14 definitzii pentru descanta

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

DESCANTÁ descant vb. I. 1. Intranz. A rosti descantece insotzite de anumite gesturi magice pentru a indeparta un farmec a vindeca de o boala etc. ♦ Tranz. A fermeca a vraji (rostind descantece). 2. Tranz. A certa a mustra a bate la cap. Lat. *discantare.

descantá v [At: DOSOFTEI V. S. 218v/21 / V: (ivp) dis~ / Pzi: ~ấnt. / E: ml discantare] 12 vtr (Adesea cu determinari introduse prin prepozitzia „de” care indica scopul actziunii) A rosti formule considerate magice insotzite sau nu de gesturi rituale cu scopul de a vindeca o boala sau a indeparta un rau un farmec Si: (ivr) a oropsi (reg) a ormoci. 3 vt (Pex) A fermeca pe cineva pentru a face rau. 4 vi (Reg; la unele jocuri de copii) A numara rostind formule ritmice pentru a alege jucatorul care urmeaza sai caute sau sai prinda pe ceilaltzi participantzi. 5 vi (Trs; Ban) A rosti strigaturi in timpul dansului popular Si: a chiui. 67 vti (Fig) A impresiona puternic pe cineva Si: a incanta a subjuga. 89 vti (Fam) A incerca sa convinga (pe cineva) spunand lucruri nesincere sau lingushitoare. 10 vt (Fig) A mustra pe cineva. 11 vt (Fig) A bate pe cineva la cap. 12 vr (Pex) A vorbi pentru sine Si: a ingana a mormai.

DESCANTÁ descant vb. I. 1. Intranz. A rosti descantece insotzite de anumite gesturi magice pentru a obtzine indepartarea unui farmec vindecarea de o boala. ♦ Tranz. A fermeca a vraji (rostind descantece). 2. Tranz. A certa a mustra a bate la cap. Lat. discantare.

A DESCANTÁ descant 1. intranz. A fi descantator; a se ocupa cu descantecele. 2. tranz. (persoane) 1) A supune actziunii unui descantec. 2) pop. A trata cu vorbe de ocara; a ocari; a certa; a batjocori. /<lat. discantare

descantà v. 1. a rosti descantece sau vraji (pentru vindecarea unor boale!); 2. fig. a cauta sa convinga prin vorbe (mai mult ironic): cat lam descantat eu! [V. incantà].

DESCINTÁ descínt vb. I. 1. Intranz. (In practicile magice) A rosti descintece insotzite de anumite gesturi magice pentru a obtzine indepartarea unui farmec vindecarea de o boala sau de o patima etc. Am scapato de boli descintindui. SADOVEANU Z. C. 122. Deschidemi k sa viu satzi descint de spaima. ALECSANDRI T. I 38. Aducetzi descintator Sami descinte sa nu mor! JARNÍKBIRSEANU D. 102. ◊ Fig. Foi uscaten jurul tau sa cada rar La ureche satzi descinte un bondar. TOPIRCEANU B. 43. ♦ Tranz. A fermeca a vraji (rostind descintece). Au inceput sa... le descinte [pe fete] k sa doarma adinc. SBIERA P. 276. Nani nani cu mama K mama tea descinta Sa te faci un viteaz mare. ALECSANDRI. P. P. 381. ◊ Fig. Acum mindro voi sami cintzi Inimioara sami descintzi. TEODORESCU P. P. 626. 2. Tranz. A certa a mustra a bate la cap. Cit statuse tzitzaca Leona cu mine k sa ma descinte motanul... se plictisise singur. SADOVEANU N. F. 34. Las’ pe batrini sa te descinte shi sa te judece ei in legea lor k nutzi mai trebuie alt popa. CREANGA A. 154.

descínt a á v. tr. shi intr. (d. cint). Rostesc descintece cuĭva k sal vindec de o boala: a descinta de deochĭ. Fig. Caut sa conving instruesc pin vorba lunga: eŭ destul ĭam (dativ) descintat (saŭ cintat) saŭ lam descintat dar el nu m’a ascultat! Vechĭ. Farmec vrajesc. V. boscorodesc.

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

descantá (a ~) vb. ind. prez. 3 descanta

descantá vb. ind. prez. 1 sg. descant 3 sg. shi pl. descanta

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

DESCINTA vb. a face a fermeca a meni a ursi a vraji (pop.) a solomoni (reg.) a boboni a bosconi a boscorodi a rivni (prin Transilv.) a pohibi. (Ii ~ cu ulcica.)

Dictzionare etimologice

Explica etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

descinta (t át) vb. 1. A face farmece a inshira formule magice. 2. A seduce cu vorbe a ademeni. 3. A plictisi a deranja cu discursuri. Mr. discintu discintare megl. discǫnt. Lat. *dĭscantāre (Pushcariu 508; CandreaDens. 356; Tiktin; Candrea); cf. friul. diskanta shi pentru semantism fr. enchanter sp. encantar. Der. descintat s. n. (vraja farmec magie); descintator s. m. (vrajitor); descintatoare s. f. (vrajitoare); descintatura s. f. (vraja farmec); descintec s. n. (formula magica cintec ce are puteri magice). Cf. cinta.

Dictzionare specializate

Explica intzelesuri specializate ale cuvintelor.

descantá descant vb. 1. (intranz.) A dezlega de vraja. 2. (tranz.) A fermeca a vraji. Lat. *discantare (Pushcariu CDDE Tiktin DEX MDA).

Dictzionare de argou

Explica doar sensurile argotice ale cuvintelor.

descanta descant v. t. (er. d. barbatzi) a avea contact sexual cu o femeie.

Intrare: descanta
verb (VT3)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • descanta
  • descantare
  • descantat
  • descantatu‑
  • descantand
  • descantandu‑
singular plural
  • descanta
  • descantatzi
numarul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult k perfect
singular I (eu)
  • descant
(sa)
  • descant
  • descantam
  • descantai
  • descantasem
a II-a (tu)
  • descantzi
(sa)
  • descantzi
  • descantai
  • descantashi
  • descantaseshi
a III-a (el, ea)
  • descanta
(sa)
  • descante
  • descanta
  • descanta
  • descantase
plural I (noi)
  • descantam
(sa)
  • descantam
  • descantam
  • descantaram
  • descantaseram
  • descantasem
a II-a (voi)
  • descantatzi
(sa)
  • descantatzi
  • descantatzi
  • descantaratzi
  • descantaseratzi
  • descantasetzi
a III-a (ei, ele)
  • descanta
(sa)
  • descante
  • descantau
  • descantara
  • descantasera
* forma nerecomandata sau greshita – (arata)
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

descanta, descantverb

  • 1. intranzitiv A rosti descantece insotzite de anumite gesturi magice pentru a indeparta un farmec a vindeca de o boala etc. DEX '09 DLRLC
    • format_quote Am scapato de boli descintindui. SADOVEANU Z. C. 122. DLRLC
    • format_quote Deschidemi k sa viu satzi descint de spaima. ALECSANDRI T. I 38. DLRLC
    • format_quote Aducetzi descintator Sami descinte sa nu mor! JARNÍKBIRSEANU D. 102. DLRLC
    • format_quote figurat Foi uscaten jurul tau sa cada rar La ureche satzi descinte un bondar. TOPIRCEANU B. 43. DLRLC
    • 1.1. tranzitiv A fermeca a vraji (rostind descantece). DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Au inceput sa... le descinte [pe fete] k sa doarma adinc. SBIERA P. 276. DLRLC
      • format_quote Nani nani cu mama K mama tea descinta Sa te faci un viteaz mare. ALECSANDRI. P. P. 381. DLRLC
      • format_quote figurat Acum mindro voi sami cintzi Inimioara sami descintzi. TEODORESCU P. P. 626. DLRLC
  • 2. tranzitiv A bate la cap. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Cit statuse tzitzaca Leona cu mine k sa ma descinte motanul... se plictisise singur. SADOVEANU N. F. 34. DLRLC
    • format_quote Las’ pe batrini sa te descinte shi sa te judece ei in legea lor k nutzi mai trebuie alt popa. CREANGA A. 154. DLRLC
etimologie:

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.