14 definitzii pentru tavali
din care- explicative (7)
- morfologice (2)
- relatzionale (4)
- argou (1)
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
TAVALÍ tavalesc vb. IV. 1. Refl. shi tranz. A (se) rostogoli a (se) suci pe o parte shi pe alta pe pamant in iarba etc. ◊ Expr. (Refl.) A se tavali de ras = a rade cu mare pofta; a se prapadi de ras. 2. Tranz. A bate pe cineva trantindul shi tarandul pe jos. 3. Tranz. shi refl. A (se) murdari a (se) manji. 4. Tranz. A culca la pamant iarba cerealele florile etc. Cf. sl. valiti.
TAVALÍ tavalesc vb. IV. 1. Refl. shi tranz. A (se) rostogoli a (se) suci pe o parte shi pe alta pe pamant in iarba etc. ◊ Expr. (Refl.) A se tavali de ras = a rade cu mare pofta; a se prapadi de ras. 2. Tranz. A bate pe cineva trantindul shi tarandul pe jos. 3. Tranz. shi refl. A (se) murdari a (se) manji. 4. Tranz. A culca la pamant iarba cerealele florile etc. Cf. sl. valiti.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
tavali [At: CORESI EV. 76 / V: (inv) ~veli (reg) trav~ treveli / Pzi: ~lesc; 3 (reg) ~vale 6 (reg) ~val / E: ns cf vsl повалити „rostogoli; a inveli”] 12 vtr A (se) suci pe o parte shi pe alta pe pamant pe iarba in noroi etc. 3 vr (Pfm; ie) A se ~ de ras A rade cu mare pofta. 4 vr (Pfm; ie) A se ~ de bucurie A se bucura foarte mult. 5 vt (Pop; c. i. alimente) A da prin... 6 vr (Irg) A sta culcat. 7 vt (Pop) A bate pe cineva trantindul shi tarandul pe jos Si: (reg) a tarnosi2 (1). 8 vt (Pop; c. i. iarba florile etc.) A culca la pamant Si: a strivi (reg) a terpeni. 9 vr (Pop; fig) A se lamenta. 10 vr (Pop; fig) A se framanta sufleteshte. 11 vr (inv; fig) A umbla mereu prin aceleashi locuri. 12 vr (Inv) A se intampla. 13 vi (Inv) A trai (1). 1415 vtr A (se) murdari.
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
TAVALÍ tavalesc vb. IV. 1. Refl. A se rostogoli pe jos invirtinduse de repetate ori de pe o parte pe alta. Se tavalea se zvircolea k un vierme. DUMITRIU N. 255. Dupa ce ma tavaleam bine prin mil shi ma cufundam in apa... intram in moara. SADOVEANU O. VII 294. La bani turcii navalea SHi pe gios se tavalea. Dar pe badiul nul slabea. ALECSANDRI P. P. 125. Am un ou roshu; Unde se tavaleshte Iarba nu mai creshte (Focul). GOROVEI C. 152. (Tranz.) Mama... parpalind nishte pui tineri la frigare shapoi tavalindui prin unt pe la prinzul cel mic cheama pe matusha Mariuca. CREANGA A. 60. ◊ (Poetic) Mult era frumos shi bine aici in fatza valurilor ce se tavaleau greoaie spre shesul departat. SLAVICI O. II 11. ◊ Expr. A se tavali de ris = a ride cu mare pofta a se prapadi de ris. Cind ne aminteam de ispravile lui Motzat de la Tirgul Ocnei cel mai blastamat dintre noi ne tavaleam de ris k copiii. HOGASH H. 68. 2. Tranz. A bate pe cineva trintindul shi tirindul pe jos. Se simtzea acum vinovata fatza de el k din pricina ei a fost tavalit in duminica aceea. PAS Z. I 125. 3. Tranz. A murdari a pata a minji. Fata babei iau raspuns: Ce? Eu sa mapuc deun lucru k acesta shi sami tavalesc minutzele? SBIERA P. 209. Cum noi plinge badica daca vine... ista demi tavaleshte pinza cu picioarele lui. ALEXANDRI T. 274. ◊ Fig. A nutzi tavali talentul prin saloanele bogate Unde capul nu gindeshte Unde inima nu bate Decit dupo anumita shi stupida invoiala. VLAHUTZA O. A. I 73. ◊ Refl. pas. Privea mihnit cum i se tavaleau bunatate de covoare. VORNIC P. 227. 4. Tranz. (Cu privire la iarba la flori etc.) A culca la pamint a calca a strivi. Mergind astazi prin gradina Gasii iarba tavalita. JARNÍKBIRSEANU D. 278.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
A TAVALÍ ~ésc tranz. 1) A face sa se tavaleasca. 2) (haine) A umple de murdarie; a murdari; a manji; a pata. 3) A bate trantind shi tarand pe jos. 4) (iarba florile) A apleca la pamant luand o pozitzie aproape orizontala; a culca; a poligni; a pologi. 5) fig. pop. (persoane) A face sashi piarda autoritatea; a compromite; a discredita. /cf. sl. povaliti
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
A SE TAVALÍ ma ~ésc intranz. pop. A se intoarce pe o parte shi pe alta. ◊ ~ de ras a rade cu pofta; a se prapadi de ras. /cf. sl. povaliti
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
tavalì v. 1. a (se) rostogoli intinzanduse: porcul se tavaleshte in noroiu; fam. a se tavali de ras; 2. fig. a se manji. [Origina necunoscuta].
- sursa: SHaineanu, ed. VI (1929)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
tavalésc v. tr. (ta k’n taminjesc shi vsl. valiti a rostogoli. Cp. shi cu sirb. tavoljiti a trai greŭ. V. val 1). Rostogolesc (Vechĭ). Tirasc invirtesc (pin colb pin noroĭ pin zahar pisat). Murdaresc minjesc: atzĭ tavali haĭnele. Fig. Injosesc: atzĭ tavali talentu. V. refl. Porcu se tavaleshte pin noroĭ. A te tavali de ris a leshina de ris a nu maĭ putea de ris. Fig. A te tavali in mocirla a te injosi in vitziŭ a te baga intr’o societate de oamenĭ compromishĭ.
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
tavalí (a ~) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. tavalésc imperf. 3 sg. tavaleá; conj. prez. 3 sa tavaleásca
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
tavalí vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. tavalésc imperf. 3 sg. tavaleá; conj. prez. 3 sg. shi pl. tavaleásca
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
TAVALÍ vb. 1. a (se) rostogoli. (Se inshfaca de par shi se ~ prin iarba.) 2. a se zvarcoli. (Se ~ pe jos de durere.) 3. v. culca.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
TAVALÍ vb. v. jegoshi manji murdari pata.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
TAVALI vb. 1. a (se) rostogoli. (Se inshfaca de par shi se ~ prin iarba.) 2. a se zvircoli. (Se ~ pe jos de durere.) 3. a culca a dobori (pop.) a pologi. (~ iarba in picioare.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
tavali vb. v. JEGOSHI. MINJI. MURDARI. PATA.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare de argou
Explica doar sensurile argotice ale cuvintelor.
tavali tavalesc v. t. (pop. d. barbatzi) a avea contact sexual cu o femeie.
- sursa: Argou (2007)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
verb (VT401) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numarul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult k perfect | |
singular | I (eu) |
| (sa)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (sa)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (sa)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (sa)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (sa)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (sa)
|
|
|
|
tavali, tavalescverb
- 1. A (se) rostogoli a (se) suci pe o parte shi pe alta pe pamant in iarba etc. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Se tavalea se zvircolea k un vierme. DUMITRIU N. 255. DLRLC
- Dupa ce ma tavaleam bine prin mil shi ma cufundam in apa... intram in moara. SADOVEANU O. VII 294. DLRLC
- La bani turcii navalea SHi pe gios se tavalea. Dar pe badiul nul slabea. ALECSANDRI P. P. 125. DLRLC
- Am un ou roshu; Unde se tavaleshte Iarba nu mai creshte (Focul). GOROVEI C. 152. DLRLC
- Mama... parpalind nishte pui tineri la frigare shapoi tavalindui prin unt pe la prinzul cel mic cheama pe matusha Mariuca. CREANGA A. 60. DLRLC
- Mult era frumos shi bine aici in fatza valurilor ce se tavaleau greoaie spre shesul departat. SLAVICI O. II 11. DLRLC
- A se tavali de ras = a rade cu mare pofta; a se prapadi de ras. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Cind ne aminteam de ispravile lui Motzat de la Tirgul Ocnei cel mai blastamat dintre noi ne tavaleam de ris k copiii. HOGASH H. 68. DLRLC
-
-
- 2. A bate pe cineva trantindul shi tarandul pe jos. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: bate
- Se simtzea acum vinovata fatza de el k din pricina ei a fost tavalit in duminica aceea. PAS Z. I 125. DLRLC
-
-
- Fata babei iau raspuns: Ce? Eu sa mapuc deun lucru k acesta shi sami tavalesc minutzele? SBIERA P. 209. DLRLC
- Cum noi plinge badica daca vine... ista demi tavaleshte pinza cu picioarele lui. ALEXANDRI T. 274. DLRLC
- A nutzi tavali talentul prin saloanele bogate Unde capul nu gindeshte Unde inima nu bate Decit dupo anumita shi stupida invoiala. VLAHUTZA O. A. I 73. DLRLC
- Privea mihnit cum i se tavaleau bunatate de covoare. VORNIC P. 227. DLRLC
-
- 4. A culca la pamant iarba cerealele florile etc. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Mergind astazi prin gradina Gasii iarba tavalita. JARNÍKBIRSEANU D. 278. DLRLC
-
etimologie:
- valiti DEX '98 DEX '09