Definitzia cu ID-ul 890688:
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
MIRUÍ1 miruiesc vb. IV. Tranz. 1. A unge pe credincioshii creshtini cu mir2 (pe frunte). 2. A consfintzi in functzie un domnitor un cleric etc. prin ungerea cu mir2. ♦ P. gener. (Fam.) A numi intro functzie (importanta). 3. Fig. (Fam.) A lovi pe cineva la cap; p. ext. a omori. [Prez. ind. shi: mírui] Din sl. mirovati.