TAVALÍ tavalesc vb. IV. 1. Refl. A se rostogoli pe jos invirtinduse de repetate ori de pe o parte pe alta. Se tavalea se zvircolea k un vierme. DUMITRIU N. 255. Dupa ce ma tavaleam bine prin mil shi ma cufundam in apa... intram in moara. SADOVEANU O. VII 294. La bani turcii navalea SHi pe gios se tavalea. Dar pe badiul nul slabea. ALECSANDRI P. P. 125. Am un ou roshu; Unde se tavaleshte Iarba nu mai creshte (Focul). GOROVEI C. 152. (Tranz.) Mama... parpalind nishte pui tineri la frigare shapoi tavalindui prin unt pe la prinzul cel mic cheama pe matusha Mariuca. CREANGA A. 60. ◊ (Poetic) Mult era frumos shi bine aici in fatza valurilor ce se tavaleau greoaie spre shesul departat. SLAVICI O. II 11. ◊ Expr. A se tavali de ris = a ride cu mare pofta a se prapadi de ris. Cind ne aminteam de ispravile lui Motzat de la Tirgul Ocnei cel mai blastamat dintre noi ne tavaleam de ris k copiii. HOGASH H. 68. 2. Tranz. A bate pe cineva trintindul shi tirindul pe jos. Se simtzea acum vinovata fatza de el k din pricina ei a fost tavalit in duminica aceea. PAS Z. I 125. 3. Tranz. A murdari a pata a minji. Fata babei iau raspuns: Ce? Eu sa mapuc deun lucru k acesta shi sami tavalesc minutzele? SBIERA P. 209. Cum noi plinge badica daca vine... ista demi tavaleshte pinza cu picioarele lui. ALEXANDRI T. 274. ◊ Fig. A nutzi tavali talentul prin saloanele bogate Unde capul nu gindeshte Unde inima nu bate Decit dupo anumita shi stupida invoiala. VLAHUTZA O. A. I 73. ◊ Refl. pas. Privea mihnit cum i se tavaleau bunatate de covoare. VORNIC P. 227. 4. Tranz. (Cu privire la iarba la flori etc.) A culca la pamint a calca a strivi. Mergind astazi prin gradina Gasii iarba tavalita. JARNÍKBIRSEANU D. 278.