stapanire sf [At: CHEIA IN. 75^v/20 / Pl: ~ri / E: stapani] 1 Dreptul de a folosi de a dispune de cineva sau de ceva care i apartzine Si: stapanire (1). 2 Posesiune detzinere efectiva in baza unui drept recunoscut (sau impus) asupra unui bun material Si: posesiune. 3 (Ccr) Bun material (indeosebi imobil sau pamant) aflat in deplina posesiune a cuiva Si: proprietate. 4 (Pgn) Avere (4). 5 (Ie) A pune (sau a lua in ori inv intru) ~ ceva sau pe cineva A deveni proprietar stapan (45 1516) (prin mijloace abuzive). 6 (Irg) Proprietar. 7 Detzinere sub influentza sub ascultarea sub autoritatea sub dominatzia ori sub administrarea unei tzari a unui teritoriu a unui orash a unei colectivitatzi etc. Si: carmuire (3) conducere (1) dominare (1) guvernare (1) stapanire (3) (rar) diriguire (ivp) obladuire (pop) biruire (1) chivernisire (1) (inv) ocarmuire (ivr) stapanire (1). 8 (Pex) Domnie (7). 9 (Asr) Ocupatzie. 10 (Ie) A lua in ~ A ocupa. 11 (Rar; ie) Teritoriu ocupat. 12 (Ivp) Putere. 13 (Inv) Autoritate (4). 14 (Pex) Putere care guverneaza un stat Si: carmuire (3) guvern (1) stapanire (7). 15 Personaje care reprezinta aceasta putere Si: carmuire (3) guvern (1) stapanire (8). 16 Dobandire de cunoshtintze (teoretice shi practice) temeinice de procedee deprinderi etc. intrun domeniu de activitate intro meserie etc. pentru a putea lucra cu pricepere cu indemanare etc. Si: cunoashtere (1) posedare shtiintza (arg) ginire. 17 (SHis ~ de sine sau inv ~a sineshului) Capacitate de a avea control asupra propriilor porniri de a nushi exterioriza de a nushi manifesta emotziile sentimentele starile (sufleteshti) etc. Si: abtzinere (1) autocontrol (1) autocontrolare control (9) controlare (2) dominare (1) inhibare inhibitzie infranare oprire retzinere (inv) stapanire (9). 18 Capacitate de a actziona puternic asupra cuiva (impresionandul influentzandul convingandul) Si: dominare (1) dominatzie (1) inraurire putere. 19 Influentza care cineva o are asupra cuiva Si: dominare (1) dominatzie (1) inraurire putere. 20 (Ie) A pune (sau rar a prinde) ~ (pe ori rar peste ceva sau cineva) ori a lua in ~ ceva sau pe cineva A supune unei influentze unei presiuni etc. Si: a poseda a stapani (20) a subjuga. 21 (Iae) A urmari fara incetare Si: a poseda a stapani (21) a subjuga. 22 (Iae) A tzine sub puterea sa Si: a poseda a stapani (22) a subjuga.

STAPANÍRE ~i f. 1) v. A STAPANI shi A SE STAPANI. ◊ ~ de sine retzinere de la manifestarea sentimentelor sau a pornirilor; cumpat. 2) pop. Conducere autoritate de stat. /v. a (se) stapani

stapanire f. 1. dominatziune: NegruVoda intinzandushi stapanirea BALC.; 2. guvern: porunca stapanirii; 3. posesiune proprietate: moshia a intrat sub stapanirea lui.

STAPINÍRE stapiniri s. f. Actziunea de a (se) stapini shi rezultatul ei. 1. Proprietate posesiune. Umbla vorba k pe vremuri stapinirea satului se intindea peste tot pe unde ajunge acum stapinirea boiereasca. GALAN Z. R. 89. Am dori stapiniri largi cimpuri cu holde shi ape line. SADOVEANU B. 7. ◊ (In constructzie cu verbele «a pune» «a lua» «a da» «a avea» etc. cu sensul reieshind din acestea) Am in stapinire trei poduri sho fintina. SADOVEANU O. VII 270. Voi invatza eu sa punetzi stapinire pe lucrurile din lume cornoratzilor! CREANGA P. 48. Dormeai tu mult shi bine HarapAlb de nu eram eu zise fata ImparatuluiRosh sarutindul cu drag shi dindui iar paloshul in stapinire. id. ib. 279. Raposatu tatameu mia lasat cu limba de moarte k dea fi sami vind casa vrodata sami pastrez in stapinire cuiu ist mare din parete. ALECSANDRI T. I 320. 2. Domnie suveranitate; conducere guvernare; dominatzie. Pe Tudor din Vladimir lau taiat in bucatzi lau taiat... Tudor a pierit. Mai greu k inainte a apasat stapinirea boiereasca norodul. STANCU D. 9. Vam spus cum mi se pare de nutzi fi uitat K lupul sentimplase sajunga imparat. Dar fiindca vam spuso voi inca sa va spui Ceea ce sa urmat sub stapinirea lui. ALEXANDRESCU M. 331. ◊ (Poetic) Luna tu stapina marii pe a lumii bolta luneci... Peste cite mii de valuri stapinirea ta strabate Cind pluteshti pe mishcatoarea marilor singuratate! EMINESCU O. I 130. ◊ Expr. (Mai ales in constructzie cu verbele «a avea» «a pierde») Stapinire de sine = calm singe rece cumpat. Oamenii se intorceau k sal vada. Le zimbea tuturor sfidator shi stinjenit. Simtzea cal ghicisera shishi pierdea stapinirea de sine. DUMITRIU N. 178. Niciodata nu i se mai intimplase sashi piarda stapinirea de sine. Lupta sashi invinga slabiciunea. BART F. 253. A avea stapinire asupra cuiva = a avea autoritate putere asupra cuiva; a domina a conduce pe cineva. Nica lui Costache cel ragushit balciz shi rautacios nu mai avea stapinire asupra mea. CREANGA A. 7. ♦ (Concretizat rar) TZara regiune aflata sub guvernarea cuiva. Atzi putut sa calcatzi... Puternicami stapinire? TEODORESCU P. P. 103. 3. (Astazi rar) Putere autoritate de stat; persoana care reprezinta aceasta autoritate. Doar no fi stind de patru zile atita norod in ploaie pentru salcia asta!... Dacami spunea mie stapinirea o duceam singur la conac inca de acum o saptamina. GALAN Z. R. 92. Miniatzi dea binele cei doi reprezentantzi ai stapinirii luara cite un toc shi cite o testea de hirtie shi incepura sa scrie in doua exemplare cuvenitul procesverbal. STANOIU C. I. 105. Am aflat din izvor sigur k stapinirea are nevoie de el k sa zideasca un spital. ALECSANDRI T. 769. Armata primea de la stapinire leafa hrana shi veshtminte. BALCESCU O. I 15.

stapiníre f. Dominatziune: stapinirea luĭ Mircea asupra Dobrogiĭ. Guvern: porunca stapiniriĭ. Proprietate posesiune: in (saŭ supt) stapinirea mea a lua in stapinire.

stapaníre s. f. g.d. art. stapanírii; pl. stapaníri

stapaníre s. f. g.d. art. stapanírii; pl. stapaníri

STAPANÍRE s. 1. v. posedare. 2. v. proprietate. 3. v. posesiune. 4. v. carmuire. 5. (concr.) carmuire guvern. (Ce zice ~?) 6. autoritate. 7. ocupatzie. (Dacia sub ~ romana.) 8. v. dominatzie. 9. v. cunoashtere. 10. cunoashtere posedare. (~ mai multor limbi straine.) 11. v. abtzinere. 12. v. cumpat. 13. retzinere. (Arata multa ~.)

STAPANÍRE s. v. autoritate influentza inriurire putere stat tzara.

Stapanire ≠ nestapanire

stapinire s. v. AUTORITATE. INFLUENTZA. INRIURIRE. PUTERE. STAT. TZARA.

STAPINIRE s. 1. detzinere posedare posesiune. (~ unui bun material.) 2. posesiune proprietate. (Hrisov de ~.) 3. posesiune (fig.) mina. (Are in ~ documentele...) 4. cirmuire. conducere diriguire domnie guvernare (inv. shi pop.) obladuire (inv.) chiverniseala chivernisire ocirmuire purtare purtat stapinie vladicie (fig.) cirma. (~ tzarii in vremea lui Mihai Viteazul.) 5. (concr.) cirmuire guvern. (Ce zice ~?) 6. autoritate dominare dominatzie hegemonie putere suprematzie (inv.) puternicie stapinie tarie tziitura (latinism inv.) potestate. (SHia intins ~ asupra...) 7. ocupatzie. (Dacia sub ~ romana.) 8. dominatzie domnie putere. (~ banului.) 9. cunoashtere pricepere. (~ mai multor meserii.) 10. cunoashtere posedare. (~ mai multor limbi straine.) 11. abtzinere infrinare retzinere. (~ de la ceva.) 12. calm cumpat fire (inv.) stapinie (fig.) singe rece (rar fig.) raceala. (Te rog sa nutzi pierzi ~.) 13. retzinere. (Arata multa ~.)

STAPINIRE DE SINE. Subst. Stapinire de sine stapinire (fig.) singe rece imperturbabilitate (rar); calm; prezentza de spirit. Cumpat cumpatare cumpaneala cumpanire; echilibru (fig.) echilibrare (fig.) ponderatzie (rar) moderatzie sobrietate masura tact. Retzinere abtzinere abstinentza abstentziune (rar) infrinare (fig.) strunire (fig.); autocontrol. Rabdare pacientza (livr.). Adj. Stapin pe sine stapinit cu stapinire de sine cu singe rece imperturbabil calm linishtit potolit; cu prezentza de spirit. Cumpatat cumpanit socotit calculat chibzuit cu masura masurat; echilibrat (fig.) ponderat moderat; sobru ashezat ordonat. Retzinut reticent rezervat; abstinent. Rabdator pacient (livr.). Vb. A se stapini (fig.) a avea stapinire de sine ashi pastra stapinirea de sine ashi pastra singele rece ashi pastra calmul ashi pastra (a nushi pierde) cumpatul ashi tzine firea a nu se pierde cu firea a avea prezentza de spirit. A se retzine (fig.); a se abtzine a se domina a se infrina (fig.) a se struni (fig.); a se cumpani; a se cumpata (rar) a se echilibra a se pondera a se tempera a se potoli a se modera. A avea rabdare a rabda. Adv. Cu stapinire de sine cu calm cu singe rece cu cumpatare. V. ascetism calm comportare disciplina fermitate renuntzare severitate sigurantza temperament.