SCRIS² A scrishi se adj. s. m. s. f. I. Adj. Care este insemnat consemnat in scris scriptic. II. Subst. (Pop.) 1. S. m. shi f. Persoana predestinata sa devina sotzul sau sotzia cuiva. 2. S. f. art. Ursita soarta fatalitate. V. scrie.

scris² ~a [At: (cca 1608) CUV. D. BATR. I 169/11 / Pl: ~ishi ~e / E: scrie] 1 a (D. literele cuvintele textele stilurile etc. unei limbi sau pex d. semnificatziile ideile acestora) Care este redat prin scriere Si: (rar) scriptic (1) (inv) scripturistic (1). 2 a (Is) Limba ~a Aspect scris² (1) al limbii natzionale. 34 sn a (SHis Lucrare ~a) Text scris² (1) de elevi in clasa sub supravegherea profesorului la sfarshitul unei perioade se studii pentru verificarea shi aprecierea cunoshtintzelor dobandite Si: teza. 56 sn a (Ioc oral) (Examen proba etc.) care se desfashoara prin intermediul scrierii Si: (rar) scriptic (2) (inv) scripturistic (2). 7 a (D. pagini sau foi de hartie) Acoperit cu text scris² (1). 8 sfp Ceea ce este scris² (1). 9 sfp (Pex) Ceea ce spune sustzine reda etc. cineva intrun text scris² (1). 10 a (Pop) Pictat (1). 11 sn a (Ilv) A ramane (k) ~ pe perete A incremeni. 1214 sn a av (Ie shi iljv) (A fi) k (sau parca) ~ (sau ~ de frumos) (A fi) foarte frumos. 15 a Frumos (1). 16 a (D. articole de imbracaminte d. lenjerie de pat etc.) Cusut cu arnici Si: brodat. 17 a (Ivr) Materializat. 18 a (Inv) Pomenit (in text) Si: insemnat consemnat mentzionat. 19 sfn (Pop; art) Soarta (1). 20 smf (Pop; art) Persoana predestinata sa devina sotzul sau sotzia cuiva. 21 sn (Is) Mashina de ~ Mashina folosita pentru dactilografierea textelor. 22 sn (Csc) Totalitate a operelor scrise apartzinand unui popor unei natziuni unui scriitor.

SCRIS² A scrishi se adj. subst. I. Adj. Care este insemnat consemnat in scris scriptic. II. Subst. (Pop.) 1. S. m. shi f. Persoana predestinata sa devina sotzul sau sotzia cuiva. 2. S. f. art. Ursita soarta fatalitate. V. scrie.

SCRIS³ A scrishi se adj. (Popular) Pictat zugravit desenat; p. ext. (rar) brodat. Maicata are trei naframi de la surorile tale in lada; pe acestea se afla foarte frumoase flori scrise. SBIERA P. 130. In pat iashternut Velintze pestritze pernishoare scrise. TEODORESCU P. P. 77. ◊ (In comparatzii sugerind ideea de frumusetze perfectziune) Aice locuia Ileana Cosintzana o fata scrisa de frumoasa. SBIERA P. 23.

SCRIS² ~sa (~shi ~se) v. A SCRIE. ◊ In ~ notat pe hartie. /v. a scrie

scris a. 1. ursit predestinat: ce tzie scris in frunte tzii pus CR.; asha ia fost scris asha a avut sa patzeasca (expresiunea populara a fatalismului oriental. V. scrisa); 2. zugravit (sens ieshit din uz): a ramanea k scris pe perete a ramanea tablou a incremeni de spaima.

scris a adj. Ursit predestinat: ce tzie scris in frunte tzie pus (Prov.). Asha ĭa fost scris asha ĭa fost soarta. Zugravit pictat ornat cu colorĭ incondeiat: oŭa scrise. A raminea k scris (pe parete) a raminea tablou uimit surprins. Scrisa de frumoasa (ce era) foarte frumoasa (o femeĭe. V. coz). S. f. Ursita soarta destin: asha ĭa fost scrisa. Dosu uneĭ monete opus pajuriĭ. Pl. Porunca scrisa: scrisele imparatuluĭ (V. rescript). S. n. pl. urĭ. Actziunea de a scrie: pin vorba shi pin scris scrisu shi cititu. Scriitura scrisoare vorbe scrise (k forma de litere): ĭam recunoscut scrisu. Lucrurĭ (ideĭ) scrise: voĭ credeatzĭ in scrisu vostru (Em.). Hirtie financiara (efect bon actziune sh. a.): scrisurĭ de ale banciĭ Natzionale. K inventatorĭ al mashiniĭ de scris sint mentzionatzi aceshtia: Italianu Petru Contzi care la 1822 shia vindut inventziunea in Francia; Americanu Austin Burth (1829); Austriacu Petru Mitterhofer timplar din Tirol care la 1864 a inventat o mashina de scris completa shi utilizabila shi a murit sarac shi obscur (ĭar astazi are un bust de bronz la Viena); Francezu Petru Foucauld care a prezentato k dar luĭ Napoleon III shi a primit de la shambelanu luĭ sfat sa se ocupe de lucrurĭ maĭ practice; Americanu Lakham Scoles ziarist din Milwaukee (Statele Unite) care la 1873 a construit shi el o mashina de scris care fiica luĭ pe atunci in etate de 20 de ani a scris o scrisoare. Dar nicĭ el n’a fost intzeles de public shi n’a tras folos din inventziunea luĭ pe cind astazi nu exista bĭuroŭ fara mashina de scris!

SCRIS adj. 1. (inv.) semnat. (Un text ~.) 2. (rar) scriptic. (Limbaj oral shi limbaj ~.) 3. (inv.) scripturistic. (Examen ~.)

SCRIS adj. v. desenat pictat zugravit.

SCRIS s. 1. condei grafie scriitura (pop.) slova. (Are un ~ regulat.) 2. (rar) caligrafie. (~ ingrijit clar.) 3. scriere (rar) scriitura (inv. shi pop.) scrisoare slova (inv.) scriptura. (Avea un ~ frumos.) 4. grafie scriere (rar) scriitura. (Ia recunoscut ~ul.) 5. alcatuire compunere creare elaborare intocmire realizare redactare scriere (inv.) izvodire redactzie redijare. (~ul unei opere literare.) 6. stil. (Are un ~ nervos vioi.)

SCRIS adj. 1. (inv.) semnat. (Un text ~.) 2. (rar) scriptic. (Limbaj oral shi limbaj ~.) 3. (inv.) scripturistic. (Examen ~.)

scris adj. v. DESENAT. PICTAT. ZUGRAVIT.

Scris ≠ nescris

SCRIS A adj. (< scrie < lat. scribere): in sintagmele comunicare scrisa exprimare scrisa limbaj scris shi limba scrisa (v.).

GRAECA SUNT NON LEGUNTUR (lat.) (aceste cuvinte) sunt scrise pe greceshte nu se citesc Avertisment asupra unui text ininteligibil dificil in Evul Mediu limba greaca nemaifiind cunoscuta pasajele scrise in greceshte din lucrarile latine se sareau.