15 definitzii pentru vraji
din care- explicative (7)
- morfologice (4)
- relatzionale (3)
- argou (1)
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
VRAJÍ vrajesc vb. IV. 1. Intranz. A face vraji. ◊ Expr. (Impers.) A fi vrajit = a fi scris ursit predestinat. 2. Tranz. A transforma in mod miraculos lucrurile inconjuratoare. 3. Tranz. Fig. A incanta a fermeca. ♦ Tranz. A descanta (1); a meni (2). Din sl. vražiti.
vraji [At: (a. 1563) Coresi ap. TDRG / Pzi: ~jesc / E: vsl вражити] 1 vi (In basme shi superstitzii) A face vraji (1). 2 vt (Inv) A prezice. 3 vim (Ie) A fi ~t A fi predestinat. 4 vt A transforma in mod miraculos lucrurile inconjuratoare. 5 vt (Pop) A face farmece (2) cuiva. 6 vt (Pop) A descanta (1). 7 vt (Pop) A meni. 8 vt (Fig) A incanta. 9 vt (Fig) A invoca. 10 vt (Fam) A inshela prin exagerari lingushiri minciuni etc. bunacredintza a cuiva. 11 vt (Fam; spc; mai ales d. barbatzi) A fi galant cu o persoana de sex opus. 12 vi (Fam; ie) A ~ cu cineva A discuta pe un ton galant cu o persoana de sex opus.
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
VRAJÍ vrajesc vb. IV. 1. Intranz. (In basme shi in superstitzii) A face vraji. ◊ Expr. (Impers.) A fi vrajit = a fi scris ursit predestinat. 2. Tranz. A transforma in mod miraculos lucrurile inconjuratoare. 3. Tranz. Fig. A incanta a fermeca. ♦ Tranz. A descanta (1); a meni (2). Din sl. vražiti.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de ana_zecheru
- actziuni
VRAJÍ vrajesc vb. IV. 1. Intranz. (In basme shi in superstitzii) A face vraji pentru a obtzine transformarea miraculoasa a lucrurilor inconjuratoare. V. descinta. [Orbul] incepu a vraji cu mintie pe jos pe iarba k sa i se ude de roua shi sa deie cu ea la ochi. RETEGANUL P. I 25. Parca dracul vrajeshte de napuc bine a scapa din una shi dau peste alta. CREANGA P. 234. ◊ (Construit cu un pronume personal in dativ) La totzi deopotriva el a vrajit de dor. ALECSANDRI T. II 85. ◊ Fig. Vintul co suflare plinsa codrii negri i patrunde SHi vrajeshte lin din frunze shi vorbeshte aiurind. EMINESCU O. IV 138. ◊ Tranz. Nu vam spus ma cai nebuna! Hai in sat k ne vrajeshte! EFTIMIU I. 123. Leam luat naframutzele k sa te vrajesc pe tine. AGIRBICEANU S. P. 25. Spune drept: Lai descintat. Cu babe lai fermecat. Ori cu vraje lai vrajit? TEODORESCU P. P. 623. ♦ (In constructzii impersonale cu verbul «a fi») A fi scris de mai inainte a fi ursit hotarit. Vrajit era k del va pierde Norocul ei sa piaran veci. COSHBUC P. I 122. 2. Tranz. Fig. A incinta a fermeca (1). Mierle strecurau ushoare cintari de flaut shi ei stateau acolo vrajitzi de un cintec care trebuia sa nu se mai sfirsheasca. SADOVEANU O. IV 78. Sta pe mal vrajit de glasul valurilor care il asculta intruna. BART S. M. 61. Era vrajit de frumusetzea drumului care trecea acum pe subt o lunca deasa de salcii batrine. MIRONESCU S. A. 135.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
A VRAJÍ ~ésc 1. tranz. 1) A lega prin vraji; a supune unor farmece; a fermeca. 2) fig. A face sa fie cuprins de uimire shi admiratzie; a fermeca; a incanta; a fascina; a delecta; a desfatza. 2. intanz. A face vraji; a se ocupa cu vrajile; a descanta. /<sl. vražiti
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
vrajì v. 1. a face vraji a fermeca; 2. fig. a evoca: in prezent vrajeshte umbre dintr’al secolelor plan EM.
- sursa: SHaineanu, ed. VI (1929)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
vrajésc v. tr. (vsl. vražati a vraji vražiti a face farmece. V. vraja vracĭ). Vest. Farmec: la vrajit. V. intr. Fac farmece. V. boscorodesc.
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
vrají (a ~) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. vrajésc imperf. 3 sg. vrajeá; conj. prez. 3 sa vrajeásca; ger. vrajínd
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
vrají vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. vrajésc imperf. 3 sg. vrajeá; conj. prez. 3 sg. shi pl. vrajeásca; ger. vrajínd
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
vraji (conj. vrajeasca)
- sursa: MDO (1953)
- adaugata de Ladislau Strifler
- actziuni
vrajesc jeasca 3 conj. jeam 1 imp.
- sursa: IVO-III (1941)
- adaugata de Ladislau Strifler
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
VRAJÍ vb. v. ademeni amagi incanta inshela mintzi momi pacali prosti purta trisha usca zbici zvanta.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
VRAJÍ vb. 1. a descanta a face a fermeca a meni a ursi (pop.) a solomoni (reg.) a boboni a bosconi a boscorodi a ravni (prin Transilv.) a pohibi. (Ai ~ cuiva cu ulcica.) 2. v. incanta.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
VRAJI vb. 1. a descinta a face a fermeca a meni a ursi (pop.) a solomoni (reg.) a boboni a bosconi a boscorodi a rivni (prin Transilv.) a pohibi. (Ai ~ cuiva cu ulcica.) 2. a atrage a captiva a cuceri a delecta a desfata a fascina a fermeca a incinta a rapi a seduce a subjuga (fig. ) a hipnotiza a magnetiza. (Spectacolul la ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare de argou
Explica doar sensurile argotice ale cuvintelor.
vraji vrajesc I. v. t. a curta asiduu; a seduce. II. v. i. a face curte unei persoane de sex opus.
- sursa: Argou (2007)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
verb (VT403) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numarul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult k perfect | |
singular | I (eu) |
| (sa)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (sa)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (sa)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (sa)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (sa)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (sa)
|
|
|
|
vraji, vrajescverb
- 1. A face vraji. DEX '09 DLRLC NODEXsinonime: fermeca
- [Orbul] incepu a vraji cu minile pe jos pe iarba k sa i se ude de roua shi sa deie cu ea la ochi. RETEGANUL P. I 25. DLRLC
- Parca dracul vrajeshte de napuc bine a scapa din una shi dau peste alta. CREANGA P. 234. DLRLC
- La totzi deopotriva el a vrajit de dor. ALECSANDRI T. II 85. DLRLC
- Vintul co suflare plinsa codrii negri i patrunde SHi vrajeshte lin din frunze shi vorbeshte aiurind. EMINESCU O. IV 138. DLRLC
- Nu vam spus ma cai nebuna! Hai in sat k ne vrajeshte! EFTIMIU I. 123. DLRLC
- Leam luat naframutzele k sa te vrajesc pe tine. AGIRBICEANU S. P. 25. DLRLC
- Spune drept: Lai descintat. Cu babe lai fermecat. Ori cu vraje lai vrajit? TEODORESCU P. P. 623. DLRLC
- A fi vrajit = a fi predestinat. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: hotarat predestinat scris ursit
- Vrajit era k del va pierde Norocul ei sa piaran veci. COSHBUC P. I 122. DLRLC
-
-
- 2. A transforma in mod miraculos lucrurile inconjuratoare. DEX '09 DEX '98
- 3. Delecta, desfata, fascina, fermeca, incanta. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
- Mierle strecurau ushoare cintari de flaut shi ei stateau acolo vrajitzi de un cintec care trebuia sa nu se mai sfirsheasca. SADOVEANU O. IV 78. DLRLC
- Sta pe mal vrajit de glasul valurilor care il asculta intruna. BART S. M. 61. DLRLC
- Era vrajit de frumusetzea drumului care trecea acum pe subt o lunca deasa de salcii batrine. MIRONESCU S. A. 135. DLRLC
-
etimologie:
- vražiti DEX '09 DEX '98 NODEX