14 definitzii pentru descuia

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

DESCUIÁ descúi vb. I. Tranz. A deschide cu cheia. [Pr. cuia] Lat. discuneare.

DESCUIÁ descúi vb. I. Tranz. A deschide cu cheia. [Pr. cuia] Lat. discuneare.

descuia [At: VARLAAM C. 47/2 / Pzi: ~ui / E: des + (in)cuia ml discuneo are] 1 vt (Irg) A deschide cu un cui de lemn o usha incuiata. 2 vt A deschide cu cheia o usha o fereastra un lacat sau o broasca. 36 vtr (Ivp; d. oameni shi animale) A (se) vindeca (de constipatzie sau) de retentzie urinara.

DESCUIÁ descúi vb. I. Tranz. (Folosit shi absolut) A deschide cu cheia. Au venit strajerii k sa descuie shi sa dea in laturi canaturile. SADOVEANU D. P. 166. Eu nu pot Ano satzi descui; Acest drept al meu nu e. Craiesei noastre am sai spui Sa vie satzi descuie. COSHBUC P. I 66. ◊ Refl. pas. Sau rugat... sa li se descuie poarta. SBIERA P. 148.

A DESCUIÁ descúi tranz. (ushi camere etc.) A deschide cu cheia. [Sil. cuia] /<lat. discuneare

descuià v. a deschide cu cheia: a descuia poarta. [Lat. DISCUNEARE].

descúĭ v. tr. (d. cuĭ care a fost cheĭa primitiva saŭ lat. dĭscuneare). Deschid ceĭa ce era incuĭat cu cheĭa. Fac sa treaca constipatziunea. V. deschid descheĭ.

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

descuiá (a ~) vb. ind. prez. 1 shi 2 sg. descúi 3 descúie 1 pl. descuiém; conj. prez. 3 sa descúie; ger. descuínd

descuiá vb. ind. shi conj. prez. 1 shi 2 sg. descúi 3 sg. shi pl. descúie 1 pl. descuiém; ger. descuínd

descuia (ind. prez. 1 sg. descui 3 sg. shi pl. descuie 1 pl. descuiem)

descuiu uiam 1 imp. uiere inf. s. uiat prt.

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

DESCUIÁ vb. a deschide. (A ~ o usha incuiata.)

DESCUIA vb. a deschide. (A ~ o usha incuiata.)

Dictzionare de argou

Explica doar sensurile argotice ale cuvintelor.

a descuia lacatul expr. (intl.) a da o spargere.

Intrare: descuia
verb (VT104)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • descuia
  • descuiere
  • descuiat
  • descuiatu‑
  • descuind
  • descuindu‑
singular plural
  • descuie
  • descuiatzi
numarul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult k perfect
singular I (eu)
  • descui
(sa)
  • descui
  • descuiam
  • descuiai
  • descuiasem
a II-a (tu)
  • descui
(sa)
  • descui
  • descuiai
  • descuiashi
  • descuiaseshi
a III-a (el, ea)
  • descuie
(sa)
  • descuie
  • descuia
  • descuie
  • descuiase
plural I (noi)
  • descuiem
(sa)
  • descuiem
  • descuiam
  • descuiaram
  • descuiaseram
  • descuiasem
a II-a (voi)
  • descuiatzi
(sa)
  • descuiatzi
  • descuiatzi
  • descuiaratzi
  • descuiaseratzi
  • descuiasetzi
a III-a (ei, ele)
  • descuie
(sa)
  • descuie
  • descuiau
  • descuiara
  • descuiasera
* forma nerecomandata sau greshita – (arata)
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

descuia, descuiverb

  • 1. A deschide cu cheia. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: deschide antonime: incuia
    • format_quote Au venit strajerii k sa descuie shi sa dea in laturi canaturile. SADOVEANU D. P. 166. DLRLC
    • format_quote Eu nu pot Ano satzi descui; Acest drept al meu nu e. Craiesei noastre am sai spui Sa vie satzi descuie. COSHBUC P. I 66. DLRLC
    • format_quote reflexiv pasiv Sau rugat... sa li se descuie poarta. SBIERA P. 148. DLRLC
etimologie:

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.