BÍNE² s. n. sg. (In opozitzie cu rau) 1. Ceea ce aduce multzumire satisfactzie folos; ceea ce ishi doreshte cineva ceea ce i place cuiva; (stare de) multzumire fericire bunastare. Spunea: Intro zi Mariuca... are sa odrasleasca shi pentru noi binele. Ai sami fii nevasta. SHi mai cu foc muncea cu gindul la odraslirea aceea a binelui. CAMILAR N. I 21. Nimic nu mi se parea mai maretz decit actziunea inchinata binelui celor multzi. SADOVEANU N. F. 144. Sa traiasca in bine shi in indestulare. SBIERA P. 23. Ma voi increde... fratelui tau... dupa cemi va dovedi cami vrea binele. ISPIRESCU L. 2l. ◊ Loc. adv. Cu bine = cu succes in mod fericit. Am buna nadejde sa ispraveshti cu bine slujba. ISPIRESCU L. 18. (Mai ales in formule de urare sau de salut) Raminetzi cu bine shi cu sanatate! SADOVEANU N. F. 21. Venitzi dragi pasari inapoi Venitzi cu bine! COSHBUC P. I 90. Diacuma nu teoi mai vedea Ramii ramii cu bine! Ma voi feti in calea mea De tine. EMINESCU O. I 187. Noroc bun... shi la anu cu bine! ALECSANDRI P. 673. ◊ Expr. A i se fi urit cu binele se spune cind cineva comite imprudentze riscindushi situatzia. A da binelui cu piciorul = a dispretzui o situatzie buna shi a o pierde din vina lui. Sa auzim de bine! v. auzi. (Exclamatzie intercalata in text) SHiapoi da doamne bine! = shiapoi numai sa te tzii! Dupa aceasta se incepe nunta shiapoi da doamne bine! lumea de pe lume sa strins de privea. CREANGA P. 279. (Ramashitza a conceptziilor mistice) A nu fi (sau a nu face) a bine = a nu fi semn bun a nu fi a buna. Nui a bine iarna asta. Nui semn bun. DAVIDOGLU M. 16. Dar nu mai tacetzi mai?... zise LatziLungila. Parca nu facetzi a. bine de nu va mai astimpara dracul nici la vremea asta! CREANGA P. 254. 2. Ceea ce e recomandabil sau de dorit din punct de vedere moral. Binele lau invatzat oamenii intii unii de la altzii. GOLESCU I. 20. ◊ Loc. adv. Cu binele = cu vorbe bune cu blindetze. Deai fi venit cu binele... poate mash fi induplecat. ISPIRESCU L. 76. Mai intii i rugai cu binele sa ne lase sa trecem inainte; nu fu cu putintza. BOLINTINEANU O. 301. ◊ Expr. A vorbi (pe cineva) de bine = a lauda (pe cineva) a spune lucruri bune (despre cineva). A se lua cu binele pe linga cineva = a se purta frumos cu cineva a lingushi pe cineva pentru ai cishtiga bunavointza. A lua pe cineva (sau ai lua cuiva ceva) in nume de bine = a se arata binevoitor shi multzumit cu cineva. Toata curtea imparateasca lua in nume de bine pe aceasta gainareasa pentru vrednicia shi curatzenia ei. ISPIRESCU la TDRG. A avea (pe cineva) in de bine v. avea. ◊ Compus: om de bine = persoana care practica binele care vrea binele... Om de bine de credintza ce Moldova tziai iubit SHi... fapta buna ai slavit. ALECSANDRI P. I 198. 3. (Concretizat) Fapta buna. Mia facut un mare bine. ◊ Expr. Fa bine shi... (sau de...) = fii bun (shi...) te rog (sa...) ai bunatatea (shi...). Facetzi bine shimi datzi putzina apa sa beau caci nu mai pot de sete.. RETEGANUL IV 39. (Amenintzator) Fa bine shi pleaca de aici co patzeshti! (Mold.) A face (cuiva) bine cu ceva = a imprumuta (pe cineva) cu ceva. Ma duc la el: CumatreGavrila... fami bine co suta de lei. SADOVEANU N. F. Mam rugat de el shi mia facut bine cun gologan. MIRONESCU S. A. 76. ♦ Folos avantaj. Din impacarea aceasta: nu ashtepta vreun bine. NEGRUZZI S. I 150. ◊ Loc. adv. In bine = spre folosul in avantajul cuiva. Dea veni el dupa mine Sal iubesc eu numai eu... Sai sentoarca tot in bine Cum sentoarce fusul meu! ALECSANDRI P. A. 37. ◊ Expr. Ai face (cuiva) bine = a da ajutor a ajuta. Ploaia a facut mult bine semanaturilor. ▭ Lam trimis cai om cunvatzatura Poate k va face bine tzarii. BENIUC V. 136. Pune in vin rosh de zece ori cincisprezece picaturi shii face bine. SADOVEANU N. F. 35. Satzi fie de bine! = (urare adresata celui care tocmai termina de baut sau de mincat) satzi fie de folos! satzi priasca! 4. (Numai in loc. adv.) Dea binelea (sau dea binele) = bine de tot asha cum trebuie. Afara se intunecase dea binelea. SADOVEANU P. S. 61. Se imprimavarase dea binele shi oamenii se gateau de arat. SANDUALDEA U. P. 24. Eu gindesc.. pe dupa amiaza satzi pun dea binele nora in Piatra. CREANGA P. 115. De bine de rau = shi mai bine shi mai rau mai mult sau mai putzin dupa posibilitatzi dupa putintza cumva. Pina prin postul mare uneori de bine de rau se mai tragea targa pe uscat. PAS Z. I 131. Forma gramaticala: (in locutziuni) binelea.