cumpat sn [At: PRAV. 496 / Pl: ~pete / E: ml compitus] 1 (Inv) Stare de nehotarare inaintea luarii unei decizii. 2 (Pop; ie) A sta in ~ A chibzui. 3 (Inv) Chibzuintza. 4 (Inv) Discernamant. 5 (Inv) Echilibru sufletesc. 6 (Inv) Judecata dreapta. 7 Stapanire de sine. 8 (Pfm; ie) A(shi) pierde (sau a prapadi) ~ul Ashi pierde calmul. 9 (Pfm; ie) A(shi) tzine ~ul Ashi pastra calmul. 10 (Pfm; ie) Ashi capata ~ul Ashi recapata calmul. 11 (Ilav) Cu ~ (bun) Chibzuit. 12 (Ilav) Fara ~ Nelinishtit. 13 (Inv) Parere. 14 (Inv) Tact. 15 (Inv) Dreptate. 16 (Inv) Moderatzie. 17 Sobrietate. 18 (Inv) Oranduiala. 19 (Inv) Potrivire. 20 (Inv; is) ~ul vremii Conjunctura. 21 (Rar) Incercare. 22 (Rar) Primejdie. 23 (Rar) Nenorocire. 24 (Inv; ilav) Pre supt ~ Pe furish. 25 (Ial) Cu vicleshug.

CÚMPAT s. n. 1. (Adesea in constructzii cu verbele «a avea» «a tzine» «a capata» «a pierde» etc.) Echilibru sufletesc judecata dreapta masura stapinire de sine; cumpatare. Ishi pierduse cumpatul; tacea stinjenit. CAMILAR TEM. 32. Simtzeai in el o tarie un cumpat ceva solid... care itzi impuneau. GALACTION O. I 207. Voinea nushi pierduse cumpatul shi statu locului lipit cu burta de spinarea calului shi cu miinile incleshtate de coama lui. POPESCU B. III 18. E iute! nare cumpat. Aminteri bun baiat deshtept cu carte dar iute. CARAGIALE O. I 111. 2. (Rar) Vreme de primejdie nenorocire incercare grea la care este supus cineva. V. cumpana (5). Da... Da... se intoarse baciul catre ascultatori. Atunci mare cumpat a fost. CAMILAR T. 178. 3. (Invechit in expr.) Pe sub cumpat = pe ascuns pe furish cu vicleshug. Sar fi zarit intracea noapte oameni dai lui Stoica... strecurinduse pe sub cumpat in casele raposatului Ilie comisul. ODOBESCU S. A. 94.

CÚMPAT n. Stapanire de sine; echilibru sufletesc; sange rece. ◊ Ashi pierde ~ul a se pierde cu firea. Ashi tzine ~ul ashi pastra sangele rece. /<lat. compitus

cumpat n. 1. stare de echilibru a sufletului: ashi pierde cumpatul; 2. masura moderatziune: fara cumpat; pe sub cumpat intr’ascuns pe furish. [Lat. COMPUTUS socoteala (evolutziune metaforica analoga lui seama care insemneaza deopotriva socoteala shi reflexiune)].

cúmpat n. pl. inuz. ete (k shi it. cómpito datorie obligatziune vine d. lat. cómpitum raspintie adica „a te opri la raspintie a prevedea” infl. de cómputus socoteala). Moderatziune masura tact singe rece prezentza de spirit curaj. Atzĭ pastra cumpatu atzĭ pastra linishtea sufleteasca a nu te enerva. Atzĭ perde cumpatu atzĭ perde rabdarea orĭ curaju. Vechĭ. Cu cumpat bun cu socoteala. Fara cumpat fara sfiala. Pe supt cumpat pe ascuns.

cúmpat s. n.

cúmpat s. n.

CÚMPAT s. 1. calm fire stapanire (inv.) stapanie (fig.) sange rece (rar fig.) raceala. (Nutzi pierde ~ul.) 2. v. chibzuiala.

CÚMPAT s. v. dieta regim.

CUMPAT s. 1. calm fire stapinire (inv.) stapinie (fig.) singe rece (rar fig.) raceala. (Nutzi pierde ~.) 2. chibzuiala chibzuintza chibzuire cumintzenie cumpatare intzelepciune judecata masura minte moderatzie ratziune socoteala socotintza tact (livr.) continentza (rar) cumintzie ponderatzie temperantza (pop.) scumpatate (inv. shi reg.) sfat (inv.) samaluire socoata tocmeala (fam.) schepsis (fig.) cumpaneala cumpanire. (Procedeaza cu mult ~.)

cumpat s. v. DIETA. REGIM.

cumpat (pete) s. n. 1. Masura moderatzie cumpatare. 2. Prudentza tact. 3. Sobrietate. 4. Ordine aranjare. Lat. cumpŭtum „calcul socoteala” probabil pe baza unei var. vulg. *compĭtum (Philippide Principii 44; SHeineanu Semasiol. 127; CandreaDens. 444; Philippide II 658); cf. alb. kupëtoń „a observa”. Incercarea lui Pushcariu ZRPh. XXVII 680 shi DAR (cf. REW 2099) de a explica acest cuvint plecind de la lat. compitum „rascruce” nu pare potrivita shi se bazeaza pe o evolutzie semantica improbabila plecinduse de la expresia a sta in cumpat „a shovai” rara shi datorata cu sigurantza unei confuzii cu a sta in cumpana. Rezultatul u aton › a este rar insa nu inexplicabil cf. pai < post. Este de asemenea posibil k cumpat sa fie simplu deverbal al cuvintului urmator. Der. cumpata vb. (a dispune a organiza a modera; a potoli a linishti a impaca; a reduce; a da impus; a sfatui a indemna); cumpatare s. f. (inv. moderatzie sobrietate); necumpatat adj. (exagerat excesiv); necumpatare s. f. (exces).

ashi tzine cumpatul expr. 1. a ramane calm a nu se enerva. 2. a nu se speria a nu intra in panica.