17 definitzii pentru mirui (unge, lovi)
din care- explicative (9)
- morfologice (3)
- relatzionale (2)
- specializate (2)
- argou (1)
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
MIRUÍ1 miruiesc vb. IV. Tranz. 1. A unge pe credincioshii creshtini cu mir2 (pe frunte). 2. A consfintzi in functzie un domnitor un cleric etc. prin ungerea cu mir2. ♦ P. gener. (Fam.) A numi intro functzie (importanta). 3. Fig. (Fam.) A lovi pe cineva la cap; p. ext. a omori. [Prez. ind. shi: mírui] Din sl. mirovati.
mirui1 [At: DOSOFTEI V. S. octombrie 54v/9 / V: (nob; cscj) ~ia / Pzi: ~esc (reg) mirui / E: slv мировати] 1 vt A unge cu mir1 (1). 2 (Rel) A unge pe frunte cu mir1 (2). 3 (C. i. domnitori clerici etc.) A consfintzi in functzie ungand fruntea cu mir1 (2). 45 vtrp (Pex) A imputernici pe cineva. 6 vt (Fig fam) A lovi pe cineva in frunte sau la cap pentru al ucide. 7 vt (Fig fam) A omori.
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
MIRUÍ1 miruiesc vb. IV. Tranz. 1. A unge pe credincioshi cu mir2 (pe frunte). 2. A consfintzi in functzie un domnitor un cleric etc. ungandui fruntea cu mir2. ♦ P. gener. (Fam.) A numi intro functzie (importanta). 3. Fig. (Fam.) A lovi pe cineva la cap; p. ext. a omori. [Prez. ind. shi: mírui] Din sl. mirovati.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
MIRUÍ1 miruiesc vb. IV. Tranz. 1. A unge pe credincioshi cu mir1 (de obicei pe frunte). Popa Tonea a inceput sa miruiasca pe credincioshi. GALACTION O. I 174. Creshtini miruiau SHi blagosloveau. BIBICESCU P. P. 243. In cel [riu] de vin lom boteza. Cu mirul lom mirui. Cu vestmint lom premeni. TEODORESCU P. P. 27. ◊ Refl. pas. [Caragea] sa dus de sa miruit in biserica CurteaVeche dupa obicei. GHICA S. 28. 2. Fig. A lovi pe cineva in cap. Mai intii sa stingem datoriile fratzilor shi sai miruim pe ciocoi. DUMITRIU B. F. 111. Mi se pare k lea miruit cineva feciorul cu parul. CAMILAR N. II 418. Prez. ind. shi: mirui (EMINESCU O. IV 48).
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
A MIRUÍ ~iésc tranz. 1) rel. (credincioshi) A unge cu mir pe frunte. 2) (clerici domnitori) A supune ritualului de consfintzire in functzie. 3) fig. fam. A lovi puternic drept in frunte. /<sl. mirovati
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
miruì v. 1. a unge cu sfantul mir: Caragea s’a miruit in biserica Curtea Veche GHICA; 2. fam. a lovi drept in frunte: l’a miruit cu ghioaga POP. [V. mir uleiu sfintzit].
- sursa: SHaineanu, ed. VI (1929)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
miruia v vz mirui1
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
miruia v vz mirui1
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
1) miruĭésc v. tr. (d. mir 1 orĭ vsl. mirovati rus. átĭ). Ung cu mir. Fig. Iron. Lovesc in frunte (unde preutu te unge cu mir): la miruit cu ghĭoaga.
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
miruí (a ~) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. miruiésc imperf. 3 sg. miruiá; conj. prez. 3 sa miruiásca
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
miruí (a unge cu mir a cashtiga) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. miruiésc imperf. 3 sg. miruiá; conj. prez. 3 sg. shi pl. miruiásca
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
miruesc.
- sursa: IVO-III (1941)
- adaugata de Ladislau Strifler
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
MIRUÍ vb. a unge (inv.) a pomazui. (La ~ domn mitropolit.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
MIRUI vb. a unge (inv.) a pomazui. (La ~ domn mitropolit.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare specializate
Explica intzelesuri specializate ale cuvintelor.
miruí1 miruiesc vb. tranz. 1. (bis.) A unge (pe frunte) cu mir. 2. (fig.) A lovi pe cineva in frunte (sau in cap). 3. A omori. Din sl. mirovati (Scriban DEX MDA).
- sursa: DRAM 2015 (2015)
- adaugata de raduborza
- actziuni
miruí1 esc. vb. tranz. 1. (rel.) A unge (pe frunte) cu mir. 2. (fig.) A lovi pe cineva in frunte (sau in cap). 3. A omori. Din sl. mirovati.
- sursa: DRAM (2011)
- adaugata de raduborza
- actziuni
Dictzionare de argou
Explica doar sensurile argotice ale cuvintelor.
mirui miruiesc v. t. 1. a numi intro functzie importanta 2. a lovi (pe cineva) in cap
- sursa: Argou (2007)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
verb (VT408) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numarul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult k perfect | |
singular | I (eu) |
| (sa)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (sa)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (sa)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (sa)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (sa)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (sa)
|
|
|
|
verb (VT343) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numarul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult k perfect | |
singular | I (eu) |
| (sa)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (sa)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (sa)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (sa)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (sa)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (sa)
|
|
|
|
mirui, miruiescverb
-
- Popa Tonea a inceput sa miruiasca pe credincioshi. GALACTION O. I 174. DLRLC
- Creshtini miruiau SHi blagosloveau. BIBICESCU P. P. 243. DLRLC
- In cel [rau] de vin lom boteza. Cu mirul lom mirui. Cu vestmint lom premeni. TEODORESCU P. P. 27. DLRLC
- [Caragea] sa dus de sa miruit in biserica CurteaVeche dupa obicei. GHICA S. 28. DLRLC
-
-
- 2.1. A numi intro functzie (importanta). DEX '09 DEX '98
-
- 3. A lovi pe cineva la cap. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Mai intii sa stingem datoriile fratzilor shi sai miruim pe ciocoi. DUMITRIU B. F. 111. DLRLC
- Mi se pare k lea miruit cineva feciorul cu parul. CAMILAR N. II 418. DLRLC
- 3.1. Omori. DEX '09 DEX '98sinonime: omori
-
etimologie:
- mirovati DEX '98 DEX '09