6 definitzii pentru predestinat
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
PREDESTINÁT A predestinatzi te adj. A carui soarta este dinainte hotarata de divinitate; sortit menit ursit la un anumit destin. V. predestina. Cf. fr. prédestiné.
predestinat ~a a [At: NEGULICI / Pl: ~atzi ~e / E: predestina cf fr prédestiné] A carui soarta ar fi dinainte hotarata de o fortza supranaturala Si: sortit ursit (rar) predeterminat preursit (pop) harazit.
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
PREDESTINÁT A predestinatzi te adj. A carui soarta ar fi dinainte hotarata de divinitate; sortit menit ursit la un anumit destin. V. predestina. Cf. fr. prédestiné.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de RACAI
- actziuni
PREDESTINÁT A predestinatzi te adj. A carui soarta este dinainte hotarita; sortit menit ursit sa faca ceva sau sa fie intrun anumit fel. Unele progenituri predestinate pornesc cu totul pe alte cai sub privirile uimite shi pline de spaima ale celor ramashi. BOGZA C. O. 140.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
predestinat a. destinat dinainte: predestinat la nenorociri.
- sursa: SHaineanu, ed. VI (1929)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
*predestinát a adj. (lat. praedestinatus). Destinat din ainte: predestinat sa ajunga om mare.
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
adjectiv (A2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
predestinat, predestinataadjectiv
- 1. A carui soarta este dinainte hotarata de divinitate; sortit menit ursit la un anumit destin. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Unele progenituri predestinate pornesc cu totul pe alte cai sub privirile uimite shi pline de spaima ale celor ramashi. BOGZA C. O. 140. DLRLC
-
etimologie:
- predestina DEX '98 DEX '09
- prédestiné DEX '98 DEX '09