definitzii pentru lac (iaz)
din care- explicative (15)
- morfologice (2)
- relatzionale (4)
- etimologice (1)
- enciclopedice (26)
- argou (2)
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
LAC1 lacuri s. n. Intindere mai mare de apa statatoare inchisa intre maluri uneori cu scurgere la mare sau la un rau. ◊ Lac de acumulare = lac (artificial) situat in amonte de o hidrocentrala care constituie rezerva de apa necesara producerii energiei. ◊ Expr. A sari (sau a cadea a da etc.) din lac in putz = a da de un rau mai mare incercand sa scape de alt rau. ♦ Fig. Cantitate mare de apa sau de alt lichid. Lat. lacus.
LAC1 lacuri s. n. Intindere mai mare de apa statatoare inchisa intre maluri uneori cu scurgere la mare sau la un rau. ◊ Lac de acumulare = lac (artificial) situat in amonte de o hidrocentrala care constituie rezerva de apa necesara producerii energiei. ◊ Expr. A sari (sau a cadea a da etc.) din lac in putz = a da de un rau mai mare incercand sa scape de alt rau. ♦ Fig. Cantitate mare de apa sau de alt lichid. Lat. lacus.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de gudovan
- actziuni
lac3 sn [At: URECHE L. 130 / Pl: ~uri / E: ngr λάκκος] (Inv) Groapa.
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
lac1 sn [At: (a. 1468) ap. DLR ms / Pl: ~uri (reg) lace / E: ml lacus] 1 Intindere mare de apa statatoare situata intro depresiune aflata uneori in legatura cu o mare sau cu un rau Vz heleshteu iaz. 2 (Is) ~ de acumulare Lac1 (1) artificial realizat prin construirea unui baraj pe albia unui rau in scopul formarii unei rezerve de apa. 3 (Reg; is) Buba de ~ Cancer (1). 4 (Ilav) ~ de sudoare (sau de nadusheala de apa) Ud de transpiratzie. 5 (Pfm; ie) A sari (sau a cadea a da a nimeri etc.) din ~ in putz A trece dintro situatzie grea in alta shi mai grea. 6 Balta. 7 (Reg) Suprafatza de apa linishtita pe cursul unui rau fluviu etc. unde se construiesc plute. 8 (Ivr) Laguna. 9 (Ivr) Apa statuta. 1011 (De obicei cu determinari) Mare2 (1) sau alta cale navigabila dominata de fortza navala a unui stat sau inclusa in zona de ocupatzie a unui imperiu. 12 (De obicei cu determinari in genitiv sau udp „de”) Cantitate mare de lichid de materie topita etc. 13 (Nob) Rezervor de produse petroliere.
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
LAC1 lacuri s. n. Intindere (mare) de apa statatoare naturala sau artificiala inchisa complet intre maluri shi uneori cu scurgere la o mare sau la un riu. V. iezer ghiol heleshteu balta. Privind in lac Copila can oglinda Cerca shi nu putea pe plac Un briu pe trup sashi prinda. COSHBUC P. I 69. Lac dear fi broashte sint destule! CREANGA P. 186. Sta castelul singuratic oglindinduse in lacuri. EMINESCU O. I 152. Vad insule frumoase shi mari necunoscute SHi splendide orashe shi lacuri de smarald. ALECSANDRI P. III 5. ◊ Fig. Mersera inainte prin dungi de umbra shi prin lacuri de soare. SADOVEANU O. IV 77. ◊ (In toponimie) Lacul Roshu. ▭ Putzin mai inainte sint vestitele bai de la Lacul Sarat. VLAHUTZA O. A. II 123. ◊ Expr. A sari (sau a da a cadea) din lac in putz = a cadea dintro nenorocire in alta a da de un rau mai mare fugind de alt rau. ♦ Fig. Cantitate mare de apa sau de alt lichid. ◊ (In metafore shi comparatzii; prin exagerare) Ghitza Lungu sa retras lac de nadusheala. SADOVEANU M. C. 145.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
LAC1 ~uri n. 1) Apa statatoare de mare intindere cu sau fara scurgere. 2) fig. Cantitate mare de apa sau de alt lichid. /<lat. lacus
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
lac n. mare intindere de apa inconjurata de uscat. [Lat. LACUS].
- sursa: SHaineanu, ed. VI (1929)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
1) lac n. pl. urĭ (lat. lácus lac it. sp. pg. lago pv. lac). Balta mare intindere de apa statatoare. Rezervoriŭ de tzitzeĭ pacura sh. a. Apa saŭ udeala facuta in casa orĭ pe drum: apa picura din pod incit se facuse lac in casa el zacea intr’un lac de singe (mult singe) ploŭase shi se facuse lacurĭ pe drum. Is lac de apa (saŭ de sudoare) is foarte asudat orĭ ploŭat. A cadea din lac in putz a ajunge dintr’o stare rea intr’alta shi maĭ rea. (La Dos. V. S. Sept. 14 greshit tradus dupa gr. lákkos = groapa).
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Asfaltit (Lacul) n. sau Marea Moarta lac in Palestina in care se arunca Iordanul (shi de unde se scotea asfalt).
- sursa: SHaineanu, ed. VI (1929)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
Constantza (Lacul de) f. numit de Germani Bodensee lac strabatut de Rin lung de 65 km. intre Elvetzia Germania shi Austria.
- sursa: SHaineanu, ed. VI (1929)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
Geneva f. canton shi orash in Elvetzia pe lacul cu acelash nume: 140.000 loc. Orologerie shi bijuterie. Universitate fundata de Calvin. Patria lui J. J. Rousseau. ║ (Lacul de) sau Lacul Leman mare lac al Europei intre Frantza shi Elvetzia strabatut de Ron.
- sursa: SHaineanu, ed. VI (1929)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
LacuSarat n. statziune balneara langa Braila ale carii ape contzin iod pucioasa shi brom.
- sursa: SHaineanu, ed. VI (1929)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
PatruCantoane (Lacul celor) n. numele lacului de Lucerna.
- sursa: SHaineanu, ed. VI (1929)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
Roshu (Lacul) n. pe Bicaz lung de 2200 m. ashezat la o inaltzime de 995 m. peste nivelul marii.
- sursa: SHaineanu, ed. VI (1929)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
Symphal (Lacul) n. lac la N.E. Arcadiei pe malurile caruia Hercule rapuse dupa traditzie nishte pasari antropofage.
- sursa: SHaineanu, ed. VI (1929)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
Tiberiada f. 1. orash in Palestina pe lacul cu acelash nume; 2. (Lacul) V. Genesaret.
- sursa: SHaineanu, ed. VI (1929)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
lac1 (iaz solutzie) s. n. pl. lácuri
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
lac (apa statatoare solutzie) s. n. pl. lácuri
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
LAC s. (GEOGR.) (pop.) tau. (~ de munte.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
LAC s. v. balta.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
LAC s. (GEOGR.) (pop.) tau. (~ de munte.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
lac s. v. BALTA.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare etimologice
Explica etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
lac (lácuri) s. n. Apa statatoare. Mr. megl. lac istr. lǫc Lat. lacus (Pushcariu 630; CandreaDens. 937; REW 4836; DAR) cf. it. sp. port. lago prov. fr. lac. Din rom. pare sa provina mag. lák (Edelspacher 18). Der. lacarie s. f.; lacos adj.; lacovishte s. f. cu suf. ishte (dupa Skok 71 shi DAR din bg. sb. lokva „baltoaca”).
- sursa: DER (1958-1966)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
Dictzionare enciclopedice
Definitzii enciclopedice
LAC1 (lat. lacus). s. n. Cantitate de apa naturala care stagneaza intro chiuveta lacustra avand uneori scurgerea asigurata printrun emisar (II 2). Dupa originea chiuvetei lacustre care are forma suprafatza shi adancime variabile se deosebesc mai multe categorii: l. tectonice situate in portziuni scufundate ale scoartzei terestre (ex.: Titicaca Albert Tanganyika Baikal sh.a.) l. vulcanice cantonate in craterele vulcanilor stinshi (ex. Sfanta Ana Bolsena Crater Lake Kelud sh.a.) l. de baraj natural situate in vaile barate de lave vulcanice de materiale provenite din alunecarile de teren din surpari sau prabushiri de stanci (Lacu Roshu Batalau Tana Yellowstone Myvatn sh.a.) l. glaciare aflate in circurile glaciare sau in spatele pragurilor din lungul vailor glaciare (ex.: Bucura Zanoaga Balea Lia Viorica Ana Maggiore Garda Como Geneva etc) l. carstice care ocupa doline polii uvale etc. din regiuni cu roci calcaroase gipsuri sare etc. (ex.: Buhui Zaton Ighiu sh.a.) l. clastocarstice cantonate in crovuri (ex.: Ianca Movila Miresii Tataru) l. fluviatile formate in luncile raurilor prin bararea meandrelor shi a bratzelor secundare (ex.: Snagov Oltina Caldarushani Iezeru Mostishtei Amara) l. litorale create prin inchiderea unor golfuri (ex.: Razim Siutghiol Sinoe) sau prin bararea unor vai (limane fluviomaritime: Tashaul Techirghiol Mangalia) l. artificiale construite de om in scopuri hidroenergetice piscicole pentru irigatzii alimentare cu apa etc. (ex. Portzile de Fier I shi II Izvoru Muntelui Vidraru Dracshani etc.). Dupa compozitzia chimica a apei din bazinul lacustru se deosebesc: l. dulci (cu salinitate mai mica de 03‰) l. salmastre (cu salinitate cuprinsa intre 03 shi 247‰) shi l. sarate (cu salinitate mai mare de 247‰). Suprafatza totala a lacurilor de pe glob ocupa 18% din suprafatza uscatului. ◊ L. de acumulare = l. artificial realizat prin construirea unui baraj pe o albie de rau in scopul formarii unei rezerve de apa pentru a compensa debitul cursului de apa care alimenteaza o amenajare hidrotehnica (de ex.: centrala hidroelectrica priza de apa pentru irigatzii etc.). ♦ Fig. Cantitate mare de apa sau de alt lichid.
- sursa: DE (1993-2009)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
ANA lac glaciar in Mtzii Retezat la 1.930 m alt.; 31 ha; ad. max.: 116 m.
- sursa: DE (1993-2009)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
BILEA lac glaciar in Mtzii Fagarash la 2.034 m alt.; 046 km2. Ad. max.: 11 m. Din el izv. riul cu acelashi nume (225 km). Punct turistic. Cabana. Pe aici trecea shoseaua transfagarashana (inaugurata in 1974). Linie de teleferic (804 m diferentza de nivel) intre Bilealac shi Bileacascada (inaugurata in 1975). In jurul lacului B. exista rezervatzia naturala complexa omonima (12040 ha) cu vegetatzie variata constituita din tufarishuri de smirdar (Rhododendron kotschyi) shi merishor (Vaccinium vitisidaea) shi numeroase alte plante printre care rogozuri (Carex pyrenaica C. dacica) garofitza de munte (Dianthus compactus) floarea de coltzi (Leontopodium alpinum).
- sursa: DE (1993-2009)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
BUIR NUUR lac in E Mongoliei la granitza cu China la 583 m alt.; 610 km2. Ad. max.: 11 m. Pescuit.
- sursa: DE (1993-2009)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
CHÖVSGOL NUUR lac tectonic cu apa dulce in Asia Centrala (Mongolia) la 1.645 m alt.: 262 mii km2. Ad. max.: 238 m. Ingheatza in perioada dec.mai. Navigatzie. Pescuit.
- sursa: DE (1993-2009)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
CRATER LAKE [créita leic] lac in V S.U.A. (Oregon) in Mtzii Cascade Range; 52 km2. Ad. max.: c. 600 m. Ocupa un vechi crater vulcanic al muntelui Mazama. Turism. Parc natzional.
- sursa: DE (1993-2009)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
GARDA (BENACO) Lago di ~ lac de baraj morenic subalpin (68 m alt.) in Italia de N (Lombardia); 370 km2; lungime: 52 km; latzime: 175 km. Ad. medie: 136 km; ad. max.: 346 m. Din el izv. raul Mincio (afl. stg. al Padului). Clima blanda. Pescuit. Reg. turistica cu numeroase localit. balneoclimaterice: Garda Sirmione RivadelGarda sh.a.
- sursa: DE (1993-2009)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
LACU ROSHU 1. Lac de baraj natural situat pe cursul superior al raului Bicaz la 980 m alt. foarmat in 1837 prin surparea unei portziuni din Muntele Ghilcoshului spre poalele masivului Suhard obturand valea raului Bicaz. Supr.: 126 ha; lungimea: 25 km; latzimea: 100200 m; ad. max.: 105 m. Denumirea lacului deriva de la argilele roshietice (cu oxizi de fier) aflate in suspensie in apa transportate shi depuse in lac de Paraul Roshu. L.R. mai este cunoscut in literatura de specialitate shi sub numele de Ghilcosh sau Ucigashul. Important obiectiv turistic. 2. V. Roshu (3). 3. Localitate componenta a orashului Gheorghieni statziune climaterica shi de odihna cu functzionare permanenta situata in jud. Harghita intro mica depresiune strajuita de muntzii Tarcau Hashmash Giurgeu shi masivul Suhard pe malul lacului cu acelashi nume la 980 m alt. Climat montan tonic cu veri racoroase (in iul. temp. medii multianuale de 15°C) shi ierni friguroase (in ian. medii termice de7°C). Precipitatziile insumeaza c. 1000 mm anual. Statziunea este indicata atat pentru odihna cat shi pentru tratarea nevrozelor a starilor de debilitate de surmenaj fizic shi intelectual etc. Posibilitatzi de practicare a schiului (iarna) alpinismului (vara in Cheile Bicazului) shi a drumetziilor montane.
- sursa: DE (1993-2009)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
LACU SARAT 1. Lac clastocarstic (de crov) cu apa sulfatata shi namol terapeutic situat in NE Campiei Brailei la 25 m alt. la 5 km SV de municipiul Braila. Supr.: 39 ha (la niveluri medii ale apei; in perioadele de seceta suprafatza lacului se reduce foarte mult); lungimea: 2 km; latzimea: 200300 m; ad. max.: 1 m. Apa lacului are o mare concentratzie de clorura de sodiu de sulfat de sodiu shi de magneziu (84 g/l). 2. Statziune balneoclimaterica de interes general cu functzionare permanenta situata in jud. Braila in NE Campiei Brailei pe malul lacului cu acelashi nume. Climat continental de stepa cu amplitudini termice anuale mari (254°C). Temp. medie anuala este de 11°C; in iul. temp. medii peste 23°C iar in ian. de 23°C. Precipitatziile insumeaza c. 400mm anual. Statziunea este indicata pentru tratarea afectziunilor reumatice ginecologice (insuficientza ovariana cervicite cronice) dermatologice (psoriazis ichtioze keratodermatii etc.) endocrine (hipotiroidie benigna hipoovarie etc.) neurologice periferice (pareze ushoare nevrite sciatica) etc. Complex balnear.
- sursa: DE (1993-2009)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
LACU TABACARIEI laguna marina situata in N municipiului Constantza alimentata cu apa dulce din L. Siutghiol; 95 ha. Ad. max.: 64 m. Are scurgere spre Marea Neagra. Amenajat pentru agrement.
- sursa: DE (1993-2009)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
LACUL CELOR PATRU CANTOANE (VIERWALDSTÅTTER SEE [fi:rvaltʃtetr zee] germ LUZERN fr. LUCERNE) lac in partea centralnordica a Elvetziei situat intre cantoanele Lucerna Schwyz Uri Nidwalden la poalele Alpilor la 434 m alt.; 114 km2; lungime: 38 km; latzime max.: 4 km; ad. max.: 214 m. Traversat de raul Reuss (afl. dr. al raului Aare). Important obiectiv turistic. Pe malurile sale se gasesc mai multe statziuni climaterice (Luzern Cham Zug Brunnen Sisikon Buochs Stansstad).
- sursa: DE (1993-2009)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
LACUL CU MUSHCHI v. Mohosh.
- sursa: DE (1993-2009)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
LACUL FARA FUND lac antropologic heliotermic situat in perimetrul orashului Ocna Sibiului format in cadrul unei saline parasite in 1775. Supr.: 1.665 m2; ad. max.: 32 m. Salinitatea apei la suprafatza este de 96 g/l iar la 6 m adancime de 318 g/l. Pe timpul verii temp. apei la suprafatza este de 245°C la 25 m adancime 314°C iar la sub 3 m adancime scade 1214°C devenind constanta catre fundul lacului. Declarat rezervatzie naturala hidrogeologica.
- sursa: DE (1993-2009)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
LACUL LUI BABAN v. Gura Calitzei.
- sursa: DE (1993-2009)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
LACUL RENULUI (REINDEER LAKE [réindiə leik]) lac glaciar in partea centrala a Canadei la granitza provinciilor Saskatchewan cu Manitoba la 350 m alt.; 639 mii km2. Lungime max.: 230 km; latzime max.: 60 km. Comunica prin raul omonim cu raul Churchill.
- sursa: DE (1993-2009)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
LACUL SCLAVULUI (GREAT SLAVE LAKE [greit sleiv leik]) v. Marele Lac al Sclavului.
- sursa: DE (1993-2009)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
LACUL SUPERIOR (SUPERIOR LAKE [səpiəriə leik]) cel mai intins lac cu apa dulce din lume situat in America de Nord la granitza Canadei (prov. Ontario) cu S.U.A. (statele Minnesota shi Wisconsin) in sistemul Marilor Lacuri la 183 m alt.; 824 mii km2; lungime: 563 km; latzime max.: 257 km; ad. max.: 406 m. Comunica cu L. Huron prin raul St. Marys. Porturi pr.: Duluth (S.U.A.) Thunder Bay (Canada). Insule (Royale Michipicoten Saint Ignace Simpson Madeline sh.a.) peninsule (Keweennaw Black Bay sh.a.) shi golfuri (Whitefish Agawa Michipicoten Thunder sh.a.).
- sursa: DE (1993-2009)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
LACUL URSULUI (GREAT BEAR LAKE [greit bεər leik]) v. Marele Lac al Ursului.
- sursa: DE (1993-2009)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
MARELE LAC AL SCLAVULUI (GREAT SLAVE LAKE [greit sleiv leik]) lac tectonoglaciar in partea centralvestica a Canadei in prov. Northwest Territories la 156 m alt.; 284 mii km2; lungime: 480 km; latzimea max.: 80 km; ad. max.: 614 m. Numeroase ins. In el se varsa Raul Sclavului shi shi din el izv. fl. Mackenzie. Ingheatza in perioada oct.iun. Descoperit in 1771 de exploratorul Samuel Hearne.
- sursa: DE (1993-2009)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
MARELE LAC AL URSULUI (GREAT BEAR LAKE [greit beə leik]) lac tectonoglaciar in NV Canadei in prov. Northwest Territories la 119 m alt.; 318 mii km2; lungime: 309 km; latzimea max.: 190 km; ad. max.: 413 m. TZarmuri stancoase shi fragmentate. Ingheatza in perioada oct.iul. Port. pr.: Fort Franklin. Comunica cu fl. Mackenzie prin raul Great Bear Rover (113 km lungime). Descoperit in 1800 shi explorat in 1825 de Sir John Franklin.
- sursa: DE (1993-2009)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
MARELE LAC SARAT (GREAT SALT LAKE [greit solt leik]) lac in V S.U.A. situat intro zona deshertica a Pod. Marelui Bazin la 1.282 m alt. Supr. variaza intre 27 shi 52 mii km2; ad. max.: 11 m (vara scade la 1 m). Lungimea max.: 55 km. Salinitatea: 200270‰. Depuneri de sare pe maluri datorita evaporarii excesive.
- sursa: DE (1993-2009)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
MARILE LACURI (GREAT LAKES [greit leiks]) grup de cinci lacuri in E Americii e Nord la granitza S.U.A. shi Canada reprezentand cea mai mare acumulare de apa dulce de pe glob; 2435 mii km2. Cuprinde lacurile tectonoerozive modelate de glaciatzia cuaternara: Superior Huron Michigan Erie shi Ontario. Prin fl. Sfantul Laurentziu sunt legate de Oc. Atlantic iar printro retzea de canale cu bazinele fl. Mississippi shi Hudson. Pescuit Important sistem hidroenergetic. Cel mai mare sistem de navigatzie continentala de pe glob (13 mii km). Pr. porturi: Milwaukee Chicago Detroit Bufallo Hamilton Toronto.
- sursa: DE (1993-2009)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
Oasha lacul ~ v. Sebesh (1).
- sursa: DE (1993-2009)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
POIANA LACULUI com. in jud. Argesh situata in SE piemontului Cotmeana pe cursurile superioare ale raurilor Teleorman shi Cotmeana; 6.750 loc. (2003). Expl. de petrol (in satul Samara). Bisericile Cuvioasa Parascheva (1789) shi Sfintzii Arhangheli Mihail shi Gavriil (1737) in satele Cepari shi Paduroiu din Deal.
- sursa: DE (1993-2009)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
SFANTA ANA lac aflat in craterul vulcanic al masivului Puciosu (Carpatzii Orientali) situat in apropiere de Baile Tushnad la 950 m alt. Lacul S. A. singurul de acest gen din tzara are o forma aproximativ circulara cu aspect de paleta de pingpong (620 m lungime shi 460 m latzime max.) shi se alimenteaza de la ploi zapezi shi izvoare subterane. Supr.: 22 ha; vol.: 786360 m3; ad. max. 71 m (in scadere din cauza infiltrarii apei in fisuri: in 1870 avea o adancime max. de 12 m). Transparentza mare (c. 5 m). In apa lacului sa aclimatizat in conditzii bune somnul pitic (Ictalurus nebulosus). Rezervatzie shtiintzifica inclusa pe lista monumentelor naturii. Obiectiv turistic. In apropiere la c. 1 km NE de S. A. se afla tinovul sau mlashtina Mohosh numit „Lacul cu mushchi” care ocupa cuveta unui alt crater vulcanic.
- sursa: DE (1993-2009)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
SHOSHONE LAKE lac in VNV S.U.A. in NV statului Wyoming in Parcul Natzional Yellowstone la V de lacul Yellowstone la 2377 m alt.; 19 km lungime shi 13 km latzime. De aici izv. raul Snake.
- sursa: DE (1993-2009)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
Dictzionare de argou
Explica doar sensurile argotice ale cuvintelor.
a cadea din lac in putz expr. a avea parte de o neplacere incercand sa evite o alta mai mica.
- sursa: Argou (2007)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
din lac in putz expr. dintro situatzie critica intralta shi mai critica; din rau in mai rau.
- sursa: Argou (2007)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
substantiv neutru (N24) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
lac, lacurisubstantiv neutru
- 1. Intindere mai mare de apa statatoare inchisa intre maluri uneori cu scurgere la mare sau la un rau. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Privind in lac Copila can oglinda Cerca shi nu putea pe plac Un briu pe trup sashi prinda. COSHBUC P. I 69. DLRLC
- Lac dear fi broashte sint destule! CREANGA P. 186. DLRLC
- Sta castelul singuratic oglindinduse in lacuri. EMINESCU O. I 152. DLRLC
- Vad insule frumoase shi mari necunoscute SHi splendide orashe shi lacuri de smarald. ALECSANDRI P. III 5. DLRLC
- Mersera inainte prin dungi de umbra shi prin lacuri de soare. SADOVEANU O. IV 77. DLRLC
- 1.1. Este folosit in toponimie. DLRLC
- Lacul Roshu. DLRLC
- Putzin mai inainte sint vestitele bai de la Lacul Sarat. VLAHUTZA O. A. II 123. DLRLC
-
- 1.2. Lac de acumulare = lac (artificial) situat in amonte de o hidrocentrala care constituie rezerva de apa necesara producerii energiei. DEX '09 DEX '98
- 1.3. Cantitate mare de apa sau de alt lichid. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Ghitza Lungu sa retras lac de nadusheala. SADOVEANU M. C. 145. DLRLC
-
- A sari (sau a cadea a da etc.) din lac in putz = a da de un rau mai mare incercand sa scape de alt rau. DEX '09 DEX '98 DLRLC
-
etimologie:
- lacus DEX '09 DEX '98