18 definitzii pentru unge

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

ÚNGE ung vb. III. 1. Tranz. shi refl. A (se) acoperi cu un strat de material gras unsuros sau lipicios; a (se) gresa. ◊ Expr. (Tranz.) A unge pe cineva la inima = a da a crea cuiva o satisfactzie deosebita. (Fam.) A unge (bine) pe cineva = a) a bate zdravan pe cineva; b) a mitui. (Fam.) A unge osia (sau ochii) sau a unge pe cineva cu miere = a mitui a da mita. (Fam.) A fi uns cu toate unsorile = a fi trecut prin multe a fi experimentat versat a nu putea fi dus de nas. (Refl.; fam.) A se unge pe gat = a bea. 2. Tranz. A investi in functzie un monarh sau un arhiereu. ♦ A mirui. 3. Tranz. A tencui un perete a fatzui a varui a spoi. ♦ A murdari a manji. Lat. ungere.

ÚNGE ung vb. III. 1. Tranz. shi refl. A (se) acoperi cu un strat de material gras unsuros sau lipicios; a (se) gresa. ◊ Expr. (Tranz.) A unge pe cineva la inima = a da a crea cuiva o satisfactzie deosebita. (Fam.) A unge (bine) pe cineva = a) a bate zdravan pe cineva; b) a mitui. (Fam.) A unge osia (sau ochii) sau a unge pe cineva cu miere = a mitui a da mita. (Fam.) A fi uns cu toate unsorile = a fi trecut prin multe a fi experimentat versat a nu putea fi dus de nas. (Refl.; fam.) A se unge pe gat = a bea. 2. Tranz. A investi in functzie un monarh sau un arhiereu. ♦ A mirui. 3. Tranz. A tencui un perete a fatzui a varui a spoi. ♦ A murdari a manji. Lat. ungere.

unge [At: PSALT. HUR. 119v/3 / V: (intrun descantec) ~a / Pzi: ung / Ps: unsei (inv) unsh / E: ml ungere] 12 vtr (C. i. o suprafatza un obiect o parte a corpului) A (se) acoperi cu un strat de materie grasa lipicioasa etc. pentru a proteja a da moliciune etc. 34 vtr (D. materii lipicioase unsuroase) A (se) intinde. 5 vt (Ie) A ~ (cuiva) ochii A impiedica sa vada (limpede). 6 vt (Iae) A inshela pe cineva sau increderea cuiva. 7 vt (Iae) A ispiti pe cineva dandui putzin fatza de ceea ce se ashteapta sau merita. 8 vt (Ie) A avea cu ce ~ ochii A dispune de mijloace materiale shi baneshti pentru a putea mitui. 910 vti (Ie) A ~ (pe cineva) (cu miere) pe (la) bot A mitui. 11 vt (Ie) Ai ~ (cuiva) mainile A mitui. 1213 vt (Ie) A ~ (pe cineva) la (sau pe) inima (ori la suflet) (cu miere cu unt) A produce (cuiva) o mare bucurie placere. 14 vt (Ie) A merge (k) uns A merge perfect. 15 vt (Ie) Ashi ~ gatul A bea bauturi spirtoase. 16 vr (Ie) A se ~ pe gat A unge (14). 17 vt (Ie) A ~ (pe cineva) cu vorba (ori cu vorbe cu gura din gura) A maguli. 18 vt (Ie) Din gura te ~ shi din inima te frige Se spune despre un om viclean shi fatzarnic. 19 vt (Fam; uneori detenninat prin „pe coaste” „pe spinare” etc.) A bate zdravan. 20 vt A pune lubrifiant intre piesele unui sistem tehnic Si: a lubrifia. 21 vt (Ie) A ~ usha sa nu scartzaie A mitui. 22 vt (Ie) A ~ osia shi pashii A mitui. 23 vt (Fig) A mitui. 24 vt (In practicile religioase; c. i. o persoana) A unge (1) cu o substantza uleioasa parfumata. 25 vt (Spc; shi determinat prin „cu mir1”) A mirui1. 26 vt (C. i. domnitori clerici etc.; shi determinat prin „mir1”) A consacra (6). 27 vt A intinde netezind cu palma uda un strat de lut pe o suprafatza pentru ai astupa crapaturile a nivela Si: a lipi. 28 vt (Pex) A spoi. 2930 vtr (Ivp) A (se) murdari.

ÚNGE ung vb. III. Tranz. 1. A acoperi o suprafatza sau un obiect cu un strat unsuros sau lipicios; a intinde un strat pe o suprafatza pe un obiect. (Refl.) Ne balaceam in valuri iesheam la mal shi ne ungeam cu nomol din cap pinan picioare. SADOVEANU O. VII 323. Caruntul par vapsindushi se unge cu pomada. NEGRUZZI S. II 244. ◊ Expr. A unge pe cineva la inima (cu miere) = a face cuiva o mare placere a da cuiva o mare satisfactzie. Visam k erai linga mine... shtii?... parca ma ungeai cu miere la inima. ALECSANDRI T. 591. Ashi unge gitul sau (refl.) a se unge pe git = a bea bauturi spirtoase. Tirguieshte el tot cei trebuie se unge pe git bine cu singele domnului shi cam clatininduse... porneshte spre casa. SHEZ. IV 1. (Cu pronuntzare regionala) Dupa ce Ivan ishi unsa putzin gitul pleca. SHEZ. I 205. ♦ (Familiar cu complementul «coasta» «spinare» etc.) A trage cuiva o bataie buna. A rupt un par din gard shi se puse sai unga costitzele. SHEZ. IX 70. ♦ A pune unsoare la angrenajele unei mashini la balamalele unei ushi etc.; a gresa a lubrifia. Mosh Nichifor deciocalase carutza shio ungea. CREANGA P. 112. Usha so ungi la tzitzina SHi sa vini mindron gradina. HODOSH P. P. 164. ◊ Expr. (Familiar) A unge osia (sau a unge cuiva ochii) = a mitui. Au uns unora ochii cu citeva zeci de pogoane de aci din Hagiu. SADOVEANU M. C. 192. A fi uns cu toate unsorile = a cunoashte din experientza shi bune shi rele a fi trecut prin multe. 2. (Cu privire la persoane in practica creshtina) A mirui; (in ceremonialul incoronarii unui monarh sau a investirii unui arhiereu) a consacra a investi. Birnova il lamurea ce se petrece in biserica cum se inchina voda cum e purtat prin altar... cum e binecuvintat shi uns. SADOVEANU O. VII 72. De doua ori tea uns mitropolitul Teoctist cu sfintul mir domnesc. DELAVRANCEA O. II 90. ◊ Refl. pas. Spunetzi tzarii... k vointza mea e sa se unga Bogdan de cind sint in viatza. DELAVRANCEA A. 122. 3. A lipi a tencui a humui. Pe cuptiorul uns cu huma shi pe coshcovii paretzi Zugravitau cun carbune copilashul cel istetz. EMINESCU O. I 84. ♦ A minji a murdari. Unge totzi paretzii cu singe. CREANGA P. 25.

A ÚNGE ung tranz. 1) A acoperi cu un strat gras sau vascos (in scopuri alimentare igienice sau de protectzie). ~ painea cu unt. ~ pielea cu unsori.~ (pe cineva) cu miere la inima ai face cuiva o mare placere. ~ gatul a bea (putzin). ~ osia a mitui. ~ cu var a varui. ~ cu lut a murui; a lipi. 2) A face sa fie murdar; a acoperi cu pete de grasime; a murdari; a manji; a pata. ◊ ~ ochii a) a induce in eroare; a inshela; b) a da ceea ce trece printre degete. 3) A investi in functzia de monarh sau demnitar bisericesc. /<lat. ungere

unge v. 1. a freca cu uleiu sau cu o materie grasa; 2. a freca cu uleiu sfintzit. 3. fam. a mitui pe cineva. [Lat. UNGERE].

ung uns a únge v. tr. (lat. únguere shi úngere it. úngere shi úgnere pv. unher fr. oindre cat. sp. pg. ungir). Acoper cu uleĭ grasime alifie pacura sh. a.: s’a uns cu alifie a uns osia k sa nu scirtziĭe a uns casa cu petrol shi ĭa dat foc. Miruĭesc ung cu mir: a fost uns k rege. Fig. Iron. (pin aluz. la roata k sa nu scirtziĭe). Mituĭesc (k sa nu faca gura): la uns c’un pol.

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

únge (a ~) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. ung 1 pl. úngem 2 pl. úngetzi perf. s. 1 sg. unséi 1 pl. únseram; ger. ungand; part. uns

únge vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. ung 1 pl. úngem 2 pl. úngetzi perf. s. 1 sg. unséi 1 pl. únseram; part. uns

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

ÚNGE vb. 1. v. gresa. 2. a intinde. (~ untul pe paine.) 3. a (se) manji. (Sa ~ cu namol la mare.) 4. a da. (Ishi ~ piciorul cu alifie.) 5. v. mirui. 6. v. inscauna.

ÚNGE vb. v. lipi mitui spoi shpertzui varui.

UNGE vb. 1. (TEHN.) a gresa a lubrifia. (A ~ piesele unei mashini.) 2. a intinde. (~ untul pe piine.) 3. a (se) minji. (Sa ~ cu namol la mare.) 4. a da. (Ishi ~ piciorul cu alifie.) 5. a mirui (inv.) a pomazui. (Lau ~ episcop.) 6. a inscauna a introna a investi a numi a proclama a pune (inv.) a prochema a propovadui a striga a vesti. (Lau ~ domnitor.)

unge vb. v. LIPI. MITUI. SPOI. SHPERTZUI. VARUI.

Dictzionare etimologice

Explica etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

únge (g ns) vb. 1. A acoperi cu un strat de material unsuros sau lipicios. 2. A gresa. 3. A impregna a minji a tencui. Mr. (a)ungu (a)umshu (a)undzire megl. ung unsh ungiri istr. ungu uns. Lat. ŭngĕre (Pushcariu 1815; REW 9069) cf. vegl. yondar it. ungere port. onher fr. oindre. Der. unsoare s. f. (substantza grasa; grasime de porc; unguent); unsura s. f. (actziunea de unge); unsuros adj. (gras uleios); unsuri vb. (a imbiba cu grasime). Cf. unt untura.

Dictzionare de argou

Explica doar sensurile argotice ale cuvintelor.

unge ung v. t. a mitui a da bacshish

a unge (pe cineva) cu miere expr. v. unge

a unge bine (pe cineva) expr. a bate zdravan (pe cineva)

Intrare: unge
verb (VT622)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • unge
  • ungere
  • uns
  • unsu‑
  • ungand
  • ungandu‑
singular plural
  • unge
  • ungetzi
  • ungetzi-
numarul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult k perfect
singular I (eu)
  • ung
(sa)
  • ung
  • ungeam
  • unsei
  • unsesem
a II-a (tu)
  • ungi
(sa)
  • ungi
  • ungeai
  • unseshi
  • unseseshi
a III-a (el, ea)
  • unge
(sa)
  • unga
  • ungea
  • unse
  • unsese
plural I (noi)
  • ungem
(sa)
  • ungem
  • ungeam
  • unseram
  • unseseram
  • unsesem
a II-a (voi)
  • ungetzi
(sa)
  • ungetzi
  • ungeatzi
  • unseratzi
  • unseseratzi
  • unsesetzi
a III-a (ei, ele)
  • ung
(sa)
  • unga
  • ungeau
  • unsera
  • unsesera
* forma nerecomandata sau greshita – (arata)
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

unge, ungverb

  • 1. tranzitiv reflexiv A (se) acoperi cu un strat de material gras unsuros sau lipicios; a (se) gresa. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
    • format_quote Ne balaceam in valuri iesheam la mal shi ne ungeam cu nomol din cap pinan picioare. SADOVEANU O. VII 323. DLRLC
    • format_quote Caruntul par vapsindushi se unge cu pomada. NEGRUZZI S. II 244. DLRLC
    • format_quote Mosh Nichifor deciocalase carutza shio ungea. CREANGA P. 112. DLRLC
    • format_quote Usha so ungi la tzitzina SHi sa vini mindron gradina. HODOSH P. P. 164. DLRLC
    • chat_bubble tranzitiv A unge pe cineva la inima (cu miere) = a da a crea cuiva o satisfactzie deosebita. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
      • format_quote Visam k erai linga mine... shtii?... parca ma ungeai cu miere la inima. ALECSANDRI T. 591. DLRLC
    • chat_bubble familiar A unge (bine) pe cineva = a bate zdravan pe cineva. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: bate
      • format_quote A rupt un par din gard shi se puse sai unga costitzele. SHEZ. IX 70. DLRLC
    • chat_bubble familiar A unge (bine) pe cineva = mitui. DEX '09 DEX '98
      sinonime: mitui
    • chat_bubble familiar A unge osia (sau ochii) sau a unge pe cineva cu miere = a da mita. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
      sinonime: mitui
      • format_quote Au uns unora ochii cu citeva zeci de pogoane de aci din Hagiu. SADOVEANU M. C. 192. DLRLC
    • chat_bubble familiar A fi uns cu toate unsorile = a fi trecut prin multe a fi experimentat versat a nu putea fi dus de nas. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • chat_bubble familiar A se unge pe gat (sau ashi unge gatul) = bea. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
      sinonime: bea
      • format_quote Tirguieshte el tot cei trebuie se unge pe git bine cu singele domnului shi cam clatininduse... porneshte spre casa. SHEZ. IV 1. DLRLC
      • format_quote cu pronuntzare regionala Dupa ce Ivan ishi unsa putzin gitul pleca. SHEZ. I 205. DLRLC
    • chat_bubble A unge ochii = a induce in eroare. NODEX
      sinonime: inshela
    • chat_bubble A unge ochii = a da ceea ce trece printre degete. NODEX
  • 2. tranzitiv A investi in functzie un monarh sau un arhiereu. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
    • format_quote reflexiv pasiv Spunetzi tzarii... k vointza mea e sa se unga Bogdan de cind sint in viatza. DELAVRANCEA A. 122. DLRLC
    • 2.1. Mirui. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: mirui
      • format_quote Birnova il lamurea ce se petrece in biserica cum se inchina voda cum e purtat prin altar... cum e binecuvintat shi uns. SADOVEANU O. VII 72. DLRLC
      • format_quote De doua ori tea uns mitropolitul Teoctist cu sfintul mir domnesc. DELAVRANCEA O. II 90. DLRLC
  • 3. tranzitiv A tencui un perete. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
    • format_quote Pe cuptiorul uns cu huma shi pe coshcovii paretzi Zugravitau cun carbune copilashul cel istetz. EMINESCU O. I 84. DLRLC
    • 3.1. A face sa fie murdar; a acoperi cu pete de grasime. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
      • format_quote Unge totzi paretzii cu singe. CREANGA P. 25. DLRLC
etimologie:

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.