14 definitzii pentru descanta
din care- explicative (7)
- morfologice (2)
- relatzionale (2)
- etimologice (1)
- specializate (1)
- argou (1)
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
DESCANTÁ descant vb. I. 1. Intranz. A rosti descantece insotzite de anumite gesturi magice pentru a indeparta un farmec a vindeca de o boala etc. ♦ Tranz. A fermeca a vraji (rostind descantece). 2. Tranz. A certa a mustra a bate la cap. Lat. *discantare.
descantá v [At: DOSOFTEI V. S. 218v/21 / V: (ivp) dis~ / Pzi: ~ấnt. / E: ml discantare] 12 vtr (Adesea cu determinari introduse prin prepozitzia „de” care indica scopul actziunii) A rosti formule considerate magice insotzite sau nu de gesturi rituale cu scopul de a vindeca o boala sau a indeparta un rau un farmec Si: (ivr) a oropsi (reg) a ormoci. 3 vt (Pex) A fermeca pe cineva pentru a face rau. 4 vi (Reg; la unele jocuri de copii) A numara rostind formule ritmice pentru a alege jucatorul care urmeaza sai caute sau sai prinda pe ceilaltzi participantzi. 5 vi (Trs; Ban) A rosti strigaturi in timpul dansului popular Si: a chiui. 67 vti (Fig) A impresiona puternic pe cineva Si: a incanta a subjuga. 89 vti (Fam) A incerca sa convinga (pe cineva) spunand lucruri nesincere sau lingushitoare. 10 vt (Fig) A mustra pe cineva. 11 vt (Fig) A bate pe cineva la cap. 12 vr (Pex) A vorbi pentru sine Si: a ingana a mormai.
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
DESCANTÁ descant vb. I. 1. Intranz. A rosti descantece insotzite de anumite gesturi magice pentru a obtzine indepartarea unui farmec vindecarea de o boala. ♦ Tranz. A fermeca a vraji (rostind descantece). 2. Tranz. A certa a mustra a bate la cap. Lat. discantare.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
A DESCANTÁ descant 1. intranz. A fi descantator; a se ocupa cu descantecele. 2. tranz. (persoane) 1) A supune actziunii unui descantec. 2) pop. A trata cu vorbe de ocara; a ocari; a certa; a batjocori. /<lat. discantare
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
descantà v. 1. a rosti descantece sau vraji (pentru vindecarea unor boale!); 2. fig. a cauta sa convinga prin vorbe (mai mult ironic): cat lam descantat eu! [V. incantà].
- sursa: SHaineanu, ed. VI (1929)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
DESCINTÁ descínt vb. I. 1. Intranz. (In practicile magice) A rosti descintece insotzite de anumite gesturi magice pentru a obtzine indepartarea unui farmec vindecarea de o boala sau de o patima etc. Am scapato de boli descintindui. SADOVEANU Z. C. 122. Deschidemi k sa viu satzi descint de spaima. ALECSANDRI T. I 38. Aducetzi descintator Sami descinte sa nu mor! JARNÍKBIRSEANU D. 102. ◊ Fig. Foi uscaten jurul tau sa cada rar La ureche satzi descinte un bondar. TOPIRCEANU B. 43. ♦ Tranz. A fermeca a vraji (rostind descintece). Au inceput sa... le descinte [pe fete] k sa doarma adinc. SBIERA P. 276. Nani nani cu mama K mama tea descinta Sa te faci un viteaz mare. ALECSANDRI. P. P. 381. ◊ Fig. Acum mindro voi sami cintzi Inimioara sami descintzi. TEODORESCU P. P. 626. 2. Tranz. A certa a mustra a bate la cap. Cit statuse tzitzaca Leona cu mine k sa ma descinte motanul... se plictisise singur. SADOVEANU N. F. 34. Las’ pe batrini sa te descinte shi sa te judece ei in legea lor k nutzi mai trebuie alt popa. CREANGA A. 154.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
descínt a á v. tr. shi intr. (d. cint). Rostesc descintece cuĭva k sal vindec de o boala: a descinta de deochĭ. Fig. Caut sa conving instruesc pin vorba lunga: eŭ destul ĭam (dativ) descintat (saŭ cintat) saŭ lam descintat dar el nu m’a ascultat! Vechĭ. Farmec vrajesc. V. boscorodesc.
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
descantá (a ~) vb. ind. prez. 3 descanta
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
descantá vb. ind. prez. 1 sg. descant 3 sg. shi pl. descanta
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
DESCANTÁ vb. v. vraji.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
DESCINTA vb. a face a fermeca a meni a ursi a vraji (pop.) a solomoni (reg.) a boboni a bosconi a boscorodi a rivni (prin Transilv.) a pohibi. (Ii ~ cu ulcica.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare etimologice
Explica etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
descinta (t át) vb. 1. A face farmece a inshira formule magice. 2. A seduce cu vorbe a ademeni. 3. A plictisi a deranja cu discursuri. Mr. discintu discintare megl. discǫnt. Lat. *dĭscantāre (Pushcariu 508; CandreaDens. 356; Tiktin; Candrea); cf. friul. diskanta shi pentru semantism fr. enchanter sp. encantar. Der. descintat s. n. (vraja farmec magie); descintator s. m. (vrajitor); descintatoare s. f. (vrajitoare); descintatura s. f. (vraja farmec); descintec s. n. (formula magica cintec ce are puteri magice). Cf. cinta.
- sursa: DER (1958-1966)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
Dictzionare specializate
Explica intzelesuri specializate ale cuvintelor.
descantá descant vb. 1. (intranz.) A dezlega de vraja. 2. (tranz.) A fermeca a vraji. Lat. *discantare (Pushcariu CDDE Tiktin DEX MDA).
- sursa: DRAM 2015 (2015)
- adaugata de raduborza
- actziuni
Dictzionare de argou
Explica doar sensurile argotice ale cuvintelor.
descanta descant v. t. (er. d. barbatzi) a avea contact sexual cu o femeie.
- sursa: Argou (2007)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
verb (VT3) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numarul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult k perfect | |
singular | I (eu) |
| (sa)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (sa)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (sa)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (sa)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (sa)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (sa)
|
|
|
|
descanta, descantverb
- 1. A rosti descantece insotzite de anumite gesturi magice pentru a indeparta un farmec a vindeca de o boala etc. DEX '09 DLRLC
- Am scapato de boli descintindui. SADOVEANU Z. C. 122. DLRLC
- Deschidemi k sa viu satzi descint de spaima. ALECSANDRI T. I 38. DLRLC
- Aducetzi descintator Sami descinte sa nu mor! JARNÍKBIRSEANU D. 102. DLRLC
- Foi uscaten jurul tau sa cada rar La ureche satzi descinte un bondar. TOPIRCEANU B. 43. DLRLC
-
- Au inceput sa... le descinte [pe fete] k sa doarma adinc. SBIERA P. 276. DLRLC
- Nani nani cu mama K mama tea descinta Sa te faci un viteaz mare. ALECSANDRI. P. P. 381. DLRLC
- Acum mindro voi sami cintzi Inimioara sami descintzi. TEODORESCU P. P. 626. DLRLC
-
-
-
- Cit statuse tzitzaca Leona cu mine k sa ma descinte motanul... se plictisise singur. SADOVEANU N. F. 34. DLRLC
- Las’ pe batrini sa te descinte shi sa te judece ei in legea lor k nutzi mai trebuie alt popa. CREANGA A. 154. DLRLC
-
etimologie:
- *discantare DEX '09