DESCHÍDE deschíd vb. III. 1. Tranz. (Cu privire la ushi ferestre capace sau alte partzi mobile care inchid unele obiecte) A da la o parte a impinge in laturi (pentru a permite accesul in interior). A pashit indesat pina la prag deschizind usha. SADOVEANU P. M. 127. SHin doua laturi templul deschisea lui portale. EMINESCU O. I 98. Dar deschidetzi poarta... turcii manconjor... Vintul sufla rece... ranile ma dor! BOLINTINEANU O. 33. Oi ruga pe maicamea Sa deschiza fereastra Sa ma uit la dumneata SHi sami treaca durerea! JARNÍKBIRSEANU D. 83. ◊ Expr. Ai deschide (cuiva) portzile = ai da (cuiva) acces liber (la ceva). Revolutzia culturala a deschis larg portzile shcoalelor shi universitatzilor altadata accesibile numai claselor exploatatoare copiilor de muncitori shi tzarani muncitori. SCINTEIA 1953 nr. 2658. ♦ (Cu privire la spatzii sau incaperi inchise) A da la o parte usha sau capacul unui obiect (pentru a putea patrunde undeva). Sa deschizi aceasta cula unde cei mai mindri zac. DAVILA V. V. 156. A zis fetei sa se suie in pod sashi aleaga de acolo o lada... dar sa no deschida pinacasa. CREANGA P. 289. ◊ (Poetic) De cind codrul dragul codru troienindushi frunza toata Ishi deschidea lui adincuri fatza lunii sa le bata Tristai firea. EMINESCU O. I 83. ◊ Absol. Cind deschise auzi shi glasul lui Gheorghitza amestecat cu al argatului. SADOVEANU B. 103. Deschidetzi iute zise Ivan tropaind shi frecindushi minile. CREANGA P. 309. Deschidemi sa ieu traista din cui! ALECSANDRI T. I 325. ◊ Expr. Ashi deschide urechile = a asculta cu mare atentzie. A deschide (cuiva) capul (sau mintea) v. cap. Ashi deschide sufletul (sau inima) = a face destainuiri confidentze a spune tot ce ai pe suflet. Sint barbat shi nu mie ushor lucru sami deschid inima. DAVIDOGLU M. 58. Magura ishi deschidea tot mai larg inima catre oamenii aceia simpli. CAMILAR N. I 32. Printzule zise domnul abate deschizindushi tot sufletul shi tot zimbetul catra tovarashul sau. SADOVEANU Z. C. 51. A deschide (refl. a i se deschide) cuiva pofta de mincare = a provoca cuiva (sau a capata) pofta de mincare. ♦ (De obicei determinat prin «cu cheia») A descuia. (Refl. pas.) Fiule in toate casele ce se deschid cu aceste chei sa intri. ISPIRESCU L. 112. ♦ Refl. (Despre ferestre shi ushi; urmat de determinari introduse prin prep. «in» sau «spre») A lasa liber accesul sau vederea in... sau spre... Din salon se deschid ushi... spre terasa. CAMIL PETRESCU B. 91. 2. Tranz. (Cu privire la partzi ale corpului) A desface a face sa nu mai fie impreunat sau strins. a) (Cu privire la gura) A indeparta buzele shi falcile una de alta pentru a sorbi a minca sau a vorbi. Deschise gura sa vorbeasca apoi se razgindi shi tacu. DUMITRIU N. 148. ◊ Expr. A deschide gura = a vorbi. Boierul cum deschide gura iese minciuna. REBREANU R. II 92. Nu cumva sa deschizi gura cit i fi la masa. ALECSANDRI T. 755. A deschide cuiva gura = a face pe cineva sa vorbeasca al sili sa spuna ceea ce de bunavoie nu spune. b) (Cu privire la ochi) A ridica pleoapele descoperind ochiul; p. ext. a se deshtepta din somn. Cind am deschis ochii era prea tirziu tovarashii mei care au tzinut drumul cel bun erau departe shi nui mai puteam ajunge. VLAHUTZA O. A. II 7. Avea in frunte numai un ochi mare cit o sita shi cind il deschidea nu vedea nemica. CREANGA P. 243. Cind am deschis ochii era ziua mare. NEGRUZZI S. I 60. ◊ Expr. A deschide ochii = a se nashte a vedea lumina zilei; fig. a intra in lume. Eshti tinar; ai deschis ochii incoace dupa Cuza. GALACTION O. I 64. A deschide (refl. a i se deschide) cuiva ochii = a face pe cineva (sau a ajunge) sashi dea seama de ceva. Dar astazi rupt e valul shi ochii sau deschis. MACEDONSKI O. II 203. A (sau ashi) deschide ochii (bine) = a fi foarte atent la ceva; a intzelege bine ceva. Acuma bine k tziai deschis shi dumneata in sfirshit ochii k sa vezi cine sint. CARAGIALE O. I 63. A deschide ochii mari = a se mira tare de ceva. Cascara totzi gura; deschisera ochi mari radicara din umeri shi incepura sa cam suriza. CARAGIALE O. III 145. c) (Cu privire la mina) A desface degetele strinse pumn; fig. a fi darnic milostiv. d) (Cu privire la bratze) A intinde in laturi pentru a imbratzisha pe cineva; fig. a primi pe cineva cu bucurie. Miau deschis bratzele shi mau primit fratzeshte la revista «Viatza Romineasca». GALACTION O. I 31. ♦ (Cu privire la aripi) A desface pentru zbor. Deschidetzi aripile shi sai la pamint. ALECSANDRI T. I 113. 3. Tranz. (Cu diverse determinari sensul reieshind din acestea) a) (Cu privire la plicuri p. ext. la scrisori) A desface a dezlipi a despaturi (pentru a lua cunoshtintza de contzinut). b) (Cu privire la cartzi sau caiete) A intoarce coperta impreuna cu una sau mai multe file (pentru a scrie sau a lua cunoshtintza de textul scris); a desface la o anumita pagina. Domitzian nu deschise nici caietul nu lua nici floarea: nu le vazuse. BASSARABESCU V. 20. c) (Cu privire la o rana o cavitate a corpului etc.) A taia a face o incizie. Chirurgul deschide abdomenul. 4. Refl. (Despre pamint sau formatziuni ale pamintului; prin analogie despre valuri) A se despica a se crapa. Unde se deschidea talazurile... acolo tzisht! shi dinsa. ISPIRESCU L. 34. ♦ (Despre gauri sau crapaturi) A se forma. Se deschide in tavan deasupra capului o gaura mica de pod. BOGZA TZ. 62. ♦ (Despre rani) A incepe sa singereze sau sa supureze. (Fig.) O rana purulenta... se deschide la soare. C. PETRESCU I. II 159. ♦ (Despre flori) Ashi desface petalele a se transforma din boboc in floare. 5. Tranz. (Cu privire la drumuri shosele carari) A sapa a taia a croi. Prin aceste chei grele de piatra Bicazul ishi deschide un drum. BOGZA C. O. 66. Pe cind ai noshtri deschid pirtii prin nametzi leshii sa cocoloshesc la Halici. DELAVRANCEA A. 18. Ne ashezam in doua rinduri shi deschideam calea. CREANGA A. 10. ◊ Fig. Rasturnarea dictaturii burghezomoshiereshti a deschis drumul transformarilor revolutzionare in Rominia. LUPTA DE CLASA 1952 nr. 6 93. ◊ Expr. (De obicei peiorativ) A deschide cuiva cariera = a inlesni cuiva sashi faca o situatzie profesionala buna. Iar cararile vietzii fiind grele shi inguste Ei incearca sa le treaca prin protectzie de fuste Dedicind broshuri la dame a caror barbatzi ei spera Cajungind cindva minishtri lea deschide cariera. EMINESCU O. I 137. ♦ Refl. (Despre drumuri locuri peisaje privelishti) A se infatzisha vederii a se desfashura inaintea ochilor. La capatul strazii Buzeshti se deschide deodata «piatza Victoriei» la care nare vreme mosh Gheorghe sa ia seama. SP. POPESCU M. G. 54. Ajunsera la un loc unde se deschidea trei drumuri. ISPIRESCU L. 274. 6. Tranz. A porni o actziune a face inceputul a incepe. A deschide o shedintza. A deschide o adunare. ▭ Am deschis o subscriere shi o loterie in ajutorul saracimii. AECSANDRI T. 1311. Iau deschis proces. id. ib. 1449. ◊ Expr. A deschide vorba despre ceva = a incepe a aborda un subiect. Cind musafirul la vazut pe AbuHasan incalzit bine ia deschis vorba despre dragoste. CARAGIALE O. III 80. A deschide (cuiva) un credit v. credit. A deschide focul v. foc. ♦ (Mine) A indeparta straturile sterile situate deasupra unui zacamint in vederea exploatarii acestuia. ♦ (Intrebuintzat shi absolut) A face prima mishcare intro partida de shah. ♦ (Sport) A trece mingea unui coechipier k sa intreprinda o actziune ofensiva. 7. Tranz. (Cu privire la institutzii sau intreprinderi) A infiintza a organiza a face sa ia nashtere. Aceasta mishcare cu rezultate atit de imense a avut inceputuri modeste. George Lazar... deschizind o shcoala in care intiia oara se predau cursurile in romineshte le marcheaza mai cu seama. MACEDONSKI O. IV 115. Miaduc aminte din copilarie cind dascalul Vaillant venit de curind in tzara cam pe la anul 1831 deschisese o clasa de limba franceza. GHICA S. A. 122. 8. Refl. (Despre culori sau lucruri colorate) A capata o nuantza mai luminoasa mai apropiata de alb. I sa deschis parul. ♦ Tranz. A da unei persoane sau unui lucru o infatzishare luminoasa prietenoasa. Fruntea libera parul intors prins cu un singur ac de fildesh i deschideau fatza. C. PETRESCU S. 163. 9. Tranz. (Numai in expr.) A deschide o paranteza = a pune primul din cele doua semne care formeaza o paranteza; fig. a face o digresiune in cursul unei expuneri. 10. Refl.; (Fon.; despre vocale) A trece din seria vocalelor inchise in seria vocalelor deschise. Forme gramaticale: perf. s. deschisei part. deschis. Prez. ind. shi: (regional) deschíz (JARNÍKBIRSEANU D. 80). Varianta: (regional) deshchíde (KOGALNICEANU S. 87) vb. III.