BÍNE adv. s. n. I. Adv. 1. In mod prielnic in mod favorabil avantajos util. ◊ Expr. A(i) prinde (cuiva) bine (un lucru o invatzatura o intamplare) = ai fi de folos ai fi prielnic. A(i) veni cuiva bine (sa...) = a(i) veni cuiva la indemana; a fi avantajat de o situatzie prielnica. ◊ (In formule de salut) Bine ai (sau atzi) venit (sanatos sanatoshi)! Fii (sau fitzi) bine venit (venitzi)! Bine team (sau vam) gasit (sanatos sanatoshi)! ◊ (Referitor la sanatate) A se simtzi bine. A(i) face (cuiva) bine (mancarea bautura plimbarea etc.). A dormi (sau a se odihni etc.) bine. (Ce) nu tzie bine? = a) (ce) nu eshti sanatos! te simtzi rau?; b) (ce) eshti nebun? nu eshti in toate mintzile? 2. In concordantza cu regulile eticii sociale in mod cuviincios cum se cere cuminte. Sa te portzi bine cu oricine. ◊ Expr. (Fam. shi ir.) Bine tzia facut! = asha trebuia asha se cuvenea satzi faca (pentru purtarea ta urata condamnabila)! ♦ In concordantza cu regulile sau canoanele esteticii; agreabil frumos minunat. Canta shi danseaza bine. Cu rochia asta itzi sta bine ◊ (Adjectival; despre oameni) Armonios dezvoltat placut la vedere. ♦ In concordantza cu adevarul cu corectitudinea; clar precis exact. Vezi bine k asha stau lucrurile. Sa shtiu bine k mor shi nu ma las pana numi aflu dreptatea! ◊ Dea binelea = deadevarat cu adevarat. ♦ (Avand valoarea unei afirmatzii) Bine am sa procedez cum vrei tu! ◊ Expr. (K) bine zici = (k) zici asha cum trebuie. Ei bine... = dupa cum spuneam... ♦ Cu grija cu atentzie. Uitate bine shi invatza. 3. Deplin in intregime complet. E cherchelit bine. ♦ (La comparativ) Mult. A fost plecat doi ani shi mai bine. ♦ Mult shi prielnic. A plouat bine. A mancat shi a baut bine. ◊ Compuse: binecrescut = care a primit o buna educatzie cu maniere frumoase cuviincios; binecunoscut = celebru; binevenit = care vine la momentul potrivit agreat oportun; a carui sosire face placere. II. S. n. 1. Ceea ce este util favorabil prielnic ceea ce aduce un folos cuiva. ◊ Om de bine = om care actzioneaza in folosul in sprijinul celor din jurul sau care ajuta pe cei din jurul sau. ◊ Expr. A face (cuiva un mare) bine sau a face (cuiva) bine (cu ceva) = a ajuta (pe cineva) la nevoie. Satzi (sau sa va) fie de bine! = a) satzi (sau sa va) fie de (sau cu) folos!; b) (ir.) se spune cuiva care a procedat (greshit) impotriva sfaturilor primite. A vorbi (pe cineva) de bine = a lauda (pe cineva). 2. Ceea ce corespunde cu morala ceea ce este recomandabil din punct de vedere etic. ◊ Expr. A lua (pe cineva) cu binele = a proceda cu blandetze cu intzelegere cu bunavointza fatza de cineva suparat irascibil sau indarjit. 3. (Fil.; art.) Obiectul moralei k shtiintza. Lat. bene (sensul II 3 calc dupa gr. agathós germ. das Gut).

bine [At: COD. VOR. 126 / E: ml bene] 1 av In mod prielnic avantajos. 2 av (Ie) A(i) prinde cuiva ~ (sa...) Ai fi de folos... 3 av (Ie) A(i) veni cuiva ~ (sa...) A fi avantajat de o situatzie. 4 av (Ie) Ai merge ~ A prospera. 5 av (Ie) A sta ~ A fi intro situatzie avantajoasa. 6 av (Iae; rar) A fi bogat. 7 av (Ie) ~ ai (sau atzi) venit (sanatos sanatoshi) fii (sau fitzi) ~venit (sau venitzi) ~ team (sau vam) gasit (sanatos sanatoshi) 8 av (Ie) Imi pare ~ (de cunoshtintza) Formula folosita cand faci cunoshtintza cu cineva. 9 av (Ie) A(i) fi (cuiva) ~ A fi sanatos. 1011 av (Ie) A se (sau al) face ~ A se face (sau a face pe cineva) sanatos. 12 av (Ie) (Ce) nu tzie ~ (Ce) nu eshti sanatos? 13 av (Iae) (Ce) eshti nebun? 14 av Conform regulilor eticii sociale Si: cuminte cuviincios. 15 av (Ie) A trai (sau a se avea) ~ cu cineva A trai in intzelegere. 16 av (Pop; ie) A se avea ~ cu cineva A se iubi cu cineva. 17 av (Fam; ie) ~ tzia facut ! Asha se cuvenea satzi faca. 18 av (Ie) SHezi ~ Astamparate. 19 av Conform regulilor esteticii Si: agreabil frumos minunat. 20 av (D. haine; ie) A sta (sau shade) ~ A se potrivi. 21 a (D. oameni) Armonios dezvoltat (shi elegant). 22 av In concordantza cu adevarul Si: clar deslushit exact lamurit limpede precis. 23 av (Ie) A vedea ~ A observa. 24 av (Ilav) Dea ~lea Cu adevarat. 25 av (Ie) Vezi ~ k Fireshte. 26 av (Ie) Ba ~ k nu Desigur. 27 av Bine facem asha! Exprima o afirmatzie. 28 av (Ie) (K) ~ zici Ai dreptate. 29 av (Ie) Ei ~... Dupa cum spuneam... 30 av Cu atentzie. 31 av Cu grija. 32 av Deplin. 33 av (La comparativ) Mult. 34 av Mult shi prielnic. 35 av (D. obiecte; ie) A pune ~ A ascunde. 36 av (Ie) A pune ~ (pe cineva) A ponegri. 37 av (Ie) A se pune ~ (cu cineva) A face pe plac (cuiva). 38 av (Ie) A aranja ~ (pe cineva) A bate bine. 39 av (Iae) A pune intro situatzie proasta (prin intrigi). 40 sns Ceea ce aduce multzumire sau folos cuiva. 41 sns Multzumire. 42 sns Noroc. 43 sns Belshug. 44 sns (Inv; ie) De cand ~le De mult. 45 sns (Ie) Cu ~ Cu fericire cu noroc. 46 sns (Is) Om de ~ Om care ajuta pe cei din jur. 47 sns (Ie) Sa auzim de ~ Da Doamne ~ Formule de salut sau de urat. 48 sns (Ie) A face (cuiva un mare) ~ sau a face (cuiva) (cu ceva) A ajuta (pe cineva) la nevoie. 49 sns (Jur; inv; ie) In ~le (cuiva) in favoarea cuiva. 50 sns (Ie) Satzi (sau sa va) fie de ~! Satzi fie de folos. 51 sns (iae; irn) Se spune cuiva care a procedat (greshit) impotriva sfaturilor. 52 sns (inv; ie) Cu ~ Binevoitor. 53 sns (inv; iae) Indatoritor. 54 sns (Ie) Cu ~le (rar) in de ~ Cu blandetze. 55 sns (Ie; inv) A lua (pe cineva sau cuiva ceva) in (nume de) ~ A se arata multzumit shi binevoitor cu cineva. 56 sns (Ie) A vorbi (sau inv a grai) de ~ A lauda (pe cineva). 57 sns (Ie) Nui a ~ Ceva merge rau. 58 sns (Inv) Avere. 59 Ceea ce corespunde cu morala. 60 sna (Flz) Obiectul moralei k shtiintza.

BÍNE adv. s. n. sg. I. Adv. 1. In mod prielnic in mod favorabil avantajos util. ◊ Expr. A(i) prinde (cuiva) bine (un lucru o invatzatura o intamplare) = ai fi de folos ai fi prielnic. A(i) veni cuiva bine (sa...) = a(i) veni cuiva la indemana; a fi avantajat de o situatzie prielnica. ◊ (In formule de salut) Bine ai (sau atzi) venit (sanatos sanatoshi)! ◊ (Referitor la sanatate) A se simtzi bine. A(i) face (cuiva) bine (mancarea bautura plimbarea etc.). A dormi (sau a se odihni etc.) bine. (Ce) nu tzie bine? = a) (ce) nu eshti sanatos? ai o slabiciune fizica?; b) (ce) eshti nebun? nu eshti in toate mintzile? 2. In concordantza cu regulile eticii sociale in mod cuviincios cum se cere cuminte. Sa te portzi bine cu oricine. ◊ Expr. (Fam. shi ir.) Bine tzia facut! = asha trebuia asha se cuvenea satzi faca (pentru purtarea ta urata condamnabila)! ♦ In concordantza cu regulile sau canoanele esteticii; agreabil frumos minunat. Canta shi danseaza bine. Cu rochia asta itzi shade bine. ◊ Barbat sau femeie bine facut(a) = barbat sau femeie chipesh(a). ♦ In concordantza cu adevarul cu corectitudinea; clar precis exact. Vezi bine k asha stau lucrurile. Sa shtiu bine k mor shi nu ma las pana numi aflu dreptatea! ◊ Dea binelea = deadevarat cu adevarat. ♦ (Avand valoarea unei afirmatzii) Bine am sa procedez cum vrei tu! ◊ Expr. (K) bine zici = (k) zici asha cum trebuie. Ei bine... = dupa cum spuneam... ♦ Cu grija cu atentzie. Uitate bine shi invatza. 3. Deplin in intregime complet. E cherchelit bine. ♦ (La comparativ) Mult. A fost plecat doi ani shi mai bine. ♦ Mult shi prielnic. A plouat bine. A mancat shi a baut bine. II. S. n. sg. 1. Ceea ce este util favorabil prielnic ceea ce aduce un folos cuiva. ◊ Om de bine = om care actzioneaza in folosul in sprijinul care ajuta pe cei din jurul sau. ◊ Expr. A face (cuiva un mare) bine sau a face (cuiva) bine (cu ceva) = a ajuta (pe cineva) la nevoie. Satzi (sau sa va) fie de bine! = a) satzi (sau sa va) fie de (sau cu) folos!; b) (ir.) se spune cuiva care a procedat (greshit) impotriva sfaturilor primite. A vorbi (pe cineva) de bine = a lauda (pe cineva). 2. Ceea ce corespunde cu morala ceea ce este recomandabil din punct de vedere etic. ◊ Expr. A lua (pe cineva) cu binele = a proceda cu blandetze cu intzelegere cu bunavointza fatza de cineva suparat irascibil sau indarjit. 3. (Fil.; art.) Obiectul moralei k shtiintza. 4. (Adjectival; despre oameni) Armonios dezvoltat placut la vedere. Lat. bene (in sensul II 3 calc dupa gr. agathós germ. das Gut).

BÍNE² s. n. sg. (In opozitzie cu rau) 1. Ceea ce aduce multzumire satisfactzie folos; ceea ce ishi doreshte cineva ceea ce i place cuiva; (stare de) multzumire fericire bunastare. Spunea: Intro zi Mariuca... are sa odrasleasca shi pentru noi binele. Ai sami fii nevasta. SHi mai cu foc muncea cu gindul la odraslirea aceea a binelui. CAMILAR N. I 21. Nimic nu mi se parea mai maretz decit actziunea inchinata binelui celor multzi. SADOVEANU N. F. 144. Sa traiasca in bine shi in indestulare. SBIERA P. 23. Ma voi increde... fratelui tau... dupa cemi va dovedi cami vrea binele. ISPIRESCU L. 2l. ◊ Loc. adv. Cu bine = cu succes in mod fericit. Am buna nadejde sa ispraveshti cu bine slujba. ISPIRESCU L. 18. (Mai ales in formule de urare sau de salut) Raminetzi cu bine shi cu sanatate! SADOVEANU N. F. 21. Venitzi dragi pasari inapoi Venitzi cu bine! COSHBUC P. I 90. Diacuma nu teoi mai vedea Ramii ramii cu bine! Ma voi feti in calea mea De tine. EMINESCU O. I 187. Noroc bun... shi la anu cu bine! ALECSANDRI P. 673. ◊ Expr. A i se fi urit cu binele se spune cind cineva comite imprudentze riscindushi situatzia. A da binelui cu piciorul = a dispretzui o situatzie buna shi a o pierde din vina lui. Sa auzim de bine! v. auzi. (Exclamatzie intercalata in text) SHiapoi da doamne bine! = shiapoi numai sa te tzii! Dupa aceasta se incepe nunta shiapoi da doamne bine! lumea de pe lume sa strins de privea. CREANGA P. 279. (Ramashitza a conceptziilor mistice) A nu fi (sau a nu face) a bine = a nu fi semn bun a nu fi a buna. Nui a bine iarna asta. Nui semn bun. DAVIDOGLU M. 16. Dar nu mai tacetzi mai?... zise LatziLungila. Parca nu facetzi a. bine de nu va mai astimpara dracul nici la vremea asta! CREANGA P. 254. 2. Ceea ce e recomandabil sau de dorit din punct de vedere moral. Binele lau invatzat oamenii intii unii de la altzii. GOLESCU I. 20. ◊ Loc. adv. Cu binele = cu vorbe bune cu blindetze. Deai fi venit cu binele... poate mash fi induplecat. ISPIRESCU L. 76. Mai intii i rugai cu binele sa ne lase sa trecem inainte; nu fu cu putintza. BOLINTINEANU O. 301. ◊ Expr. A vorbi (pe cineva) de bine = a lauda (pe cineva) a spune lucruri bune (despre cineva). A se lua cu binele pe linga cineva = a se purta frumos cu cineva a lingushi pe cineva pentru ai cishtiga bunavointza. A lua pe cineva (sau ai lua cuiva ceva) in nume de bine = a se arata binevoitor shi multzumit cu cineva. Toata curtea imparateasca lua in nume de bine pe aceasta gainareasa pentru vrednicia shi curatzenia ei. ISPIRESCU la TDRG. A avea (pe cineva) in de bine v. avea. ◊ Compus: om de bine = persoana care practica binele care vrea binele... Om de bine de credintza ce Moldova tziai iubit SHi... fapta buna ai slavit. ALECSANDRI P. I 198. 3. (Concretizat) Fapta buna. Mia facut un mare bine. ◊ Expr. Fa bine shi... (sau de...) = fii bun (shi...) te rog (sa...) ai bunatatea (shi...). Facetzi bine shimi datzi putzina apa sa beau caci nu mai pot de sete.. RETEGANUL IV 39. (Amenintzator) Fa bine shi pleaca de aici co patzeshti! (Mold.) A face (cuiva) bine cu ceva = a imprumuta (pe cineva) cu ceva. Ma duc la el: CumatreGavrila... fami bine co suta de lei. SADOVEANU N. F. Mam rugat de el shi mia facut bine cun gologan. MIRONESCU S. A. 76. ♦ Folos avantaj. Din impacarea aceasta: nu ashtepta vreun bine. NEGRUZZI S. I 150. ◊ Loc. adv. In bine = spre folosul in avantajul cuiva. Dea veni el dupa mine Sal iubesc eu numai eu... Sai sentoarca tot in bine Cum sentoarce fusul meu! ALECSANDRI P. A. 37. ◊ Expr. Ai face (cuiva) bine = a da ajutor a ajuta. Ploaia a facut mult bine semanaturilor. ▭ Lam trimis cai om cunvatzatura Poate k va face bine tzarii. BENIUC V. 136. Pune in vin rosh de zece ori cincisprezece picaturi shii face bine. SADOVEANU N. F. 35. Satzi fie de bine! = (urare adresata celui care tocmai termina de baut sau de mincat) satzi fie de folos! satzi priasca! 4. (Numai in loc. adv.) Dea binelea (sau dea binele) = bine de tot asha cum trebuie. Afara se intunecase dea binelea. SADOVEANU P. S. 61. Se imprimavarase dea binele shi oamenii se gateau de arat. SANDUALDEA U. P. 24. Eu gindesc.. pe dupa amiaza satzi pun dea binele nora in Piatra. CREANGA P. 115. De bine de rau = shi mai bine shi mai rau mai mult sau mai putzin dupa posibilitatzi dupa putintza cumva. Pina prin postul mare uneori de bine de rau se mai tragea targa pe uscat. PAS Z. I 131. Forma gramaticala: (in locutziuni) binelea.

BÍNE² s. n. sg. 1. Multzumire fericire bunastare. ◊ Loc. adv. Cu bine = cu succes in mod fericit. ◊ Expr. A i se fi urat cu binele se spune cand cineva ishi risca situatzia comitzand imprudentze. A da binelui cu piciorul = a nu accepta o situatzie buna. A nu fi (sau a nu face) a bine = a nu fi semn bun. 2. Ceea ce este recomandabil din punct de vedere moral. ◊ Loc. adv. Cu binele = cu vorbe bune cu blandetze. ◊ Expr. A vorbi (pe cineva) de bine = a lauda (pe cineva). A se lua cu binele pe langa cineva = a se purta frumos cu cineva al lingushi pentru ai cashtiga bunavointza. A lua pe cineva (sau ai lua cuiva ceva) in nume de bine = a se arata binevoitor shi multzumit de cineva. ◊ Compus: omdebine = om care face fapte bune care se preocupa de multzumirea celorlaltzi. 3. (Concr.) Fapta buna. ◊ Expr. Fa bine shi... (sau de...) = fii bun shi... (sau de...). (Reg.) A face (cuiva) bine cu ceva = a imprumuta (pe cineva) cu ceva. ♦ Folos avantaj. ◊ Expr. Ai face (cuiva) bine = a ajuta (pe cineva). Satzi fie de bine! = a) (urare adresata celui care termina de mancat sau de baut) satzi priasca!; b) (ir.) nu ai decat sa suportzi toate consecintzele (faptelor tale)! 4. (In expr.) Dea binele(a) = bine de tot; asha cum trebuie. De bine de rau = dupa posibilitatzi mai mult sau mai putzin; cumva. [Forma gramaticala: (in expr.) binele(a)] Lat. bene.

BÍNE² n. 1) Ceea ce este pozitiv (util favorabil prielnic etc.); fapta buna. * Cu ~le cu blandetze shi cu bunavointza. Ai face cuiva ~ a ajuta pe cineva. Ai face cuiva ~ cu ceva a imprumuta pe cineva cu ceva. 2) Stare de satisfactzie. A ajunge la ~. /<lat. bene

bine adv. 1. asha cum se cuvine conform cu adevarul cu morala: fa bine vorbeshte bine; mai bine mai mult: de 20 shi mai bine de ani: 2. cu folos: a vinde bine; 3. foarte prea: nod bine strans; d’a binele de tot: a dormi d’a binele; 4. sanatos: sunt bine. [Lat. BENE]. ║ n. 1. ceea cei folositor: binele ades vine pe urmele mahnirii GR. AL.; 2. noroc: vin’ cu bine cu bine te du! AL.; s’auzim de bine! ramanetzi sanatoshi! (formula de urat la plecare).

bíne² s. n. art. bínele

bíne s. n. art. bínele

dea bínelea loc. adv.

dea bínelea loc. adv.

BÍNE adv. adj. s. interj. 1. adv. v. placut. 2. adj. v. prezentabil. 3. adv. v. prieteneshte. 4. adv. v. comod. 5. adv. cumsecade (inv. shi reg.) tare. (Sal repare ~.) 6. adv. corect just. (Ai procedat ~.) 7. adv. v. exact. 8. adv. clar deslushit distinct lamurit limpede (reg.) razvedit. (Vede ~.) 9. v. tare. 10. s. v. binefacere. 11. interj. v. bravo!

BINE adv. adj. s. interj. 1. adv. agreabil placut. (A fost ~ in concediu.) 2. adj. prezentabil. (Un om ~.) 3. adv. amical prieteneshte prietenos. (Ma primit ~.) 4. adv. comod confortabil (Munt.) tablabasha. (Ashazate ~!) 5. adv. cumsecade (inv. shi reg.) tare. (Sal repare ~.) 6. adv. corect just. (Ai procedat ~.) 7. adv. corect exact precis. (Ai da ~ un calcul.) 8. adv. clar deslushit distinct lamurit limpede (reg.) razvedit. (Vede ~.) 9. adv. intens puternic tare virtos zdravan. (Ploua ~. ) 10. s. binefacere. (Itzi multzumesc pentru ~ care i lai facut.) 11. interj. bravo! perfect! (turcism inv.) aferim! mashala!

bíne adv. 1. Perfect in mod sau in cantitate satisfacatoare. 2. Asha cum se cuvine potrivit. 3. Da intradevar asha e (formula de aprobare). 4. (Fam.) Elegant ferchesh aratos (cu acest sens se foloseshte numai k adj.) 5. (S. m.) Bunastare fericire. 6. (S. m.) Avere bunuri. 7. Beneficiu (impreuna cu vb. a face). 8. Element care intra in compunerea unui anumit numar de cuvinte pentru a exprima ideea de „bine”: binecredincios binevesti; in general este traducere din gr. εὐ . Mr. gine megl. bini istr. bire. Lat. bĕnĕ (Pushcariu 203; REW 1028; CandreaDens. 160; DAR) cf. it. bene prov. ben fr. sp. bien port. bem. Der. binetze s. f. (formula de salut buna ziua) de la formula de salut bine atzi venit sau bine vam gasit (pentru posibilitatea de derivare a acestui cuvint megl. ghineatza megl. bineatza cu suf. eatza cf. Pascu Beiträge 15); binishor adv. (potrivit asha shi asha; incet cu bagare de seama).

IUS EST ARS BONI ET AEQUI (lat.) dreptul este arta binelui shi a echitatzii Definitzie data dreptului in „Digestele” lui Iustinian.