19 definitzii pentru manji
din care- explicative (8)
- morfologice (4)
- relatzionale (5)
- etimologice (1)
- specializate (1)
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
MANJÍ manjesc vb. IV. Tranz. shi refl. 1. A (se) murdari a (se) pata. ♦ Tranz. A mazgali. ♦ Refl. Fig. Ashi pata onoarea cinstea. 2. A (se) acoperi cu un strat de... a (se) unge cu ceva. Din sl. mazati.
MANJÍ manjesc vb. IV. Tranz. shi refl. 1. A (se) murdari a (se) pata. ♦ Tranz. A mazgali. ♦ Refl. Fig. Ashi pata onoarea cinstea. 2. A (se) acoperi cu un strat de... a (se) unge cu ceva. Din sl. mazati.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
manji [At: ANON. CAR. / V: (reg) maji muji / Pzi: ~jesc / E: slv мазати мажѫ] 12 vtr A (se) murdari. 3 vt ( Rar; ie) Nici cat teai ~ la un ochi Foarte putzin. 4 vt (Olt) A spala prost Si: a mozoli 5 vt (Rar) A mazgali (5). 67 vtr A (se) acoperi cu un strat de... 89 vtr (Reg) A (se) unge cu un medicament. 10 vt (Ivr) A contamina. 11 vt (Arg) A mitui. 12 vt (Reg; c. i. peretzi case etc.) A unge cu lut shi baliga. 13 vt A spoi. 14 vt (Reg) A polei. 15 vt (Reg) A unge cu manjeala (4) firele de urzeala de canepa. 16 vt (Reg; c. i. obiecte de imbracaminte ale ciobanilor) A unge cu manjeala (5) Si: a manjeli (2). 17 vt (Gmtz) A bate. 18 vt (Ie) A ~ (cuiva) o palma A da cuiva o palma. 19 vt (Reg; ie) A o ~ la ceafa A spune un lucru cu totul nepotrivit. 20 vt (Iae) A face o mare prostie. 2122 vtr (Fam) (A corupe sau) a se lasa corupt.
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
A MANJÍ ~ésc tranz. A face sa se manjeasca; a murdari; a pata; a mazgali. /<sl. mazati
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
A SE MANJÍ ma ~ésc intranz. 1) A deveni murdar; a se acoperi de pete; a se pata; a se murdari. 2) fig. Ashi pata onoarea (prin atitudini sau fapte reprobabile); a se compromite; a se murdari. 3) fam. (mai ales despre copii) A se umple cu resturi de mancare pe fatza maini haine; a se mozoli. /<sl. mazati
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
manjì v. 1. a pata murdarind: carbunele manjeshte; 2. fig. a pangari a intina. [Slav. MAZATI].
- sursa: SHaineanu, ed. VI (1929)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
muji v vz manji
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
MINJÍ minjesc vb. IV. Tranz. A murdari a pata. Aduceai ciorba... in asha fel incit sa nu se verse shi nici sa nu minjeasca peretzii farfuriei. PAS Z. I 269. Minjitzi de funingine shi unsoare... [muncitorii] creau un aspect de munca intro incordare nebuna. SAHIA N. 33. Tu sal mingii cu mina pe obraz... shi mingiindul sal minjeshti nitzel cu muc de luminare. ISPIRESCU L. 376. ◊ Fig. Noi cirpim cerul cu stele noi minjim marea cu valuri. EMINESCU O. I 35. ♦ A mizgali. Compune doua sute de versuri intrun ceas Minjind o jumatate de contz pe toata ziua. NEGRUZZI S. II 269.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
minjésc v. tr. (vsl. mažon ung de unde pin met. *monža inf. mazoti; maza unsoare; bg. mážy ung. sirb. mázati mázniti rus. mázatĭ máznutĭ a unge de unde shi ung. mázolni a unge. V. minzala mizgalesc maslina maslu pomazuĭesc taminjesc). Patez murdaresc. Fig. Profanez intinez. V. refl. Ma patez ma murdaresc. Fig. Ma compromit ma injosesc: nu te minji pentru nishte banĭ!
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
manjí (a ~) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. manjésc imperf. 3 sg. manjeá; conj. prez. 3 sa manjeásca
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
manjí vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. manjésc imperf. 3 sg. manjeá; conj. prez. 3 sg. shi pl. manjeásca
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
minji (conj. minjeasca)
- sursa: MDO (1953)
- adaugata de Ladislau Strifler
- actziuni
manjesc jeasca 3 conj. jeam 1 imp. jit prt.
- sursa: IVO-III (1941)
- adaugata de Ladislau Strifler
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
MANJÍ vb. 1. v. murdari. 2. v. pata. 3. v. unge.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
MANJÍ vb. v. apreta atinge bate batjocori compromite dezonora lipi lovi mazgali mozoli murui necinsti pangari profana scrobi spoi spurca terfeli varui.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
A (se) manji ≠ a (se) curatza
- sursa: Antonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
MINJI vb. 1. a (se) jegoshi a (se) murdari a (se) pata (livr.) a (se) macula (inv. shi pop.) a (se) scirnavi (pop.) a (se) ingala a (se) terfeli (inv. shi reg.) a (se) tavali (reg.) a (se) derveli a (se) mozoli a (se) murui a (se) pricaji a (se) taminji a (se) tirnosi (prin Mold.) a (se) caciori (Mold. Bucov. shi Ban.) a (se) feshteli (Munt. shi Olt.) a (se) mardagi (Transilv.) a (se) mocicoli a (se) mocicoshi a (se) piscoli a (se) piscoshi a (se) tocani (inv.) a (se) murdarisi. (Ce teai ~ atit de tare?) 2. a (se) murdari a (se) pata a (se) umple. (Sa ~ de noroi de cerneala.) 3. a (se) unge. (Sa ~ cu namol la mare.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
minji vb. v. APRETA. ATINGE. BATE. BATJOCORI. COMPROMITE. DEZONORA. LIPI. LOVI. MIZGALI. MOZOLI. MURUI. NECINSTI. PINGARI. PROFANA. SCROBI. SPOI. SPURCA. TERFELI. VARUI.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare etimologice
Explica etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
minjí (manjésc manjít) vb. A mizgali a unge a murdari a pata. Origine indoielnica. Se considera der. din sl. mažati mazǫ „a unge” (Miklosich Lexicon 359; Cihac II 185; Miklosich Slaw. Elem. 29; Tiktin; Conev 96) cf. sl. maža „unsoare” rus. mažatĭ mažnutĭ „a unge cu grasimi”; dar fonetismul e greu de explicat (cf. der. sl. pomažiti › pomazui). Poate ar trebui sa se porneasca de la mizga cum a sugerat Tiktin prin intermediul unui der. verbal *mizgi. Der. minjala s. f. (unsoare zugraveala; var amestecat cu pamint; clei; apretare un anumit clei de apretat cinepa); minzala s. f. (Mold. scrobeala) unde apare mai clar legatura cu sl.; minjoala s. f. (Trans. unsoare grasime); minjalau (var. minzalau) s. m. (Mold. baiat de spalatoreasa) incrucishare intre minji „a sapuni” cu „mangalau”; minzali vb. (a se minji); minzaleala (var. minzalitura minjitura) s. f. (pata murdarie grasime); paminzalca s. f. (Munt. scrobeala pentru firele de bumbac; Munt. curea care leaga fuiorul de furca) in loc de *pominzalca; taminji vb. (Mold. a minji) cu pref. ta putzin clar cf. taminda; taminjer s. n. (batz) poate prin incrucishare cu tau(n)jer cf. minjalau. Cf. misgali.
- sursa: DER (1958-1966)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
Dictzionare specializate
Explica intzelesuri specializate ale cuvintelor.
manjí manjesc vb. tranz. refl. A se murdari; a mazgali a unge. Din sl. mazati „a unge” (DER DEX MDA).
- sursa: DRAM 2015 (2015)
- adaugata de raduborza
- actziuni
verb (VT403) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numarul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult k perfect | |
singular | I (eu) |
| (sa)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (sa)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (sa)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (sa)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (sa)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (sa)
|
|
|
|
manji, manjescverb
-
- Aduceai ciorba... in asha fel incit sa nu se verse shi nici sa nu minjeasca peretzii farfuriei. PAS Z. I 269. DLRLC
- Minjitzi de funingine shi unsoare... [muncitorii] creau un aspect de munca intro incordare nebuna. SAHIA N. 33. DLRLC
- Tu sal mingii cu mina pe obraz... shi mingiindul sal minjeshti nitzel cu muc de luminare. ISPIRESCU L. 376. DLRLC
- Noi cirpim cerul cu stele noi minjim marea cu valuri. EMINESCU O. I 35. DLRLC
- 1.1. Mazgali. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: mazgali
- Compune doua sute de versuri intrun ceas Minjind o jumatate de contz pe toata ziua. NEGRUZZI S. II 269. DLRLC
-
- 1.2. Ashi pata onoarea cinstea. DEX '09 DEX '98
-
- 2. A (se) acoperi cu un strat de... a (se) unge cu ceva. DEX '09 DEX '98sinonime: unge
etimologie:
- mazati DEX '98 DEX '09