SALTÁ salt vb. I. I. Intranz. shi refl. 1. (Despre fiintze) A face un salt (sau salturi repetate); a sari. Ginsacul dintro data incepu o manevra neashteptata. Stind drept shi semetz cu capul foarte sus incepu a salta din picioare. SADOVEANU O. VIII 388. ◊ Fig. Ishi sfiriie degetele pe strune shi cintecul salta aprig infocat. REBREANU I. 12. Vintul i saltan cositza SHii facea floaren obraz. COSHBUC P. I 49. ◊ Expr. Ai salta (cuiva) inima (de bucurie) = a tresari de bucurie a se bucura tare. Cind ma gindesc la locul nashterii mele la casa parinteasca din Humuleshti la stilpul hornului unde lega mama o sfoara cu motocei la capat... parcami salta shi acum inima de bucurie! CREANGA A. 33. Atunci nu era pusa in joc sublima cestiune a Unirii pentru care salta orice inima romina. HASDEU I. V. 34. ♦ A se ridica (putzin) de la pamint pentru a se inaltza in picioare sau pentru a se urca undeva. Lie il prinse de subsuoara shil ajuta sa salte in sha. SADOVEANU O. VII 170. Cum sta intins in culcush Jder sa saltat intrun cot. id. F. J. 647. 2. (Despre lucruri) A se mishca (repetat) de jos in sus sub impulsul unei fortze din afara. Se uita peste marginea barcii care cind se salta in sus de nu se mai vedea decit ploaia cenushie shi norii cind se scufunda sub o creasta de val. DUMITRIU P. F. 16. Saltan vint a ei altitza. COSHBUC P. I 49. ◊ (Prin exagerare) In crishmai lume multa nadusheala mare miros de vin acru acru detzi salta caciula din cap. MIRONESCU S. A. 52. ♦ (Despre ape valuri) A fi agitat a se involbura a clocoti. Vintul sufla cerul tuna Apa salta clocotind. ALECSANDRI P. A. 106. Pentru ce saltzi Dunare batrina? RUSSO O. 33. 3. (Despre fiintze shi despre lucruri) A se mishca a se deplasa in salturi. SHi unde nu porneshte stinca la vale saltind tot mai sus de un stat de om. CREANGA A. 28. Iepurashun trei picioare Salta fuge ushurel. ALECSANDRI P. A. 186. ♦ A sari a tzishni de undeva; a se ivi a rasari. Din cind in cind salta dintro brazda neagra o ciocirlie. SADOVEANU O. VIII 202. Izvoara vii murmura shi salta de sub piatra. EMINESCU O. I 93. ◊ Fig. Albe curate se salta casutzele dintre livezi. VLAHUTZA la TDRG. II. 1. Tranz. A mishca (ceva) din loc ridicind (ushor) in sus. Vintul se furisha printre crapaturi... shi apoi pina la ziua salta acoperishul. DUMITRIU N. 187. Un colac de pluta aruncat de sus unde apa forfotea se vazu deodata saltat deo pereche de coarne care iesheau incet la suprafatza. BART S. M. 94. Da paru Toadere sa saltam grinzile. VLAHUTZA O. A. II 168. Apoi saltindule shi aburcindule cam anevoie le umflan spate shi la gazda cu dinsele. CREANGA A. 83. 2. Intranz. Fig. (Neobishnuit) A sari in aer. De nu va vetzi supune in astanoapte cetatea va salta in nori cu oameni cu tot. ALECSANDRI T. II 32. 3. Refl. (Despre copii) A creshte a se inaltza (depashind pe altzii). 4. Tranz. Fig. A ridica pe cineva sau ceva dintro stare rea a imbunatatzi situatzia cuiva a scoate pe cineva din nevoi. Nu voiesc sa intirzii a pune in lucrare unele afaceri care vor salta banca shi ne vor salta shi pe noi. VORNIC P. 172. De vor pieri ei shi mai sus sa salte pe urmashii lor. DELAVRANCEA O. II 228. ◊ Intranz. (Despre o activitate) Cei de facut k sa salte comertzul portului shi sa invinga concurentza Galatzului Brailei shi Constantzei? BART E. 29.