SPALÁ spal vb. I. 1. Tranz. shi refl. A (se) curatza folosind apa sapun detergentzi etc. ◊ Expr. (Tranz.) A spala pe cineva (pe cap) = a mustra tare pe cineva al ocari. Ashi spala obrazul = a face fatza unei situatzii a scapa de rushine; a ieshi cu bine dintro incurcatura. (Fam.) Iese la spalat se spune k o consolare glumeatza celui care are o suparare un necaz (marunt). (Refl.) Spalate (sau spalatziva) sau sa se spele pe cap = descurcate (sau descurcatziva) sau sa se descurce cu propriile puteri. ♦ Tranz. (Fam.) A purta cuiva de grija (spalandui rufele). ♦ Tranz. Fig. A face sa se shtearga sa dispara o gresheala un rau o insulta. 2. Tranz. (Despre ploaie rauri shuvoaie etc.) A roade pamantul al lua shi al duce cu sine; a produce o eroziune; a manca a sapa. ♦ (Despre ape valuri) A uda a scalda un tzarm. 3. Tranz. A supune un minereu unui curent de apa pentru a separa unii dintre componentzii lui. Lat. *expellavare (= experlavare).

spala vtra [At: COD. VOR.² 21^r/9 / V: spela / Pzi: spal / E: ml *experlavare] 12 vtr A (se) curatza de murdarie de impuritatzi etc. cu ajutorul apei (cu sapun cu leshie cu detergentzi cu substantze chimice etc.) al benzinei etc. Si: (reg) a (se) la. 3 vt (Ie) A ~ (pe cineva) pe cap sau (cuiva) capul (cumsecade) A certa rau pe cineva Si: a ocari. 4 vt (Ie) Ashi ~ obrazul A face fatza unei situatzii. 5 vt (Iae) A scapa de rushine. 6 vt (Pop; ie) A ~ cutzitul (ori paloshul sau bratzul) in cineva (sau in sangele cuiva ori inv intru sange) A lovi pe cineva cu cutzitul Si: a injunghia. 7 vt (Ie) A ~ in sange A razbuna pe cineva. 8 vt (Reg; ie) Ashi ~ gura Ashi aduce insulte unul altuia. 9 vt (Reg; ie) A fi ~t cu zahar in gura A vorbi frumos. 10 vt (Reg; iae) A fi placut la vorba. 11 vt (Reg; ie) Ashi ~ gatul (sau beregata) A consuma o bautura alcoolica. 12 vt (Reg; ie) Ashi ~ hainele Ashi bate joc de cineva. 13 vt (Reg; ie) A ~ multe A vorbi despre lucruri fara importantza Si: a spune verzi shi uscate. 14 vt (Pop; d. femei; shie a ~ camasha (ori flori) A avea menstruatzie. 15 vt (Reg; ie) A ~ de pacate (pe cineva) A omori. 16 vt (Arg; ic) ~varza (sau –linte poama) Sabie (1). 17 vt (Fam; iac) Om fricos. 18 vt (Fam; iac) Om de nimic Si: golan (3). 19 vr (Inv; ie) A se ~ pe maini sau (sau pe bot rar pe buze pe dintzi) de ceva A scapa de cineva. 20 vr (Iae) A pierde o situatzie favorabila. 21 vr (Iae) Ashi pierde sperantza de a recapata un lucru. 22 vr (Fam; ie) ~te (sau spalatziva) sa se spele pe cap Descurcate (sau descurcatziva) sau sa se descurce cu propriile puteri. 23 vtrp (C. i. impuritatzi murdarie etc.) A indeparta cu ajutorul apei sapunului detergentzilor etc. al benzinei etc. pentru a curatza pe cineva sau ceva. 24 vt (C. i. conglomerate minereuri sau metale) A supune unui curent de apa pentru a separa impuritatzile. 2526 vtr (Fig) A disparea sau face sa dispara Si: a (se) shterge. 2728 vtr A (se) limpezi. 2930 vtr A (se) purifica. 31 vtrp (Reg) A (se) curatza (moara sau o parte a ei) dupa ce sa macinat porumb orz ovaz cu o mica cantitate de macinish. 3233 vtr (Fig; d. pisici) A (se) linge shi a(shi) netezi blana. 34 vr (Ban; Trs) A se decolora (2). 35 vt (Bis; fig) A ispashi (pacate gresheli etc.). 3637 vtr (Bis; fig; adesea udp „de”) A (se) mantui. 3839 vtrp (C. i. insulte gresheli de comportare etc.) A fi iertat sau face sa fie iertat ispashind o pedeapsa Si: a (se) rascumpara. 40 vtrp (Pex; c.i. reputatzia cuiva) A (se) reabilita. 41 vr (Reg) A se achita de o datorie. 42 vt (D. ape ploi etc.; c. i. soluri terenuri etc.) A exercita o actziune de inlaturare prin transport a unor elemente componente Si: a eroda (1) a roade¹ a sapa. 43 vr (Trs; d. pamant) A se surpa in urma unei inundatzii sau a unei ploi abundente. 44 vt (Inv; d. rauri; c. i. regiuni localitatzi) A traversa. 45 vt (Inv; pex; d. rauri; c. i. regiuni localitatzi) A trece pe langa... 46 vtrp (Ivr; d. mari oceane) A (se) margini. 47 vt (Ivr; c. i. pomi fructiferi sau partzi ale lor) A stropi. 48 vt (Fam) A face sa piarda un bun prin inshelatorie. 49 vt (Fam; pex) A jefui. 50 vtrp (Pop; c. i. scanduri) A (se) rindelui. 51 vt (Fam) A purta cuiva de grija (spalandui rufele).

SPALÁ spal vb. I. 1. Tranz. shi refl. A (se) curatza folosind apa sapun detergentzi etc. ◊ Expr. (Tranz.) A spala pe cineva (pe cap) = a mustra tare pe cineva al ocari. Ashi spala obrazul = a face fatza unei situatzii a scapa de rushine; a ieshi cu bine dintro incurcatura. (Fam.) Iese la spalat se spune k o consolare glumeatza celui care are o suparare un necaz (marunt). (Refl.) Spalate (sau spalatziva) sau sa se spele pe cap = descurcate (sau descurcatziva) sau sa se descurce cu propriile puteri. ♦ Tranz. (Fam.) A purta cuiva de grija (spalandui rufele). ♦ Tranz. A face sa se shtearga sa dispara o gresheala un rau o insulta. 2. Tranz. (Despre ploaie rauri shuvoaie etc.) A roade pamantul al lua shi al duce cu sine; a produce o eroziune; a manca a sapa. ♦ (Despre ape valuri) A uda a scalda un tzarm. 3. Tranz. A supune un minereu unui curent de apa pentru a separa unul dintre componentzii lui. Lat. *expellavare (= experlavare).

SPALÁ spal vb. I. 1. Tranz. A indeparta murdaria de pe ceva cu ajutorul unui lichid (de obicei al apei). Ishi spala frumushel minile de lut shi porni iarashi la drum. CREANGA P. 288. Colon vale la fintina Doua fete spalau lina. ALECSANDRI P. A. 51. Era vineri cind femeia unui gospodar dintrun sat megiesh cu satul nostru sa apucat sa spele cameshile. SHEZ. I 59. Eu ma duc mindran catane Tu ramii demi spala haine. JARNÍKBIRSEANU D. 307. O mina spala pe alta shi amindoua obrazul. ◊ (Glumetz) La mindrutzan joc voinica Spala oala tu pisica. JARNÍKBIRSEANU D. 420. ◊ (Poetic) Curgi apa curgi frumos shi lin SHi spala pinza mea de in. IOSIF T. 65. ◊ (Absol. subintzeleginduse rufe de pat de corp) De ce port camasha neagra?... K mie nevasta beteaga. Ori beteaga ori nebuna K nu mia spalat deo luna. HODOSH P. P. 150. ◊ Expr. Ashi spala obrazul = a face fatza unei situatzii a scapa de rushine; a ieshi cu fatza curata. (Cu pronuntzare regionala) Varsa sudori cit invirt colacii din cuptior; k doar deodata cu sara le trebuie sa aiba cu ceshi spala obrazul inaintea plugarilor. SHEZ. III 178. A spala (pe cineva) pe cap = a certa (pe cineva) a mustra rau a ocari a batjocori. Cum am sal spal pe cap cind loi prinde cu principiile dsale! CARAGIALE. O. VII 136. A spala putina v. putina. ◊ Compus: spalavarza = om de nimic flecar palavragiu. El deacum no sa mai creaza Cun golan un spalavarza De rusaleadus aice Poate casa k sai strice. GANE N. II 30. ♦ (Familiar complementul indica o persoana) A purta cuiva de grija (spalindui rufele). Era lucru firesc k el sa nu ramiie stingher. Cum ar fi putut sashi poarte asha singur gospodaria? Cinei gatea de mincare cinel spala cinei ashternea patul? SLAVICI V. P. 24. ♦ Fig. A limpezi a curatza a purifica (indepartind ceea ce intuneca sau acopera). Cerul acoperit de nori il spala vintul. STANCU D. 63. ◊ Refl. Noaptea sau spalat nourii de pe cer. SADOVEANU F. J. 762. ♦ Fig. (Familiar) A lua cuiva ceva (cu fortza sau prin inshelatorie); a jefui. Cutare a spalat pe cutare de zece capre sho miala. DELAVRANCEA H. T. 111. 2. Refl. A se curatza de murdarie (cu apa cu sapun); ashi curatza corpul. Ishi vazura giturile rupte murdare shi paroase. De cind nu sau mai spalat? SAHIA N. 73. Simbata de amiazan jos Ma lau shi ma spal frumos. SHEZ. I 13. ◊ (Urmat de determinari aratind partea corpului care se curatza sau stratul de murdarie indepartat) Se spala pe fatza de singe. DUMITRIU N. 162. Pe palme sa ma spal eu De singele fratemeu. JARNÍKBIRSEANU D. 496. Cind fu catra dimineatza Popa se spala pe fatza. ALECSANDRI P. P. 97. ◊ Expr. A se spala pe miini sau (tranz.) ashi spala miinile v. mina. (Familiar) Spalate pe cap = (exprimind un sentiment de dezinteres) descurcate fa ce shtii (k sa ieshi din incurcatura). ◊ Fig. Se spalase in Ozana de toate indoielile shi prinsese sub malul bulboanei shi doi pastravi. SADOVEANU F. J. 537. K nu curge ceea vale Sa ma pot spala de jale; K nu curge cel izvor Sa ma pot spala de dor. JARNÍKBIRSEANU D. 217. (Subiectul este lucrul care trebuie indepartat) Cele rale sa se spele. CREANGA A. 60. Asta insulta se poate spala numai cu viatza. BOLINTINEANU O. 399. 3. Tranz. (Despre ape valuri) A roade pamintul al lua shi al duce cu sine; a minca a sapa. Uneori e o noapte senina de vara... alteori o ploaie necontenita spala pamintul cu invershunare. BOGZA C. O. 288. ◊ (Poetic) Dragostea de astavara Uitatai pe prispaafara Ori pe prispa am uitato Ori k ploaia mia spalato Sau tilharii miau furato. SEVASTOS C. 105. 4. Tranz. A uda (din belshug). Aud k e o femeie tinara buna simtzitoare; poate k sar fi indurat de nenorocirea mea. Oh iash fi spalat picioarele cu lacrami. NEGRUZZI S. I 52. 5. Tranz. A supune unui curent de apa pentru a separa unul dintre componentzi. A spala aurul.

spalá vb. I in constr. a spala bani A investi bani obtzinutzi pe cai ilegale in afaceri legale v. narcorubla (1993) (traduce fr. blanchir de l’argent des capitaux)

A SPALÁ spal tranz. 1) A curatza cu apa (sau cu alt lichid). ~ rufele. ◊ Ashi ~ obrazul a scapa de rushine. 2) (despre ape) A roade treptat; a eroda. 3) (despre ape) A uda pe toata intinderea (tzarmuri); a scalda. 4) (minereuri) A supune unui proces de separare a partzilor componente (cu ajutorul apei sau a altui lichid). /<lat. experlavare

spalà v. 1. a curatza cu apa: a spala rufe vase; 2. a se face curat: a se spala pe obraz; fig. a se spala pe maini a nu lua raspunderea a arunca vina asupra altuia. [Lat. EXPERLAVARE].

spal a á v. tr. (lat. *expéllavo *pellavare [experlavo]. Spal spelĭ spala: sa spele. V. laŭ). Curatz cu un lichid: a spala rufe a spala paharu imĭ spal minile. Fig. SHterg fac sa se uĭte: a spala pin singe o ofensa. V. refl. Ma curatz cu apa: cind ne sculam din somn ne spalam pe minĭ shi pe fatza. Fig. Nicĭ cu Dunarea nu te veĭ spala. Atĭ spala minile a te descarca de raspundere a fugi de responsabilitate (k Pilat). Spalate (saŭ freacate) pe cap cu acest lucru saŭ cu acest om se zice ironic cind unu cere cu insistentza un lucru shi in sfirshit il daĭ k sa scapi de el saŭ cind itzĭ aduce pe cap un om importun cu care la urma urmeĭ tot el trebuĭe sa se plictiseasca.

spalá (a ~) vb. ind. prez. 3 spála; conj. prez. 3 sa spéle

spalá vb. ind. prez. 1 sg. spal 3 sg. shi pl. spála; conj. prez. 3 sg. shi pl. spéle

SPALÁ vb. 1. (reg. mai ales in Transilv.) a (se) la. (Sa ~ pe corp.) 2. (reg. mai ales in Transilv.) a la (reg.) a zoli. (A ~ rufele cu leshie.) 3. a scalda a uda. (Marea ~ tzarmul.)

SPALÁ vb. v. eroda ispashi izbavi mantui parcurge pedepsi purifica rascumpara razbuna roade salva sapa strabate traversa.

SPALA vb. 1. (reg. mai ales in Transilv.) a (se) la. (Sa ~ pe corp.) 2. (reg. mai ales in Transilv.) a la (reg.) a zoli. (A ~ rufele cu leshie.) 3. a scalda a uda. (Marea ~ tzarmul.)

spala vb. v. ERODA. ISPASHI. IZBAVI. MINTUI. PARCURGE. PEDEPSI. PURIFICA. RASCUMPARA. RAZBUNA. ROADE. SALVA. SAPA. STRABATE. TRAVERSA..

spalá (l at) vb. A curatza cu apa. Mr. aspel spilare megl. spel spilari istr. spelu. Lat. perlavāre cu s lat. sau expresiv (Cipariu Gram. 314; Cihac I 141; Meyer Alb. St. IV 99; Candrea Éléments 73; Cretzu 369; Pushcariu 1613; CandreaDens. 936; REW 3044; MeyerLübke ZRPh. XXVIII 618) conservat numai in rom. (Rosetti I 171) shi in alb. shpëljań (Philippide II 641). Aceasta etimologie a fost respinsa de Densusianu Rom. XXVI 100 care propune lat. *expellāre de la pellis putzin convingator. Der. spalat adj. (curatzat cu apa; ingrijit dichisit); spalat s. n. (spalare); nespalat s. m. (murdar soios); spalator adj. (care spala; s. n. cirpa de bucatarie; s. n. lavabou); spalatoare s. f. (lighean vas de spalat); spalatoareasa (var. spalatoritza) s. f. (femeie care spala rufe); spalatorie s. f. (s. f. (incapere de spalat rufe); spalatura s. f. (spalat; laturi); spalavarza s. m. (fanfaron); spalaci vb. (a spala prost de mintuiala; refl. ashi pierde culoarea a se decolora) cu suf. expresiv ci (dupa Pushcariu Dacor. III 678 de la un lat. *experlavicāre); spalacitura s. f. (obiect decolorat; laturi); spalacioasa s. f. (planta Senecio vernalis) transpunere a it. spellicciosa (Candrea) sau a numelui shtiintzific.

MANUS MANAT LAVAT (lat.) o mana spala pe alta Aforism al filozofului pitagorician Epiharm preluat ulterior de Seneca shi de Petroniu. Exprima ideea colaborarii in sens bun uneori in sens rau.^[1]

a nu se spala pe dintzi de dimineatza expr. a vorbi obscen.

a se spala k pisica expr. 1. (iron.) a se spala superficial. 2. a fi neglijent.

a se spala pe maini (k Pilat din Pont) expr. a nu se implica intro disputa; a nushi asuma responsabilitatea intro situatzie critica.

a se spala pe picioare in damigeana expr (glum. d. femei) a avea picioare foarte subtziri.

a spala bani expr. a introduce pe piatza bani provenitzi din activitatzi ilegale.

a spala pe cineva pe cap expr. a certa.

a spala putina expr. a fugi; a pleca precipitat / in goana / pe furish.

ashi spala obrazul expr. a se reabilita.

spalate pe cap! expr. descurcate singur cu propriile puteri!