SUVERANITÁTE suveranitatzi s. f. Calitatea de a fi suveran de a dispune liber de soarta sa; independentza; putere suprema. ♦ Atribut inerent inalienabil shi indivizibil al statului care consta in suprematzia puterii de stat in interiorul hotarelor sale shi in independentza ei in relatziile cu alte state. ♦ Suveranitate natzionala. Suveranitate de stat. Din fr. souveraineté.

suveranitate sf [At: HELIADE L. B. II 25 / 18 / Pl: ~tatzi / E: fr souveranieté] 1 Calitate sau stare a unei colectivitatzi mai ales a unui stat de a se conduce liber pe plan intern shi extern fara amestec din afara Si: independentza libertate neatarnare (ivp) slobozenie (inv) nedependentza slobozenie volnicie. 2 Autoritate sau puterea cea mai inalta in stat. 3 (Is) ~ natzionala Independentza a unui stat fatza de alte state. 4 (Is) ~ de stat suprematzie a puterii de stat in interiorul tzarii shi independentza fatza de puterea altor state. 5 (Rar) Autoritate politica. 6 (Rar; ccr) Teritoriu care este sub conducerea unui suveran (2).

SUVERANITÁTE s. f. Calitatea de a fi suveran de a dispune liber de soarta sa; independentza; putere suprema. ◊ Suveranitate natzionala = independentza unui stat fatza de alte state. Suveranitate de stat = suprematzie a puterii de stat in interiorul tzarii shi independentza fatza de puterea altor state. Din fr. souveraineté.

SUVERANITÁTE s. f. Calitatea de a fi suveran de a dispune de soarta de actele sau de interesele sale; autoritatea cea mai inalta putere suprema. Cetatzeanul este un om ce traieshte intro republica shi are parte in suveranitate (stapinire). BALCESCU O. I 352. ◊ Suveranitate natzionala = independentza unui stat fatza de alte state in ce priveshte afacerile interne shi relatziile externe. Suveranitatea poporului = putere autoritate suprema care emana de la popor. Suveranitatea poporului trebuie sa fie in fapta punerea in lucru a puterii tuturor tzarmurita de hotarele dreptatzii shi urmind dupa un duh de fratzie. BALCESCU O. I 352.

SUVERANITÁTE s.f. Caracterul situatzia starea a ceea ce este suveran; putere suprema independentza a unui stat in relatziile internatzionale. [Cf. fr. souveraineté].

SUVERANITÁTE s. f. calitatea de a fi suveran; putere suprema independentza a unui stat in relatziile internatzionale. (< fr. souveraineté)

SUVERANITÁTE f. 1) Caracter suveran; independentza. 2) Autoritate suverana. 3) fig. Fortza suverana; putere suprema. [G.D. suveranitatzii] /<fr. souveraineté

suveranitate f. 1. autoritate suprema: in republici suveranitatea apartzine natziunii insash; 2. intindere de tzara sub dependentza unui suveran.

*suveranitáte f. (d. suveran; fr. souveraineté). Calitatea de a fi suveran.

!suveranitáte s. f. g.d. art. suveranitắtzii; pl. suveranitắtzi

suveranitáte s. f. g.d. art. suveranitatzii; pl. suveranitatzi

SUVERANÍTÁTE s. v. independentza.

SUVERANITATE s. (POLITICA) independentza libertate neatirnare (inv. shi pop.) slobozenie (inv. shi reg.) slobozie (inv.) nedependentza volnicie. (~ unui stat.)

Suveranitate ≠ dependentza