DESCHÍDE deschíd vb. III. 1. Tranz. A da la o parte a impinge in laturi o usha o fereastra un capac etc. care inchide ceva. ◊ Expr. A(i) deschide (cuiva) portzile = a(i) da (cuiva) acces (la ceva) ai acorda (cuiva) libera trecere. ♦ A descoperi deschizatura de acces intro incapere sau intrun spatziu dand la o parte usha sau capacul care o inchide. ◊ Expr. Ashi deschide sufletul (sau inima) = a face destainuiri a spune tot ce are pe suflet; a se confesa. A deschide (sau refl. a i se deschide) cuiva pofta de mancare = a provoca cuiva (sau a capata) pofta de mancare. ♦ A descuia. ♦ Refl. (Despre ferestre shi ushi) A lasa liber accesul sau vederea in... sau spre... a da spre... ♦ A indeparta terenurile sterile situate deasupra unui zacamant in vederea exploatarii lui. 2. Tranz. A desface a face sa nu mai fie impreunat sau strans. ◊ Expr. A deschide gura = a) a indeparta buzele shi falcile una de alta pentru a sorbi a manca sau a vorbi; b) a vorbi. A deschide cuiva gura = a face a obliga pe cineva sa vorbeasca. A deschide ochii = a) a ridica pleoapele descoperind ochii; p. ext. a se deshtepta din somn; b) a se nashte. A deschide (sau refl. a i se deschide) cuiva ochii = a face pe cineva (sau a ajunge) sashi dea seama de ceva. A(shi) deschide ochii (bine) = a fi foarte atent la ceva; a intzelege bine ceva. A deschide ochii mari = a se mira tare de ceva. A deschide mana = a desface degetele stranse in pumn; fig. a fi darnic. A deschide bratzele = a intinde bratzele in laturi pentru a imbratzisha pe cineva; fig. a primi pe cineva cu bucurie. 3. Tranz. A desface a dezlipi un plic a scoate din plic a despaturi o scrisoare (pentru a lua cunoshtintza de contzinut). ♦ A intoarce coperta (impreuna cu una sau mai multe file ale) unei cartzi a unui caiet a desface o carte sau un caiet la o anumita pagina. ♦ A face o incizie sau o interventzie chirurgicala intro rana intrun organ al corpului. 4. Refl. (Despre pamant sau formatzii ale lui; p. anal. despre valuri) A se despica a se crapa. ♦ (Despre gauri sau crapaturi) A se forma. ♦ (Despre rani) A incepe sa sangereze sau sa supureze; a inceta sa mai fie inchis. ♦ (Despre flori) Ashi desface petalele. ♦ (Despre peisaje privelishti) A se infatzisha vederii a se desfashura. 5. Tranz. (Adesea fig.) A sapa a taia a croi un drum o shosea o carare. ◊ Expr. A deschide cuiva cariera = a face cuiva posibila o cariera buna. 6. Tranz. A porni o actziune (juridica); a incepe. ◊ Expr. A deschide vorba despre ceva = a incepe a aborda un subiect. ♦ A face prima mishcare intro partida de shah. ♦ A pasa mingea unui coechipier pentru k acesta sa intreprinda o actziune ofensiva. 7. Tranz. A face sa ia nashtere sa functzioneze a infiintza a organiza o shcoala o institutzie etc. 8. Tranz. (In expr.) A deschide o paranteza = a pune primul dintre cele doua semne care formeaza o paranteza; fig. a face o digresiune in cursul unei expuneri. 9. Refl. (Despre culori sau obiecte colorate) A capata o nuantza mai apropiata de alb. ♦ Tranz. shi refl. Fig. A da sau a capata o infatzishare luminoasa prietenoasa. 10. Refl. (Despre vocale) A trece din seria vocalelor inchise in seria vocalelor deschise. [Prez. ind. shi: (reg.) deschiz; perf. s. deschisei part. deschis. Var.: (pop.) deshchíde vb. III] Lat. discludere.

deschíde [At: (a. 15501580) GCR I 18 / V: deshchí~ / Pzi: deschíd / E: ml discludere] 1 vt (C.i. obiecte mobile k: ushi portzi ferestre etc. care inchid accesul spre un spatziu ingradit inchis etc.) A da la o parte pentru a permite comunicarea intre exterior shi interior. 2 vt (Ie) A ~ (cuiva) usha (sau ushile portzile) A primi in vizita. 3 vt (Iae) Ai da cuiva acces liber (la ceva). 4 vt (C.i. obiecte care contzin spatzii inchise prin ushi capace etc.) A descoperi deschizatura de acces dand la o parte usha capacul etc. care o inchide. 5 vt (Irc; c.i. cerul sau raiul) A restabili comunicarea intre doua dimensiuni. 6 vt A deplasa elementul mobil al unei instalatzii al unui aparat etc. astfel incat sa nu mai blocheze trecerea comunicarea contactul. 7 vt (C.i. aparate sau instalatzii) A pune in functziune prin manevrarea unei piese mobile. 8 vt (Asr) A desfunda. 9 vt A indeparta partzile impreunate ale unui obiect (prin taiere rupere dezlipire despaturire) pentru a ajunge la contzinut Si: a desface. 10 vt (Ie) A(shi) ~ punga A cheltui mult. 11 vt (Iae) A fi generos. 12 vt (C.i. obiecte pliate) A face sa nu mai fie strans infashurat pliat Si: a desface. 13 vt (Ivr; c.i. partzi ale corpului) A intinde. 14 vr (D. flori frunze muguri etc.) A se desface ajungand la dezvoltare deplina. 15 vr (Rar; d. tineri) A se dezvolta repede shi armonios. 16 vr A capata o expresie de multzumire de frumusetze de bucurie Si: a se lumina a se inveseli. 17 vt (C.i. oameni) A lumina la fatza. 18 vt (Ivr) A lumina un spatziu. 19 vt (C.i. obiecte colorate culori) A face sa aiba o nuantza mai putzin intunecata mai luminoasa sau mai apropiata de alb. 20 vr (D. vreme cer) A se insenina. 21 vt (C.i. sisteme de incuiat; pex obiecte care contzin astfel de sisteme; adesea complinit prin cu cheia) A indeparta elementele cuplate ale unui ansamblu prin manevrarea elementului mobil cu ajutorul unei chei Si: a descuia. 22 vt (Reg; c.i. copci) A desface. 23 vt (Rar) A descheia (9). 24 vr (D. vocale) A deveni deschise. 25 vt A distantza elemente ashezate unul langa altul. 26 vt (Fsha; c.i. cartzi caiete; pex filele acestora) A indeparta coperta impreuna cu una sau mai multe file (pentru a scrie a citi etc.). 27 vt (C.i. buze falci etc.) A indeparta una de alta. 28 vt (C.i. gura sau echivalente ale acesteia) A indeparta buzele impreuna cu maxilarele. 29 vt (Ie) A ~ gura (sau inv rostul buzele) A vorbi. 30 (Inv; d. Dumnezeu; ie) Ai ~ (cuiva) gura (sau rostul buzele) A da cuiva grai (sau glas). 31 vt (Ivp; ie) A ~ rostul (sau gura) spre (sau asupra) (cuiva) A se adresa cuiva. 32 vt (Ivr; ie) A nu shti ~ gura A ramane mut. 33 vt (C.i. ochii) A indeparta pleoapele una de cealalta pentru a privi. 34 vt (Pex) A se trezi din somn. 35 vr (Ie) Ashi ~ ochii bine A privi cu mare atentzie. 36 vr (Iae; d. unele mamifere) A indeparta pleoapele lasand ochiul liber in momentul instalarii vederii Si: a face ochi. 37 vr (Iae; d. oameni) A se nashte. 38 vr (Iae) A deveni conshtient de ceva. 39 vt (Inv; ie) A ~ ochii (sau rar ochiul) (cuiva) A vindeca de orbire. 40 vt (Iae) A face (pe cineva) sashi dea seama de ceva. 41 vt (Ie) A ~ mintea (cuiva) A face (pe cineva) sa intzeleaga (sau sa cunoasca) ceva. 42 vr (Ie) A (i) se ~ (cuiva) mintea A capata putere de intzelegere. 43 vr (Ie) A se ~ la minte A capata putere de intzelegere. 4445 vtr (Ie) A(shi) ~ urechile (in patru) A asculta cu atentzie. 46 vt (Ie) A ~ urechile (cuiva) A face (pe cineva) sa fie atent. 47 vt (Reg; ie) A ~ ochii pe cineva A se indragosti pentru prima oara. 48 vt (Reg; iae) A shti pe cineva. 49 vt (Reg; iae; c.i. bratzele) A intinde bratzele indepartandule unul de altul pentru a cuprinde (pe cineva). 50 vt (Ie) A ~ (cuiva) bratzele A primi cu bunavointza pe cineva. 51 vt (C.i. pumnii mainile) A desface degetele stranse pumnii. 52 vt (Ie) A ~ mana A fi darnic. 53 vt (D. aripi) A intinde pentru zbor. 54 vr (D. orificii organe) A se largi. 55 vr (D. orificii organe) A se indeparta. 56 vr (D. orificii organe) A se dilata. 57 vt (C.i. organe vene tzesuturi etc.) A sectziona. 58 vt (Ilv) A ~ o rana A rani. 5960 vr (D. rani) A incepe sa sangereze (sau sa supureze). 61 vr (Mai ales despre pamant) A se crapa. 62 vr A se forma dintrun anumit punct oferind o cale de acces. 63 vt A construi pentru prima data intrun anumit loc. 6465 vtr (Ie) A(shi) ~ drum (sau cale intrare partie etc.) A(shi) crea o posibilitate de acces. 6667 vtr (Iae) A(shi) ushura patrunderea (spre cineva sau ceva). 68 vt (Iae) A ushura (cuiva) atingerea unui tzel. 69 vt (Iae) A crea posibilitatzi de aparitzie (sau de dezvoltare). 70 vt (Ie) Atzi fi deschis (cineva) drumul (sau doua drumuri toate drumurile etc.) A avea posibilitatea (sau doua posibilitatzi toate posibilitatzile etc.) de a realiza ceva. 7172 vtr (C.i. adancituri) A (se) forma. 73 vt (C.i. shantzuri gropi etc.) A sapa. 74 vt (Spc) A executa lucrari de patrundere de la suprafatza terenului pana la un zacamant exploatabil. 75 vr (D. forme de relief locuri etc.) A se intinde. 76 vr (Ie) A i se ~ (cuiva) (in fatza inainte) lumea (sau o lume perspective orizonturi zori etc.) A i se semnala posibilitatzi avantajoase shanse de progres in viitor. 77 vt (Rar) A infatzisha. 78 vt (Inv; c.i. spatzii) A conferi largime. 79 vt (Inv) A defrisha. 80 vr Ashi incepe existentza (sau actziunea activitatea desfashurarea). 81 vt (Ilv) A ~ credit (sau credite) A credita. 82 vt (Ie) A ~ o paranteza A face semnul grafic care preceda cuvintele intercalate intro paranteza. 83 vt (Iae) A face o digresiune. 84 vt (Ie) A ~ scorul A marca primul gol intrun meci. 85 vt (Spc) A incepe o actziune juridica. 86 vt A incepe. 87 vt A face sa inceapa. 88 vt (Ie) A ~ (cuiva) pofta (sau apetitul) A provoca cuiva pofta de ceva. 89 vt (Ie) A ~ vorba (sau inv vorbire discutzie conversatzie) A incepe o discutzie. 90 vt (Inv) A convoca. 91 vt (La sporturile cu balonul rotund urmat de determinari nume de persoana introduse prin prepozitzia spre) A trece mingea unui coechipier aflat mai aproape de poarta adversa pentru k acesta sa poata intreprinde o actziune ofensiva. 92 vt (C.i. institutzii intreprinderi) A infiintza shi a pune la dispozitzia celor interesatzi. 93 vt A face accesibil.

DESCHÍDE deschíd vb. III. 1. Tranz. A da la o parte a impinge in laturi o usha o fereastra un capac etc. care inchide ceva. ◊ Expr. A(i) deschide (cuiva) portzile = a(i) da (cuiva) acces (la ceva) ai acorda (cuiva) libera trecere. ♦ A descoperi deschizatura de acces intro incapere sau intrun spatziu dand la o parte usha sau capacul care o inchide. ◊ Expr. Ashi deschide sufletul (sau inima) = a face destainuiri a spune tot ce are pe suflet; a se confesa. A deschide (sau refl. a i se deschide) cuiva pofta de mancare = a provoca cuiva (sau a capata) pofta de mancare. ♦ A descuia. ♦ Refl. (Despre ferestre shi ushi) A lasa liber accesul sau vederea in... sau spre... a da spre... ♦ A indeparta terenurile sterile situate deasupra unui zacamant in vederea exploatarii lui. 2. Tranz. A desface a face sa nu mai fie impreunat sau strans. ◊ Expr. A deschide gura = a) a indeparta buzele shi falcile una de alta pentru a sorbi a manca sau a vorbi; b) a vorbi. A deschide cuiva gura = a face a sili pe cineva sa vorbeasca. A deschide ochii = a) a ridica pleoapele descoperind ochii; p. ext. a se deshtepta din somn; b) a se nashte. A deschide (sau refl. a i se deschide) cuiva ochii = a face pe cineva (sau a ajunge) sashi dea seama de ceva. Ashi deschide ochii (bine) = a fi foarte atent la ceva; a intzelege bine ceva. A deschide ochii mari = a se mira tare de ceva. A deschide mana = a desface degetele stranse in pumn; fig. a fi darnic. A deschide bratzele = a intinde bratzele in laturi pentru a imbratzisha pe cineva; fig. a primi pe cineva cu bucurie. 3. Tranz. A desface a dezlipi un plic a scoate din plic a despaturi o scrisoare (pentru a lua cunoshtintza de contzinut). ♦ A intoarce coperta (impreuna cu una sau mai multe file ale) unei cartzi a unui caiet a desface o carte sau un caiet la o anumita pagina. ♦ A face o incizie sau o interventzie chirurgicala intro rana intrun organ al corpului. 4. Refl. (Despre pamant sau formatzii ale lui; p. anal. despre valuri) A se despica a se crapa. ♦ (Despre gauri sau crapaturi) A se forma. ♦ (Despre rani) A incepe sa sangereze sau sa supureze; a inceta sa mai fie inchis. ♦ (Despre flori) Ashi desface petalele. ♦ (Despre peisaje privelishti) A se infatzisha vederii a se desfashura. 5. Tranz. (Adesea fig.) A sapa a taia a croi un drum o shosea o carare. ◊ Expr. A deschide cuiva cariera = a face cuiva posibila o cariera buna. 6. Tranz. A porni o actziune (juridica) a face inceputul; a incepe. ◊ Expr. A deschide vorba despre ceva = a incepe a aborda un subiect. ♦ A face prima mishcare intro partida de shah. ♦ A trece mingea unui coechipier pentru k acesta sa intreprinda o actziune ofensiva. 7. Tranz. A face sa ia nashtere sa functzioneze a infiintza a organiza o shcoala o institutzie etc. 8. Tranz. (In expr.) A deschide o paranteza = a pune primul dintre cele doua semne care formeaza o paranteza; fig. a face o digresiune in cursul unei expuneri. 9. Refl. (Despre culori sau obiecte colorate) A capata o nuantza mai luminoasa mai apropiata de alb. ♦ Tranz. shi refl. Fig. A da sau a capata o infatzishare luminoasa prietenoasa. 10. Refl. (Despre vocale) A trece din seria vocalelor inchise in seria vocalelor deschise. [Prez. ind. shi: (reg.) deschiz; perf. s. deschisei part. deschis. Var.: (pop.) deshchíde vb. III] Lat. discludere.

DESCHÍDE deschíd vb. III. 1. Tranz. (Cu privire la ushi ferestre capace sau alte partzi mobile care inchid unele obiecte) A da la o parte a impinge in laturi (pentru a permite accesul in interior). A pashit indesat pina la prag deschizind usha. SADOVEANU P. M. 127. SHin doua laturi templul deschisea lui portale. EMINESCU O. I 98. Dar deschidetzi poarta... turcii manconjor... Vintul sufla rece... ranile ma dor! BOLINTINEANU O. 33. Oi ruga pe maicamea Sa deschiza fereastra Sa ma uit la dumneata SHi sami treaca durerea! JARNÍKBIRSEANU D. 83. ◊ Expr. Ai deschide (cuiva) portzile = ai da (cuiva) acces liber (la ceva). Revolutzia culturala a deschis larg portzile shcoalelor shi universitatzilor altadata accesibile numai claselor exploatatoare copiilor de muncitori shi tzarani muncitori. SCINTEIA 1953 nr. 2658. ♦ (Cu privire la spatzii sau incaperi inchise) A da la o parte usha sau capacul unui obiect (pentru a putea patrunde undeva). Sa deschizi aceasta cula unde cei mai mindri zac. DAVILA V. V. 156. A zis fetei sa se suie in pod sashi aleaga de acolo o lada... dar sa no deschida pinacasa. CREANGA P. 289. ◊ (Poetic) De cind codrul dragul codru troienindushi frunza toata Ishi deschidea lui adincuri fatza lunii sa le bata Tristai firea. EMINESCU O. I 83. ◊ Absol. Cind deschise auzi shi glasul lui Gheorghitza amestecat cu al argatului. SADOVEANU B. 103. Deschidetzi iute zise Ivan tropaind shi frecindushi minile. CREANGA P. 309. Deschidemi sa ieu traista din cui! ALECSANDRI T. I 325. ◊ Expr. Ashi deschide urechile = a asculta cu mare atentzie. A deschide (cuiva) capul (sau mintea) v. cap. Ashi deschide sufletul (sau inima) = a face destainuiri confidentze a spune tot ce ai pe suflet. Sint barbat shi nu mie ushor lucru sami deschid inima. DAVIDOGLU M. 58. Magura ishi deschidea tot mai larg inima catre oamenii aceia simpli. CAMILAR N. I 32. Printzule zise domnul abate deschizindushi tot sufletul shi tot zimbetul catra tovarashul sau. SADOVEANU Z. C. 51. A deschide (refl. a i se deschide) cuiva pofta de mincare = a provoca cuiva (sau a capata) pofta de mincare. ♦ (De obicei determinat prin «cu cheia») A descuia. (Refl. pas.) Fiule in toate casele ce se deschid cu aceste chei sa intri. ISPIRESCU L. 112. ♦ Refl. (Despre ferestre shi ushi; urmat de determinari introduse prin prep. «in» sau «spre») A lasa liber accesul sau vederea in... sau spre... Din salon se deschid ushi... spre terasa. CAMIL PETRESCU B. 91. 2. Tranz. (Cu privire la partzi ale corpului) A desface a face sa nu mai fie impreunat sau strins. a) (Cu privire la gura) A indeparta buzele shi falcile una de alta pentru a sorbi a minca sau a vorbi. Deschise gura sa vorbeasca apoi se razgindi shi tacu. DUMITRIU N. 148. ◊ Expr. A deschide gura = a vorbi. Boierul cum deschide gura iese minciuna. REBREANU R. II 92. Nu cumva sa deschizi gura cit i fi la masa. ALECSANDRI T. 755. A deschide cuiva gura = a face pe cineva sa vorbeasca al sili sa spuna ceea ce de bunavoie nu spune. b) (Cu privire la ochi) A ridica pleoapele descoperind ochiul; p. ext. a se deshtepta din somn. Cind am deschis ochii era prea tirziu tovarashii mei care au tzinut drumul cel bun erau departe shi nui mai puteam ajunge. VLAHUTZA O. A. II 7. Avea in frunte numai un ochi mare cit o sita shi cind il deschidea nu vedea nemica. CREANGA P. 243. Cind am deschis ochii era ziua mare. NEGRUZZI S. I 60. ◊ Expr. A deschide ochii = a se nashte a vedea lumina zilei; fig. a intra in lume. Eshti tinar; ai deschis ochii incoace dupa Cuza. GALACTION O. I 64. A deschide (refl. a i se deschide) cuiva ochii = a face pe cineva (sau a ajunge) sashi dea seama de ceva. Dar astazi rupt e valul shi ochii sau deschis. MACEDONSKI O. II 203. A (sau ashi) deschide ochii (bine) = a fi foarte atent la ceva; a intzelege bine ceva. Acuma bine k tziai deschis shi dumneata in sfirshit ochii k sa vezi cine sint. CARAGIALE O. I 63. A deschide ochii mari = a se mira tare de ceva. Cascara totzi gura; deschisera ochi mari radicara din umeri shi incepura sa cam suriza. CARAGIALE O. III 145. c) (Cu privire la mina) A desface degetele strinse pumn; fig. a fi darnic milostiv. d) (Cu privire la bratze) A intinde in laturi pentru a imbratzisha pe cineva; fig. a primi pe cineva cu bucurie. Miau deschis bratzele shi mau primit fratzeshte la revista «Viatza Romineasca». GALACTION O. I 31. ♦ (Cu privire la aripi) A desface pentru zbor. Deschidetzi aripile shi sai la pamint. ALECSANDRI T. I 113. 3. Tranz. (Cu diverse determinari sensul reieshind din acestea) a) (Cu privire la plicuri p. ext. la scrisori) A desface a dezlipi a despaturi (pentru a lua cunoshtintza de contzinut). b) (Cu privire la cartzi sau caiete) A intoarce coperta impreuna cu una sau mai multe file (pentru a scrie sau a lua cunoshtintza de textul scris); a desface la o anumita pagina. Domitzian nu deschise nici caietul nu lua nici floarea: nu le vazuse. BASSARABESCU V. 20. c) (Cu privire la o rana o cavitate a corpului etc.) A taia a face o incizie. Chirurgul deschide abdomenul. 4. Refl. (Despre pamint sau formatziuni ale pamintului; prin analogie despre valuri) A se despica a se crapa. Unde se deschidea talazurile... acolo tzisht! shi dinsa. ISPIRESCU L. 34. ♦ (Despre gauri sau crapaturi) A se forma. Se deschide in tavan deasupra capului o gaura mica de pod. BOGZA TZ. 62. ♦ (Despre rani) A incepe sa singereze sau sa supureze. (Fig.) O rana purulenta... se deschide la soare. C. PETRESCU I. II 159. ♦ (Despre flori) Ashi desface petalele a se transforma din boboc in floare. 5. Tranz. (Cu privire la drumuri shosele carari) A sapa a taia a croi. Prin aceste chei grele de piatra Bicazul ishi deschide un drum. BOGZA C. O. 66. Pe cind ai noshtri deschid pirtii prin nametzi leshii sa cocoloshesc la Halici. DELAVRANCEA A. 18. Ne ashezam in doua rinduri shi deschideam calea. CREANGA A. 10. ◊ Fig. Rasturnarea dictaturii burghezomoshiereshti a deschis drumul transformarilor revolutzionare in Rominia. LUPTA DE CLASA 1952 nr. 6 93. ◊ Expr. (De obicei peiorativ) A deschide cuiva cariera = a inlesni cuiva sashi faca o situatzie profesionala buna. Iar cararile vietzii fiind grele shi inguste Ei incearca sa le treaca prin protectzie de fuste Dedicind broshuri la dame a caror barbatzi ei spera Cajungind cindva minishtri lea deschide cariera. EMINESCU O. I 137. ♦ Refl. (Despre drumuri locuri peisaje privelishti) A se infatzisha vederii a se desfashura inaintea ochilor. La capatul strazii Buzeshti se deschide deodata «piatza Victoriei» la care nare vreme mosh Gheorghe sa ia seama. SP. POPESCU M. G. 54. Ajunsera la un loc unde se deschidea trei drumuri. ISPIRESCU L. 274. 6. Tranz. A porni o actziune a face inceputul a incepe. A deschide o shedintza. A deschide o adunare. ▭ Am deschis o subscriere shi o loterie in ajutorul saracimii. AECSANDRI T. 1311. Iau deschis proces. id. ib. 1449. ◊ Expr. A deschide vorba despre ceva = a incepe a aborda un subiect. Cind musafirul la vazut pe AbuHasan incalzit bine ia deschis vorba despre dragoste. CARAGIALE O. III 80. A deschide (cuiva) un credit v. credit. A deschide focul v. foc. ♦ (Mine) A indeparta straturile sterile situate deasupra unui zacamint in vederea exploatarii acestuia. ♦ (Intrebuintzat shi absolut) A face prima mishcare intro partida de shah. ♦ (Sport) A trece mingea unui coechipier k sa intreprinda o actziune ofensiva. 7. Tranz. (Cu privire la institutzii sau intreprinderi) A infiintza a organiza a face sa ia nashtere. Aceasta mishcare cu rezultate atit de imense a avut inceputuri modeste. George Lazar... deschizind o shcoala in care intiia oara se predau cursurile in romineshte le marcheaza mai cu seama. MACEDONSKI O. IV 115. Miaduc aminte din copilarie cind dascalul Vaillant venit de curind in tzara cam pe la anul 1831 deschisese o clasa de limba franceza. GHICA S. A. 122. 8. Refl. (Despre culori sau lucruri colorate) A capata o nuantza mai luminoasa mai apropiata de alb. I sa deschis parul. ♦ Tranz. A da unei persoane sau unui lucru o infatzishare luminoasa prietenoasa. Fruntea libera parul intors prins cu un singur ac de fildesh i deschideau fatza. C. PETRESCU S. 163. 9. Tranz. (Numai in expr.) A deschide o paranteza = a pune primul din cele doua semne care formeaza o paranteza; fig. a face o digresiune in cursul unei expuneri. 10. Refl.; (Fon.; despre vocale) A trece din seria vocalelor inchise in seria vocalelor deschise. Forme gramaticale: perf. s. deschisei part. deschis. Prez. ind. shi: (regional) deschíz (JARNÍKBIRSEANU D. 80). Varianta: (regional) deshchíde (KOGALNICEANU S. 87) vb. III.

A DESCHÍDE deschíd 1. tranz. 1) (ushi ferestre portzi) A da in laturi lasand liber accesul (intro incapere intrun spatziu etc.). ◊ ~ cuiva ochii a face pe cineva sa intzeleaga anumite lucruri. Ashi ~ sufletul (sau inima) ashi exterioriza sentimentele; ashi marturisi tainele; a se destainui. Ashi ~ urechile a asculta cu mare atentzie. ~ pofta de mancare a stimula pofta de mancare. 2) (valize sertare borcane sticle etc.) A face sa aiba o deschizatura sau o trecere dand in laturi piesa corespunzatoare (mobila). ◊ ~ robinetul a da drumul la debitul de apa dintro conducta. ~ cu cheia a descuia. ~ paranteza a) a pune prima parte a semnului parantezei la locul cuvenit; b) a face o abatere in cursul unei comunicari (pentru a scoate ceva in evidentza). ~ gura a) a despreuna buzele shi falcile; b) a vorbi. ~ ochii a) a despreuna pleoapele; b) a se deshtepta; c) a fi atent. 3) (caiete cartzi etc.) A desface intorcand copertzile. 4) (aparate mecanisme etc.) A face sa functzioneze. 5) (rani cavitatzi ale corpului) A desface in vederea unei operatzii chirurgicale. 6) (cai de comunicatzie) A da in exploatare. 7) (intreprinderi institutzii localuri etc.) A face sa ia nashtere shi sa functzioneze. 8) (adunari shedintze jocuri sportive etc.) A realiza in partea initziala; a incepe; a porni. /<lat. discludere

A SE DESCHÍDE ma deschíd intranz. 1) (despre rani) A se desprinde incepand sa supureze. 2) (despre pamant sau formatzii ale lui) A crapa capatand fisuri adanci; a se despica. 3) (despre flori boboci) Ashi rasfira petalele; a se desface; a se desfoia. 4) (despre culori) A deveni mai putzin intens. 5) (despre privelishti peisaje) A se intinde in fatza ochilor; a se desfashura. 6) (despre cer) A deveni senin; a se insenina. 7) (despre oameni) A capata o infatzishare luminoasa. 8) shi fig. (despre drumuri perspective etc.) Ashi face aparitzia. /<lat. discludere

deschide v. 1. a face sa nu mai fie inchis: a deschide fereastra; 2. a incepe: shedintza e deschisa; 3. a se desnora a se lumina (cerul fatza); 4. fig. ashi deschide inima a impartashi simtzirilei tainice: a deschide capul mintea a lumina pe cineva: a deschide vorba a incepe a spune. [Lat. DISCLUDERE].

deshchíde v vz deschide

deschíd chís a chíde v. tr. (lat. dĭsclúdere. V. inchid). Desfac daŭ in laturĭ: a deschide usha fereastra [V. descuĭ]. Daŭ in laturĭ invalitoarea usha capacu lasind libera intrarea: a deschide cutia casa dulapu ochiĭ gura cartea. Stabilesc fac: a deschide o cale un canal. Spintec taĭ: a deschide o vina pintecele. Fig. Incep: a deschide shedintza balu campania focu (cu armele). Excit atzitz stimulez: a deschide apetitu. Ceru s’a deschis sa luminat sa inseninat. A deschide ochiĭ a fi atent. A deschide cuĭva ochiĭ aĭ atrage atentziunea aĭ denuntza ceva. Atzĭ deschide cuĭva inima aĭ spune secretele tale. A deschide cuĭva casa ta al primi k pe un bun amic. A deschide cuĭva capu spiritu aĭ atrage atentziunea al face maĭ capabil maĭ inteligent. A deschide un credit un cont cuĭva a incepe saĭ face credit. In Munt. deshchid shi (in vest) dashchid.

deshchíd V. deschid.

deschíde (a ~) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. deschíd 1 pl. deschídem perf. s. 1 sg. deschiséi 1 pl. deschíseram; conj. prez. 3 sa deschída; part. deschís

deschíde vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. deschíd 1 pl. deschídem perf. s. 1 sg. deschiséi 1 pl. deschíseram; conj. prez. 3 sg. shi pl. deschída; part. deschís

deschide (pr. schi) (ind. prez. 1 sg. deschid conj. deschida)

deschid chida 3 conj. chisei 1 aor.

DESCHÍDE vb. 1. a desface. (~ repede plicul shi citeshte scrisoarea.) 2. v. descuia. 3. a casca a desface. (~ gura.) 4. v. despica. 5. v. casca. 6. v. destupa. 7. v. sparge. 8. a crapa a se desface a se despica a plesni. (Se ~ mugurii bobocii.) 9. v. inflori. 10. v. inaugura. 11. v. debuta. 12. v. vernisa. 13. v. insenina.

DESCHIDE vb. 1. a desface. (~ repede plicul shi citeshte scrisoarea.) 2. a descuia. (A ~ usha incuiata.) 3. a casca a desface. (~ gura.) 4. a se crapa a se despica. (Sa ~ pamintul.) 5. a se adinci a se casca (rar) a se scobi. (In fatza noastra se ~ o peshtera.) 6. a desfunda a destupa. (~ o sticla.) 7. a (se) sparge. (Sa ~ abcesul.) 8. a crapa a se desface a se despica a plesni. (Se ~ mugurii bobocii.) 9. a se desfoia a inflori. (Sa ~ floarea.) 10. a inaugura a incepe. (~ o noua perioada.) 11. a debuta a incepe. (Concertul sa ~ cu...) 12. a inaugura a vernisa. (A ~ ieri noua sa expozitzie.) 13. a se insenina a se limpezi. (Cerul sa ~.)

A (se) deschide ≠ a (se) inchide

A deschide ≠ a inchide

A se deschide ≠ a (se) inchide

deschíde (deschíd deschís) vb. 1. A da la o parte ceva care inchide. 2. A incepe a face inceputul a porni. 3. A stirni a atzitza a stimula. 4. A gauri a perfora. 4. bis (Refl.) A deveni mai deschis a se face mai luminos. Mr. megl. dishcl’id istr. rescl’id. Lat. dĭsclūdĕre (Pushcariu 509; CandreaDens. 368; Tiktin) cf. it. dischiudere prov. desclaure. Der. deschis adj. (dat la o parte; neacoperit dezvelit; limpede; inteligent franc; sincer; adv. in mod limpede in mod sincer); deschizator adj. (care deschide); deschizatura s. f. (loc liber prin care poate patrunde sau se poate vedea ceva; trecere). Cf. inchide.

AD APERTURAM LIBRI (lat.) acolo unde se deschide cartea A citi shi a comenta un text ad aperturam libri pe loc fara o pregatire prealabila. Varianta: Aperto libro.

APERTO LIBRO v. AD APERTURAM LIBRI.

Ad aperturam libri sau Aperto libro (lat. „La deschiderea cartzii”) In vechime cartzile fiind transcrise de mina aveau multe gresheli shi omisiuni. A traduce sau a comenta un asemenea text la primul contact era deci o treaba destul de dificila. Se impunea o cercetare prealabila o confruntare cu originalul. De aceea expresia „aperto libro” adica deschizind cartea a devenit sinonima cu „pe nepregatite” cu „la prima vedere”. IST.

a deschide pliscul expr. (intl.) a denuntza.

a deschide usha (cuiva) cu capul expr. a mitui (pe cineva).