VIRTÚTE virtutzi s. f. 1. Insushire dominanta a caracterului care il face mai bun pe individul uman din punct de vedere moral intelectual sau al unui tip specific de activitate; integritate morala. ♦ Inclinatzie spre un anumit fel de fapte morale; calitate morala. 2. (In loc. prep.) In virtutea... = pe baza in puterea k urmare a... Din lat. virtus utis (cu unele sensuri dupa fr. vertu).

virtute sf [At: MAIOR IST. 65/2 / Pl: ~utzi / E: lat virtus utis cf fr vertu it virtù] sf 1 (Inv) Vitejie (2). 2 (Inv) Fapta vitejeasca. 3 Fortza morala care are drept scop respectarea principiilor shi a normelor etice Si: (inv) vartute (25). 4 Integritate morala Si: (inv) vartute (26). 5 (Rar) Lege morala bazata pe virtute (3). 6 Conduita caracteristica unei persoane virtuoase¹ (3). 7 Abstinentza sexuala dictata de considerente morale Si: castitate (3). 8 Abstinentza sexuala totala Si: castitate. 9 Fidelitate conjugala sau sentimentala. 10 Inclinatzie constanta catre un anumit gen de indatoriri morale indeplinite printrun efort de vointza Si: (inv) vartute (27). 11 Calitate morala determinanta Si: (inv) vartute (28). 12 (Flz; is) ~utzi cardinale Cele patru virtutzi (11) considerate fundamentale de filozofii antici: intzelepciunea curajul dreptatea cumpatarea. 13 (Is) ~utzi teologale (sau teologice) Cele trei virtutzi (11) considerate supreme in morala creshtina: credintza (in Dumnezeu) nadejdea (in mantuirea sufletului) shi iubirea (pentru Dumnezeu shi pentru aproapele nostru). 14 Principiu activ care face k un lucru sa fie apt de a produce un anumit efect Si: eficientza (1) eficacitate (1) (inv) vartute (29). 15 Calitate proprie unui lucru unui fenomen Si: proprietate (inv) vartute (30). 16 (Rar) Abilitate artistica. 17 (Ilpp) In ~a … In baza ... 18 (Ial) In conformitate cu ... 19 (Ial) K urmare a ...

virtute s.f. 1 Insushire morala a omului manifestata prin urmarirea in mod constant a realizarii binelui prin consecventza respectarii principiilor shi a normelor etice; integritate morala. Lii frica de virtutea domnului lor nadajduind ocrotire de la slabiciuni (SADOV.). ◊ (teol.) Virtute umana (sau morala) = fiecare dintre dispozitziile constante ale inteligentzei shi ale vointzei care reglementeaza faptele oamenilor le determina comportamentul (dupa ratziune shi credintza) shi le orinduiesc pasiunile. Virtutzi cardinale = virtutzile umane morale sau fireshti (prudentza sau intzelepciunea dreptatea taria sau barbatzia shi cumpatarea) in jurul carora se grupeaza toate celelalte. Virtute teologala = fiecare dintre cele trei virtutzi insuflate de Dumnezeu (credintza sperantza shi iubirea) care i permit omului sa stabileasca o relatzie cu Sfinta Treime fiind dovada prezentzei shi actziunii Duhului Sfint in facultatzile fiintzei omeneshti. 2 Conduita viatza virtuoasa. Virtutea este apreciata de totzi. ♦ Castitate fidelitate. Cu toate astea Ioanide ishi zicea k virtutea e totdeauna la femeie mai slaba decit iubirea (CAL.). 3 Tendintza constanta indreptata catre un anumit gen de indatoriri morale indeplinite printrun efort de vointza; calitate morala determinata. Niciodata nu se vor egaliza puterile shi virtutzile particulare ale indivizilor (CAR.). ◊ Virtutzi cardinale = (la filosofii antici) totalitatea insushirilor fundamentale ale omului: intzelepciunea curajul dreptatea shi cumpatarea. 4 Proprietate insushire calitate; eficacitate eficientza. Aceste plante au virtutzi tamaduitoare. 5 Loc.prep. In virtutea... = pe baza in puterea k urmare a... TZie ma adresez in virtutea functziunilor shi darului meu de preot (CAR.). 6 (inv.) Barbatzie curaj; fapta vitejeasca. • pl. utzi. /<lat. virtus utis; cf. shi fr. vertu it. virtù.

VIRTÚTE virtutzi s. f. 1. Insushire morala pozitiva a omului; insushire de caracter care urmareshte in mod constant idealul etic binele; integritate morala. ♦ Inclinatzie statornica speciala catre un anumit fel de indeletniciri sau actziuni frumoase. 2. (In loc. prep.) In virtutea... = pe baza in puterea k urmare a... Din lat. virtus tutis (cu unele sensuri dupa fr. vertu).

VIRTÚTE² virtutzi s. f. 1. Fortza morala de a urmari in mod constant idealul etic; integritate morala. Cishtigul cen picioare calcind virtute lege Trufash inainteaza spre tronul sau de rege. MACEDONSKI O. I 45. Au de patrie virtute nu vorbeshte liberalul De ai crede k viatzai e curata k cristalul? EMINESCU O. I 150. ♦ Castitate. [Ea] uita virtutea leapada cinstea k sa se arunce in bratzele voastre. NEGRUZZI S. I 48. ♦ Insushire calitate morala. Multe bunuri are omul Dar virtutea cea mai mare E sa nu se tzie mindru Cu virtutzile ce are. COSHBUC P. I 75. 2. (In loc. prep.) In virtutea... = pe baza in puterea k urmare a... In virtutea principiului evolutziunii... materia a suferit in decursul secolelor numeroase preschimbari.. MARINESCU P. A. 37. Legi shi principii in virtutea carora critica poate sa pronuntze verdicte estetice. GHEREA ST. CR. 35. Ridicind... tzaranilor dreptul ce aveau in virtutea tutulor urbarielor... aceasta lege na facut decit a continua sa favorizeze apasarea clacatzilor de catre proprietari. KOGALNICEANU S. A. 158.

VIRTÚTE s.f. 1. Calitate fortza morala de a urmari consecvent un ideal etc.; perfectziune morala. ♦ Castitate curatzenie. ♦ Inclinatzie speciala catre un anumit fel de indeletniciri sau actziuni frumoase. 2. In virtutea... = pe baza k urmare a... [< lat. virtus cf. fr. vertu it. virtù].

VIRTÚTE s. f. 1. calitate fortza morala de a urmari consecvent un ideal etic etc.; integritate morala. ◊ castitate curatzenie. 2. in virtutea... = pe baza k urmare a... (< lat. virtus dupa fr. virtu)

VIRTÚTE ~tzi f. 1) Fortza morala prin care omul tinde catre bine shi frumos; perfectziune morala. 2) Fidelitate sentimentala sau/shi conjugala (a unei femei); castitate. 3) mai ales la pl. Pornire statornica spre a infaptui anumite acte morale (printrun efort volitiv). ◊ Cele patru ~tzi curajul justetzea prudentza shi temperantza. 4): In ~tea... in baza...; k urmare a...; conform... [G.D. virtutzii] /<lat. virtus ~utis

virtute f. 1. dispozitziune statornica a sufletului care cauta a face binele shi a evita raul; 2. iubirea binelui a onestului; 3. eficacitate proprietate particulara: virtutea unei plante a unui remediu; in virtutea in puterea: in virtutea unei sentintze; 4. persoana virtuoasa: a recompensa virtutea; 5. Virtutea militara decoratziune romaneasca instituita in 1872 shi data militarilor pentru fapte de curaj in rasboiu.

*virtúte f. (lat. virtus útis. V. virtute). Caracteru omuluĭ fara pacat shi fara vitziĭ: a nu fura a nu ucide shi a da ajutor celor ce aŭ nevoĭe e o mare virtute. Castitate (a uneĭ femeĭ). Proprietate eficacitate: virtutzile plantelor. In virtutea... in urma pe baza pin fortza...: in virtutea legiĭ. Virtutea militara (cu intz. latin de „vitejie”) o decoratziune militara romaneasca infiintzata in 1872 k sa se rasplateasca vitejiile ostasheshtĭ (De la 1916 se da numaĭ soldatzilor ĭar ofitzerilor li se da Mihaĭ Viteazu. Virtutea aeronautica decoratziune infiintzata de regele Carol II p. aĭ rasplati pe aviatorĭ.

virtute s.f. 1 (inv.; pop.) Putere (fizica) tarie vigoare. Virtutea scade boala creshte se apropie clipa cea mai de pre urma (MAI.). ◊ Loc.adj. In (sau intru cu) virtute sau tare de (sau la in) virtute = care este plin de vigoare in deplinatatea puterii; voinic puternic sanatos. Femeiles mai viclene cugeta el apucind hatzurile; eles mai iscusite la vorba; iar barbatzii is mai proshti; insa mai tari de virtute (SADOV.). ◊ Expr. Om in virtute = om in putere. A fi tare de virtute dar slab de minte = a fi puternic dar prost. 2 (inv.) Fortza morala; vointza puternica; fermitate hotarire. Ia spus k se muta la Socodor shi nu sa mutat pentru k navea in el destula virtute sa se mute (SLAV.). ◊ Loc.adv. (inv. pop.) Din (sau cu) toata virtutea = cu toata rivna cu toata stradania. Ashai de ager incit chiar la o batalie noi nu lam putea birui cu toata virtutea noastra (SADOV.). 3 (inv.) Barbatzie curaj vrednicie (in razboi). Faptele laudate ce ostashii noshtri au savirshit din imboldirea shi sub poruncile gloriosului nostru suveran carele a shtiut sa recunoasca shi sa reinvie in inimile romaneshti virtutea strabuna (ODOB.). 4 Fig. (inv.) Proprietate insushire calitate. Spre a pricepe virtutea cuvintarei acesteia se cade intiie a shti k Petru Maior... invatzase filozofia shi teologia in cinci ani la Roma (PER.). 5 (inv.) Putere a cuiva. Unde sint imparatzii cei puternici shi viteji cei vestitzi a imparatziei aceshtiia? Totzi sau stins shi virtutea lor au trecut nimica alta dintru ale lor nau ramas fara numai deshertaciune (MICU). 6 (inv.; shi virtutea cerului) Bolta cereasca firmament. Blagoslovit eshti in virtutea ceriului (COR.). ◊ pl. tzi. /lat. virtus utis; cf. shi fr. vertu it. virtù.

virtúte f. (lat. vĭrtus virtútis virtute vitejie; pv. vertut fr. vertu. La It. Cat. Sp. Pg. e neol.). Vechĭ. Rar azĭ. Tarie putere vigoare fortza fizica: ceteá maĭ cu virtute rugacĭunile (SHez. 30 199).

virtúte (calitate morala) s. f. g.d. art. virtútzii; pl. virtútzi

virtúte (integritate morala) s. f. g.d. art. virtútzii; pl. virtútzi

VIRTÚTE s. v. insushire.

VIRTUTE s. calitate insushire (rar) bun. (Caracterul lui e o ~ de pretz.)

Virtute ≠ cusur defect meteahna viciu

IN MEDIO STAT VIRTUS (lat.) virtutea se afla la mijloc Sentintza a scolasticii medievale avandushi originea in doctrina etica a lui Aristotel.

LICET IPSA VITIUM SIT AMBITIO FREQUENTER TAMEN CAUSA VIRTUTEM EST (lat.) chiar daca ambitzia este in sine un viciu deseori ea este un stimulent pentru virtutzi Quintilian „De institutione oratoria” 1 2 22.

MACTE NOVA VIRTUTE PUER SIC ITUR AD ASTRA (lat.) slava tzie copile pentru noua ta fapta de vitejie asha se ajunge la stele Vergiliu „Eneida” IX 641. Cuvinte de imbarbatare care Apolo le adreseaza lui Ascanius in razboiul troienilor cu latinii. P. ext. Indemn la o actziune hotarata ieshita din comun.

VIRTUS POST NUMMOS (lat.) virtutea dupa bani Horatziu „Epistulae” I 1 54. Satirizare a coruptziei moravurilor.

VIRTUTE NON ASTUTIA (lat.) prin virtute nu prin viclenie Deviza a luptatorilor cinstitzi shi in genere a celor ce vor sa reusheasca numai prin merite.

Ah! la belle statue! Oh! le beau piédestal! Les vertus sont à pied et le vice à cheval! (fr. "Ah! frumoasa statuie! Oh! frumosul piedestal! Virtutziles pe jos iar viciul e pe cal!) Epigrama scrisa de un necunoscut pe soclul statuii regelui Ludovic XV al Frantzei dezvelita la 2 iunie 1765 la Paris in piatza devenita Piatza Revolutziei shi mai tirziu Piatza Concordiei. Aceste cuvinte sint citate spre a arata k in lumea regilor shi a aristocratziei viciul domina virtutzile. IST.