ÚNGE ung vb. III. 1. Tranz. shi refl. A (se) acoperi cu un strat de material gras unsuros sau lipicios; a (se) gresa. ◊ Expr. (Tranz.) A unge pe cineva la inima = a da a crea cuiva o satisfactzie deosebita. (Fam.) A unge (bine) pe cineva = a) a bate zdravan pe cineva; b) a mitui. (Fam.) A unge osia (sau ochii) sau a unge pe cineva cu miere = a mitui a da mita. (Fam.) A fi uns cu toate unsorile = a fi trecut prin multe a fi experimentat versat a nu putea fi dus de nas. (Refl.; fam.) A se unge pe gat = a bea. 2. Tranz. A investi in functzie un monarh sau un arhiereu. ♦ A mirui. 3. Tranz. A tencui un perete a fatzui a varui a spoi. ♦ A murdari a manji. Lat. ungere.