salta [At: N. TEST. (1648) 74^V/6 / V: ~ti / Pzi: salt (inv) ~tez / E: ml saltare] 1 vi (C. i. fiintze) A sari² (1). 2 vi (Ie) A ~ de bucurie sau ai ~ (cuiva) inima sau sufletul (de bucurie) A simtzi o mare bucurie. 3 vi (Iae) A fi cuprins de o mare emotzie. 4 vi (Fig; rar) A trai (cu intensitate) o anumita stare afectiva (bucurie veselie emotzie satisfactzie entuziasm etc.) exteriorizando adesea prin sarituri gesturi mimica. 5 vi (Rar) A dansa (1). 6 vi (Buc; if salti) A innebuni. 78 vir A se mishca (repetat ritmic) de jos in sus (shi de sus in jos) (sub impulsul unei fortze din afara). 9 vt (Reg) A legana. 10 vt A ridica (printrun efort) prinzand in mana (ori in maini) (sau tzinand in palma ori in palme). 11 vi (Irg; c. i. ape) A se agita din cauza vantului sau a pietrelor de pe fundul albiei. 12 vi (Inv; pgn) A mishca. 13 vi A se deplasa in salturi² (1). 14 vi A pashi sprinten. 15 vi A se deplasa dintrun loc in altul (situat mai sus sau mai jos) printrun salt² (1). 1617 vit A trece ceva printrun salt² (1). 1819 vit A ieshi brusc (shi cu putere cu viteza) de undeva aparand pe neashteptate Si: a tzashni. 2021 vir A se ridica in inaltzime. 2223 vir (Pex) A se inaltza in vazduh. 24 vr (C. i. fiintze) A parasi pozitzia orizontala (sau shezanda) shi ashi indrepta corpul (sau jumatatea lui superioara) in pozitzia (relativ) verticala Si: a se ridica a se scula. 25 vr (C. i. fiintze; ie) A se ~ in varfuri Ashi desprinde calcaile de la pamant sprijinindushi corpul numai pe varfurile picioarelor. 26 vt A lua de jos shi a duce in sus (printrun efort fizic printro mishcare) Si: a ridica. 27 vi A deplasa (sau a impinge) (sau a trage) dintrun loc situat mai jos in unul situat mai sus Si: a ridica. 28 vt (Spc; c. i. o parte a corpului unei fiintze) A indrepta in sus ashi duce mai sus Si: a inaltza a ridica. 2930 vri (D. fiintze sau plante tinere) A se face mai inalt a cashtiga in inaltzime (shi in maturitate) Si: a creshte (2) a se inaltza a se ridica. 3132 vitr (Fig) A(shi) determina sau a se crea o situatzie (materiala sociala etc.) mai buna Vz ridica. 3334 vitr A(shi) sau a se imbunatatzi situatzia (materiala sociala etc.). 3536 vitr (Spc) A promova.

SALTÁ salt vb. I. I. Intranz. shi refl. 1. (Despre fiintze) A face un salt (sau salturi repetate); a sari. Ginsacul dintro data incepu o manevra neashteptata. Stind drept shi semetz cu capul foarte sus incepu a salta din picioare. SADOVEANU O. VIII 388. ◊ Fig. Ishi sfiriie degetele pe strune shi cintecul salta aprig infocat. REBREANU I. 12. Vintul i saltan cositza SHii facea floaren obraz. COSHBUC P. I 49. ◊ Expr. Ai salta (cuiva) inima (de bucurie) = a tresari de bucurie a se bucura tare. Cind ma gindesc la locul nashterii mele la casa parinteasca din Humuleshti la stilpul hornului unde lega mama o sfoara cu motocei la capat... parcami salta shi acum inima de bucurie! CREANGA A. 33. Atunci nu era pusa in joc sublima cestiune a Unirii pentru care salta orice inima romina. HASDEU I. V. 34. ♦ A se ridica (putzin) de la pamint pentru a se inaltza in picioare sau pentru a se urca undeva. Lie il prinse de subsuoara shil ajuta sa salte in sha. SADOVEANU O. VII 170. Cum sta intins in culcush Jder sa saltat intrun cot. id. F. J. 647. 2. (Despre lucruri) A se mishca (repetat) de jos in sus sub impulsul unei fortze din afara. Se uita peste marginea barcii care cind se salta in sus de nu se mai vedea decit ploaia cenushie shi norii cind se scufunda sub o creasta de val. DUMITRIU P. F. 16. Saltan vint a ei altitza. COSHBUC P. I 49. ◊ (Prin exagerare) In crishmai lume multa nadusheala mare miros de vin acru acru detzi salta caciula din cap. MIRONESCU S. A. 52. ♦ (Despre ape valuri) A fi agitat a se involbura a clocoti. Vintul sufla cerul tuna Apa salta clocotind. ALECSANDRI P. A. 106. Pentru ce saltzi Dunare batrina? RUSSO O. 33. 3. (Despre fiintze shi despre lucruri) A se mishca a se deplasa in salturi. SHi unde nu porneshte stinca la vale saltind tot mai sus de un stat de om. CREANGA A. 28. Iepurashun trei picioare Salta fuge ushurel. ALECSANDRI P. A. 186. ♦ A sari a tzishni de undeva; a se ivi a rasari. Din cind in cind salta dintro brazda neagra o ciocirlie. SADOVEANU O. VIII 202. Izvoara vii murmura shi salta de sub piatra. EMINESCU O. I 93. ◊ Fig. Albe curate se salta casutzele dintre livezi. VLAHUTZA la TDRG. II. 1. Tranz. A mishca (ceva) din loc ridicind (ushor) in sus. Vintul se furisha printre crapaturi... shi apoi pina la ziua salta acoperishul. DUMITRIU N. 187. Un colac de pluta aruncat de sus unde apa forfotea se vazu deodata saltat deo pereche de coarne care iesheau incet la suprafatza. BART S. M. 94. Da paru Toadere sa saltam grinzile. VLAHUTZA O. A. II 168. Apoi saltindule shi aburcindule cam anevoie le umflan spate shi la gazda cu dinsele. CREANGA A. 83. 2. Intranz. Fig. (Neobishnuit) A sari in aer. De nu va vetzi supune in astanoapte cetatea va salta in nori cu oameni cu tot. ALECSANDRI T. II 32. 3. Refl. (Despre copii) A creshte a se inaltza (depashind pe altzii). 4. Tranz. Fig. A ridica pe cineva sau ceva dintro stare rea a imbunatatzi situatzia cuiva a scoate pe cineva din nevoi. Nu voiesc sa intirzii a pune in lucrare unele afaceri care vor salta banca shi ne vor salta shi pe noi. VORNIC P. 172. De vor pieri ei shi mai sus sa salte pe urmashii lor. DELAVRANCEA O. II 228. ◊ Intranz. (Despre o activitate) Cei de facut k sa salte comertzul portului shi sa invinga concurentza Galatzului Brailei shi Constantzei? BART E. 29.

A SALTÁ salt 1. intranz. (despre fiintze lucruri) A se desprinde brusc din loc deplasanduse intro anumita directzie (in sus in jos inainte inapoi in stanga in dreapta); a sari. ◊ Ai ~ cuiva inima de bucurie a se bucura foarte mult. 2. tranz. 1) A mishca din loc ridicand ushor in sus. 2) fig. A ajuta se iasa dintro incurcatura. /<lat. saltare

A SE SALTÁ ma salt intranz. (despre copii sau despre plante) A deveni mai inalt; a creshte in inaltzime; a rasari. /<lat. saltare

saltà v. 1. a sari cu putere shi de multe ori: a salta pe cal; 2. a se juca cu corpul a sari dupa masura: cei vechi cantau shi saltau la toate ceremoniile religioase; 3. fig. a creshte: i salta inima de bucurie; 4. a se ridica a se face mai mare: cand s’au mai saltat ISP. [Lat. SALTARE].

salti v vz salta

2) salt a saltá v. intr. (lat. saltare frecŭentativu d. salire saltum a sari; it. saltare pv. sautar fr. sauter sp. pg. saltar. V. sar 2). Sar putzin shi des: dansatoriĭ saltaŭ in vals calaretziĭ saltaŭ in trap luntrea salta pe valurĭ. Atzĭ salta inima de bucurie a fi foarte vesel. Fam. Salta comertzu negotzu merge bine afacerile merg bine. V. tr. Fac sa sara putzin shi des: bunicu ishĭ salta nepotziĭ pe genunchĭ. V. refl. Ma ridic ma dezvolt cresc prind putere: copiiĭ s’aŭ maĭ saltat.

saltá (a ~) vb. ind. prez. 3 sálta

saltá vb. ind. prez. 1 sg. salt 3 sg. shi pl. sálta; conj. prez. 3 sg. shi pl. sálte

salt salta inf.

SALTÁ vb. 1. v. ridica. 2. a inaltza a ridica. (~ din umeri.) 3. v. sari. 4. a sari. (~ peste gard.) 5. a sari (reg.) a zaleti. (~ in inaltzime.)

SALTÁ vb. v. agita clocoti creshte dansa dezvolta framanta fremata inaltza involbura juca legana mari mishca tresalta zbate zbuciuma.

SALTA vb. 1. a (se) ridica a (se) sui a (se) urca. (~ sacul in carutza; il ~ pe genunchi.) 2. a inaltza a ridica. (~ din umeri.) 3. a sari a tzopai (reg.) a hopai. (Nu mai ~ atita!) 4. a sari. (~ peste gard.) 5. a sari (reg.) a zaleti. (~ in inaltzime.)

salta vb. v. AGITA. CLOCOTI. CRESHTE. DANSA. DEZVOLTA. FRAMINTA. FREMATA. INALTZA. INVOLBURA. JUCA. LEGANA. MARI. MISHCA. TRESALTA. ZBATE. ZBUCIUMA.

saltá (sált saltát) vb. 1. A tzopai a zburda. 2. A tresari. 3. A se inaltza a se ridica. 4. A sari a veni in ajutor. 5. (Refl.) A scapa de necaz. 6. (Refl.) A se mari a creshte. Lat. saltāre (Pushcariu 1503; REW 7551) cf. it. saltare prov. sautar fr. sauter cat. sp. port. saltar. Der. salt s. n. (saritura hop) deverbal fara circulatzie populara (ALR II 45; Iordan BF VII 391); saltaretz adj. (care salta sprinten; ritmat vioi); saltator adj. (saltaretz); saltatura s. f. (salt hop).

salta salt v. t. 1. a fura. 2. a lua mita. 3. a aresta a inchide. 4. (cart.) a cashtiga un pot substantzial.

a salta galbenushul expr. (intl.) a lua partea cea mai insemnata a unui cashtig.

a salta in laterala expr. (intl.) a fura dintrun buzunar exterior al victimei.

a salta ploconul expr. (intl.) a fura un lucru la indemana / nepazit.