CROͲ croiesc vb. IV. 1. Tranz. A taia un material dupa forma shi masura indicata sau dupa un contur desenat in prealabil pentru a obtzine piese care urmeaza a fi asamblate in vederea confectzionarii unui obiect. 2. Tranz. A planui a pune la cale o lucrare care are nevoie de indicatzii de planuri etc.; a incepe un lucru sau o lucrare. ♦ Fig. A ticlui o minciuna. 3. Tranz. A desfunda a deschide un drum o shosea etc. inlaturand obstacolele. 4. Tranz. Fig. (Fam.) A lovi a bate un animal sau un om cu batzul cu biciul (facandui dungi sau vanatai pe piele). 5. Intranz. Fig. (Fam.; in expr.) A o croi la fuga = a fugi in cea mai mare graba (spre a scapa de o primejdie). Din sl. krojiti.

croi¹ [At: VARLAAM C. 2641 / V: (inv) crui (reg) curai curui / Pzi: ~esc / E: sl крохити cf croitor] 1 vt (Irg) A taia. 2 vt (Irg) A ciunti. 3 vt (Irg) A taia in bucatzi. 5 vtr A (se) rupe o bucata dintrun material. 67 vtr (D. un zid) A (se) crapa. 89 vtr (D. un geam) A (se) sparge. 1011 (Inv) vtr A face taieturi (de cutzit) pe corp. 12 vt (Inv) A tatua. 13 vt A face (cu lovituri de nuia sau de bici) vanatai sau dungi pe corp. 14 vt (C.i. o fiintza sau obiectul cu care se loveshte) A lovi cu putere pe cineva (cu o nuia sau un bici). 15 vt A bate pe cineva (cu batzul sau cu biciul). 16 vt A deschide shi a urma un drum inlaturand piedicile. 17 vi (Inv; ie) A (o) ~ la (sau de) fuga A o tuli. 1819 vti (Cu prep „de”; c.i. e o stofa panza piele etc. sau obiectul insushi confectzionat din acestea) A taia (cu foarfecele) dupa masura bucatzi potrivite spre a confectziona imbracaminte sau incaltzaminte. 20 vt (Inv; pgn) A confectziona. 21 vi (D. judecatori; fig; inv; ie) A ~ din bucata A condamna pe cineva ignorand legile. 22 vt A confectziona (o haina) dupa tipar. 23 vt A modela. 2425 vtr A (se) forma. 2627 vtr (C.i. caracterul soarta pozitzia sociala etc.) A(shi) crea. 28 vt A insemna pe o bucata de material dimensiunile shi forma bucatzilor de taiat. 29 vt A indica pe teren (cu semne sau shantzuri) dimensiunile shi forma fundatziei unei cladiri. 30 vt A impartzi un teren. 31 vt A pune temelia unei case. 32 vt A proiecta o constructzie. 33 vt A construi. 34 vt A planui. 35 vt (Fig; cu complementul „la minciuni” uneori neexprimat) A nascoci. 36 vt (Nob) A deduce.

CROͲ croiesc vb. IV. 1. Tranz. A taia un material dupa forma shi masura indicata sau dupa un contur desenat in prealabil pentru a obtzine piese ce urmeaza a fi asamblate in vederea confectzionarii unui obiect. 2. Tranz. A planui a pune la cale o lucrare care are nevoie de indicatzii de planuri etc.; a incepe un lucru sau o lucrare. ♦ Fig. A ticlui o minciuna. 3. Tranz. A desfunda a deschide un drum o shosea etc. inlaturand obstacolele. 4. Tranz. Fig. (Fam.) A lovi a bate un animal sau un om (facandui dungi sau vanatai pe piele). 5. Intranz. Fig. (Fam.; in expr.) A o croi la fuga = a fugi in cea mai mare graba (spre a scapa de o primejdie). Din sl. krojiti.

CROÍ croiesc vb. IV. Tranz. 1. (Complementul indica un obiect care urmeaza sa fie confectzionat in special haine sau ghete) A masura materialul necesar a insemna dimensiunile sau forma bucatzilor alcatuitoare a taia dupa forma shi masura indicata. Scotzind o piele de porc salbatic din camara shi croind cite o pereche de opinci. CREANGA A. 24. Jachete croite... pe masutza lor. NEGRUZZI S. I 105. Eu sint lemn de treaba.. K pe mine ma cioplesc SHi iconitze croiesc. JARNÍKBIRSEANU D. 508. ◊ Fig. imi darui o pushca... ushoara croita shi cumpanita chiar dupe trupul shi dupe puterile mele. ODOBESCU S. III 22. ◊ Tranz. fact. Navea copii femeie Hiron stapinul meu SHi curtea lui cea mare tot strimta i parea. Deshi camari trei pline avea de haine scumpe Pe toata ziua insa croia la straie noua. NEGRUZZI S. II 237. ◊ Absol. Pietrarii lui Manole croiau retezau ciopirtzeau. ODOBESCU S. II 513. 3. Tranz. A planui a pune la cale (o lucrare care are nevoie de indicatzii semne planuri) a porni un lucru sau o lucrare. Pe o muche de deal pleshuva la citeva sute de pashi departare de sat transheele erau croite. REBREANU N. 48. Strabaturam in lung shin lat vestitele gradini ale Pingaratzilor croite shi sadite mai din vechi. HOGASH DR. II 22. Pinan zori de zi Mie sami croieshti SHi sami ispraveshti Peste Marea Neagra Un pod de arama. TEODORESCU P. P. 423. ◊ (Absol.) [Gradinarul] se apuca de croit din nou shi in shase saptamini abia putu face ceva care sa mai semene a gradina. ISPIRESCU L. 153. ◊ Fig. (Cu privire la planuri proiecte) Privi drept inainte sforai puternic shi incepu sa scurme cu copita in apa parea cashi croieshte un plan sau k se pregateshte sa intrupeze o hotarire mai dinainte luata. HOGASH M. N. 221. Cantemir croind la planuri din cutzite shi pahara... EMINESCU O. I 31. ◊ Absol.) Totzi croiesc fac shi prefac K sa ne vie de hac. ALECSANDRI T. I 239. ◊ (In legatura cu alte abstracte) Cirpind vaduva Lenea ishi croia mersul zilei de miine shi poimiine. POPOVICIBANATZEANU V. M. 95. Caragiale e o alta dovada a artistului care nu incape in cadrul croit de mine. GHERFA ST. CR. III 60. Vrea... sashi croiascun nume. ALECSANDRI P. III 327. ♦ A potrivi a ticlui. In tzara unatzi vorbeshte SHi in dos altatzi croieshte. PANN P. V. III 63. ◊ (Complementul uneori subintzeles indica o minciuna) Cit vei auzi k incep a croi cite una mai deocheata tu sa ma tragi de minica hainei. ODOBESCU S. III 46. Da late le croieshte badea TalpaLata! ALECSANDRI T. 623. Pentregul croieshte minciuni. NEGRUZZI S. II 203. In loc de adevar el tot minciuni croia. DONICI F. 76. 3. Tranz. A desfunda a deschide (un drum o shosea etc.) inlaturind obstacolele. Ishi sileau trupul... sashi croiasca drum prin stratul gros shi alb de zapada. DUMITRIU V. L. 85. Ursan naval’ sarunca in neagra tatarime Croind o pirte larga prin deasa ei multzime. ALECSANDRI O. 215 ◊ Fig. Legea economica fundamentala a socialismului ishi croieshte in tzarile de democratzie populara un drum din ce in ce mai larg influentzind tot mai mult dezvoltarea economiei natzionale a acestor tzari. LUPTA DE CLASA 1953 nr. 4 74. Sa croim brazde noi de balada. DESHLIU G. 28. Vremea a venit acum Singur satzi croieshti un drum. CASSIAN in POEZ. N. 116. Eminescu a fost pregatit sub toate raporturile pentru a croi un drum nou in literatura rominilor. VLAHUTZA O. A. 238. ◊ Refl. pas. Se croise o shosea cu pomi tineri plantatzi pe marginea shantzurilor. C. PETRESCU S. 123. 4. Tranz. (Familiar; complementul indica un animal un om sau o parte a trupului mai ales spinarea) A lovi a bate (facind dungi sau vinatai pe piele). Croi cu batzul spinarile cailor... shi carutza... intra in sat. DUMITRIU N. 229. Cear fi sal croiesc in moalele capului? CAMILAR TEM. 209. Acushi iau varga din coarda shi va croiesc de va merg petecile! CREANGA A. 38. Ticalosul!... porunceshte sa ma croiasca tot drumu cu un harapnic. ALECSANDRI T. 50. ◊ (Complementul indica lovitura) li croieshte o palma. ◊ (Complementul indica semnul lasat pe piele) Caii la pas shi surugii croindule cu bicele la dungi beshicate pe spinare. GHICA S. 241. 5. Intranz. (Familiar in expr.) A o croi la fuga = a fugi in cea mai mare graba (spre a scapa de o primejdie). Iepurii o croira la fuga shi fiarele se luara dupa ei. POPESCU B. I 90. Incetincet mam furishat printre oameni shi unde am croito la fuga spre Humuleshti. CREANGA58. Croinduo la fuga spre pustie amindoi Tocma in cring se oprira a se uita inapoi. PANN P. V. III 55.

A CROÍ ~iésc tranz. 1) (obiecte de imbracaminte incaltzaminte etc.) A taia dintrun material dupa anumite forme shi dimensiuni in vederea confectzionarii. 2) (drumuri carari etc.) A deschide inlaturand obstacolele. ◊ ~ planuri a face planuri pentru viitor. ~ o minciuna a ticlui o minciuna. 3) fig. (lucrari actziuni etc.) A pregati luand masurile necesare in vederea realizarii. 4) fig. pop. (oameni animale) A supune unei lovituri puternice. [Sil. croi] /<sl. krojiti

croì v. 1. a taia haine dupa masura; 2. a fasona a proiecta: a croi legi planuri; 3. fam. a nascoci: croieshte la minciuni; 4. fam. a bate: incepu al croi; 5. a croi un drum ashi face ashi deschide o cale (aplanand greutatzile); 6. fig. a planui: cui i se croieshte rau rau i merge tot mereu PANN; 7. fam. a o lua la fuga: iepurii o croira la fuga POP.; [Slav. KROITI].

curui³ v vz croi

croĭésc v. tr. (vsl. sirb. kroiti bg. kroĭy rus. kroitĭ). Taĭ (stofa pinza) k sa fac imbracaminte: a croi o camasha. Fig. Formez compun: a croi o fraza. Imaginez scornesc: el croi o mincĭuna (Neam. Rom. Lit. II 812). A o croi a le croi a turna la mincĭunĭ. A croi planurĭ a planui a proĭecta. A o croi la fuga a o rupe de fuga a fugi grabnic. A croi cuĭva o varga al croi c’o varga aĭ aplica o varga tzeapana.

croí² (a ~) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. croiésc imperf. 3 sg. croiá; conj. prez. 3 sa croiásca

croí vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. croiésc imperf. 3 sg. croiá; conj. prez. 3 sg. shi pl. croiásca

croi (ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. croiesc conj. croiasca)

croiesc croiasca 3 conj. croiam 1 imp.

CROÍ vb. 1. a taia (Transilv.) a sabai. (~ o haina.) 2. ashi taia (inv.) a sparge. (Fluviul ishi ~ drum prin muntzi.)

CROÍ vb. v. atinge bate lovi plesni trage.

CROI vb. 1. a taia (Transilv.) a sabai. (~ o haina.) 2. a taia (inv.) a sparge. (Fluviul ishi ~ drum prin muntzi.)

croí (croiésc croít) vb. 1. A taia. 2. A transha. 3. (Inv.) A face o incizie. 4. A taia materialul dupa un model a taia materialul un croitor sau o croitoreasa. 5. A confectziona a face. 6. A da o forma a modela. 7. A planui a proiecta. 8. A medita a reflecta. 9. A inventa a fauri. 10. A face dungi a brazda cu lovituri de bici sau palme. 11. A pedepsi a lovi a bate a da pumni a palmui. 12. A deschide drum. 13. A fugi a scapa. Mr. cruescu cruire megl. cruiés cruiri. Sl. kroiti krajati „a taia” (Miklosich Slaw. Elem. 26; Miklosich Lexicon 312; Cihac II 84; Conev 60); cf. bg. kroja sb. krojiti slov. krajati. Der. croiala s. f. (taietura a unei haine; plan proiect; dispozitzie; tipar model; minciuna inshelaciune; lovitura palma); croi s. n. (croiala) din bg. sb. kroj; croitura s. f. (croiala confectzionare; bucata de material pentru un obiect de imbracaminte); croitoare s. f. (briceag de pantofar); croitor s. m. (meseriash care croieshte shi coase haine; inv. taietor; insecta Cerambys credo); croitoreasa s. f. (meseriasha care croieshte shi coase haine); croitoritza s. f. (Mold. Bucov. croitoreasa); croitori vb. (a se ocupa cu croitoria); croitorie s. f. (meseria croitorului); croitorit s. n. (croitorie); croitoresc adj. (de croitor); rascroi vb. (a indrepta prima croiala a unei rochii; a decolta a face decolteul unei rochii); rascroiala s. f. (actziunea de a rascroi; decolteu).