Definitzia cu ID-ul 507306:
Dictzionare etimologice
Explica etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
saltá (sált saltát) vb. 1. A tzopai a zburda. 2. A tresari. 3. A se inaltza a se ridica. 4. A sari a veni in ajutor. 5. (Refl.) A scapa de necaz. 6. (Refl.) A se mari a creshte. Lat. saltāre (Pushcariu 1503; REW 7551) cf. it. saltare prov. sautar fr. sauter cat. sp. port. saltar. Der. salt s. n. (saritura hop) deverbal fara circulatzie populara (ALR II 45; Iordan BF VII 391); saltaretz adj. (care salta sprinten; ritmat vioi); saltator adj. (saltaretz); saltatura s. f. (salt hop).