17 definitzii pentru uda

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

UDÁ ud vb. I. 1. Tranz. A umple a acoperi a imbiba sau a stropi cu apa ori cu alt lichid; a baga a muia ceva in apa sau in alt lichid; a inmuia (1) a umezi (2). ◊ Expr. Ashi uda gura = a bea putzin pentru ashi potoli setea. A uda pranzul (sau bucatele) = a bea in timpul mesei vin sau alte bauturi alcoolice. (Refl.) A i se uda ochii = a i se umple ochii de lacrimi. 2. Tranz. (Despre ape) A strabate un tzinut (care il alimenteaza cu apa). 3. Refl. (Mai ales despre sugari) A urina pe el (in scutece in pantaloni). Lat. udare.

uda [At: PSALT. 8 / Pzi: ud 3 (ivp; rar) udeaza / E: ml udare] 12 vtr (Subiectul indica un lichid) A (se) imbiba cu umezeala Si: a unda (3). 3 vt A inmuia intrun lichid. 4 vt A stropi. 5 vr (C. i. gura shi rar sufletul) A bea (putzin) pentru ashi potoli setea. 6 vr (C. i. gura) A bea o bautura alcoolica. 7 vt (C. i. mancarea pranzul bucatele) A bea in timpul mesei (o bautura alcoolica). 8 vt (Fam) A sarbatori dand de baut. 9 vr (Subiectul este ochii) A se umple de lacrimi. 10 vt (Subiectul este omul) A stropi plante. 11 vt (Trs) A practica udatul1 (4) a doua zi de Pashti Si: a stropi. 12 vt (Subiectul e o apa mai ales curgatoare) A se afla intrun tzinut sau la marginea lui (alimentandul cu apa). 13 vt (Pex subiectul e o apa curgatoare) A inunda. 14 vr A urina. 15 vr A murdari cu urina. 16 vr A ejacula.

UDÁ ud vb. I. 1. Tranz. A umple a acoperi a imbiba sau a stropi cu apa sau cu alt lichid; a baga a muia ceva in apa sau in alt lichid; a inmuia (1) a umezi (2). ◊ Expr. Ashi uda gura = a bea putzin pentru a shi potoli setea. A uda pranzul (sau bucatele) = a bea in timpul mesei vin sau alte bauturi alcoolice. (Refl.) A i se uda ochii = a i se umple ochii de lacrimi. 2. Tranz. (Despre ape) A strabate un tzinut (care il alimenteaza cu apa). 3. Refl. (Mai ales despre sugari) A urina pe el (in scutece in pantaloni). Lat. udare.

UDÁ ud vb. I. 1. Tranz. (Subiectul este apa sau alt lichid) A umple de umezeala a face sa fie ud. V. umezi. Ploaial udase pina la piele. EMINESCU N. 35. Nici ploaia il uda nici soarelel arde se spune despre cel ce nu se sinchiseshte de nimic. ◊ Absol. Un vint repede o ploaie furioasa incepura a bate shia uda shi tzinura asha pina aproape de ziua. BOLINTINEANU O. 414. ♦ (Subiectul este omul) A muia in apa sau in alt lichid a face sa fie ud. Fa punte mindrei sa treaca Fa punte cu lastarei Sa nushi ude ciucurei. HODOSH P. P. 63. Uda cirpan apa rece Te leaga la cap shitzi trece. JARNÍKBIRSEANU D. 14. ◊ (Hiperbolic) Ele plingeau de udau pamintul. CREANGA P. 175. ◊ Refl. Ce shede pe apa SHi nu se uda? (Umbra). TEODORESCU P. P. 247. Dimineatzai roua mare SHi se uda pe picioare. JARNÍKBIRSEANU D. 425. ♦ (Cu complementul «gura») A bea putzin pentru ashi potoli setea. Drumul e lung... Facem popas deo clipa femeia ishi uda gura cu apa. STANCU D. 198. Poftitzi denchinatzi o data Va udatzi gura cascata. TEODORESCU P. P. 171. ◊ Fig. (Cu alte complemente) FatFrumos... au cerut de la baba sai deie putzina apa sashi ude sufletul. SBIERA P. 123. ♦ (Cu complementul «mincare» «prinz») A bea in timpul mesei vin sau alte bauturi. ♦ Refl. (Cu subiectul «ochii») A se umple de lacrimi. Murise biata mamuca... Mi se uda ochii cind ma gindesc la ea. ALECSANDRI T. 50. 2. Tranz. (Subiectul e omul) A turna apa peste plante peste semanaturi; a stropi. Didinitzo ai stropit tu leandrii?... SHi zici k iai udat bine? BASSARABESCU v. 59. Gradinarul... il puse... sa ude florile. ISPIRESCU L. 150. Un rind de rachitzi... In toata sara shi dimineatza le uda cu apa din izvorul ce gasise aproape. DRAGHICI R. 52. ♦ (Subiectul este o apa mai ales curgatoare) A strabate un tzinut (alimentindul cu apa). Vezi Iordanul care uda cimpii verzii Palestine. EMINESCU O IV 115. 3. Refl. A urina.

A UDÁ ud tranz. 1) A face sa fie ud. La udat cu apa. 2) (plante) A alimenta cu apa la radacina. 3) (tzinuturi regiuni etc.) A strabate asigurand cu apa. Nilul uda o zona imensa. 4) A scalda cu apele sale. Oceanul Atlantic uda coasta de vest a Africii. /<lat. udare

A SE UDÁ ma ud intranz. (mai ales despre copii) A elimina urina din vezica urinara; a urina. /<lat. udare

udà v. a muia a stropi: a uda florile; fig. a uda cu lacrimi. [Lat. UDARE].

ud ~a [At: DOSOFTEI V. S. septembrie 63v/32 / Pl: uzi ~e a; (irg) ~uri sn / E: ml udus] 1 a Plin de lichid Si: udat2 (1). 2 a (D. ochi gene adesea cu determinarea „de lacrimi”) Inlacrimat. 3 a Transpirat. 4 a (D. atmosfera aer mediu etc.) Jilav. 5 a (Fig) Care produce impresia de ud (1) de umezeala. 6 a (Reg d. peretzi; pex d. incaperi) Igrasios. 7 sn (Pop) Urina. 8 sn (Ie) A ieshi (sau a se scapa) cu ~ul ori ashi face ~ul A urina. 9 sn (Ie) A se incuia la ~ A nu putea urina. 10 sn (Inv; is) Madularul ~ului Penis. 11 sn (Ivr; is) Aparatul ~ului Aparatul urinar. 12 sn (Pop; is) Bashica ~ului Vezica urinara. 13 sn (Ivr; is) Piatra ~ului Calcul (5) in vezica urinara. 14 sn (inv; is) Vas de ~ Oala de noapte.

2) ud a á v. tr. (lat. udare). Stropesc orĭ moĭ in apa orĭ in alt lichid: a uda florile. Fig. A uda un prinz a oferi shi vin. A uda un galon a face cinste k laĭ obtzinut.

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

udá vb. ind. prez. 1 sg. ud 3 sg. shi pl. úda; conj. perz. 3 sg. shi pl. úde

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

UDÁ vb. 1. v. inmuia. 2. (fam. pop.) a boteza. (Ia ~ ploaia.) 3. a (se) stropi (Ban.) a (se) prasni. (A ~ florile gradina.) 4. a scalda a spala. (Marea ~ tzarmul.) 5. v. strabate. 6. umezi (inv. shi pop.) a roura. (Lacrimile i ~ fatza.) 7. v. inlacrima. 8. a se urina. (Copilul sa ~ pe el.)

UDA vb. 1. a inmuia a muia a umezi (pop.) a intinge. (Ishi ~ degetele in apa.) 2. (fam. pop.) a boteza. (Ia ~ ploaia.) 3. a (se) stropi (Ban.) a (se) prisni. (A ~ florile gradina.) 4. a scalda a spala. (Marea ~ tzarmul.) 5. a umezi (inv. shi pop.) a roura. (Lacrimile i ~ fatza.) 6. a (se) inlacrima a (se) umezi. (Ochii i sau ~.) 7. a se urina. (Copilul sa ~ pe el.)

Dictzionare de argou

Explica doar sensurile argotice ale cuvintelor.

a se duce sa dea un telefon / sa ude trandafirii expr. (glum. eufem.) a merge la W.C.

a se uda toata expr. (vulg. d. femei) a se excita; a simtzi o atractzie fizica deosebita pentru un barbat.

a uda aldamashul expr. (pop.) a bea dupa incheierea unei tranzactzii de vanzarecumparare.

a uda pranzul expr. a bea tot timpul mesei vin sau alte bauturi alcoolice.

Intrare: uda
verb (VT4)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • uda
  • udare
  • udat
  • udatu‑
  • udand
  • udandu‑
singular plural
  • uda
  • udatzi
numarul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult k perfect
singular I (eu)
  • ud
(sa)
  • ud
  • udam
  • udai
  • udasem
a II-a (tu)
  • uzi
(sa)
  • uzi
  • udai
  • udashi
  • udaseshi
a III-a (el, ea)
  • uda
(sa)
  • ude
  • uda
  • uda
  • udase
plural I (noi)
  • udam
(sa)
  • udam
  • udam
  • udaram
  • udaseram
  • udasem
a II-a (voi)
  • udatzi
(sa)
  • udatzi
  • udatzi
  • udaratzi
  • udaseratzi
  • udasetzi
a III-a (ei, ele)
  • uda
(sa)
  • ude
  • udau
  • udara
  • udasera
* forma nerecomandata sau greshita – (arata)
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

uda, udverb

  • 1. tranzitiv A umple a acoperi a imbiba sau a stropi cu apa ori cu alt lichid; a baga a muia ceva in apa sau in alt lichid; a inmuia (1.) a umezi (2.). DEX '09 DLRLC NODEX
    • format_quote Ploaial udase pina la piele. EMINESCU N. 35. DLRLC
    • format_quote (shi) absolut Un vint repede o ploaie furioasa incepura a bate shia uda shi tzinura asha pina aproape de ziua. BOLINTINEANU O. 414. DLRLC
    • format_quote Fa punte mindrei sa treaca Fa punte cu lastarei Sa nushi ude ciucurei. HODOSH P. P. 63. DLRLC
    • format_quote Uda cirpan apa rece Te leaga la cap shitzi trece. JARNÍKBIRSEANU D. 14. DLRLC
    • format_quote hiperbolic Ele plingeau de udau pamintul. CREANGA P. 175. DLRLC
    • format_quote reflexiv Ce shede pe apa SHi nu se uda? (Umbra). TEODORESCU P. P. 247. DLRLC
    • format_quote reflexiv Dimineatzai roua mare SHi se uda pe picioare. JARNÍKBIRSEANU D. 425. DLRLC
    • format_quote Didinitzo ai stropit tu leandrii?... SHi zici k iai udat bine? BASSARABESCU V. 59. DLRLC
    • format_quote Gradinarul... il puse... sa ude florile. ISPIRESCU L. 150. DLRLC
    • format_quote Un rind de rachitzi... In toata sara shi dimineatza le uda cu apa din izvorul ce gasise aproape. DRAGHICI R. 52. DLRLC
    • 1.1. Nici ploaia il uda nici soarelel arde se spune despre cel ce nu se sinchiseshte de nimic. DLRLC
    • chat_bubble Ashi uda gura = a bea putzin pentru ashi potoli setea. DEX '09 DLRLC
      • format_quote Drumul e lung... Facem popas deo clipa femeia ishi uda gura cu apa. STANCU D. 198. DLRLC
      • format_quote Poftitzi denchinatzi o data Va udatzi gura cascata. TEODORESCU P. P. 171. DLRLC
      • format_quote figurat FatFrumos... au cerut de la baba sai deie putzina apa sashi ude sufletul. SBIERA P. 123. DLRLC
    • chat_bubble A uda pranzul (sau bucatele) = a bea in timpul mesei vin sau alte bauturi alcoolice. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • chat_bubble reflexiv A i se uda ochii = a i se umple ochii de lacrimi. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Murise biata mamuca... Mi se uda ochii cind ma gindesc la ea. ALECSANDRI T. 50. DLRLC
  • 2. tranzitiv (Despre ape) A strabate un tzinut (care il alimenteaza cu apa); a scalda cu apele sale. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
    • format_quote Vezi Iordanul care uda cimpii verzii Palestine. EMINESCU O IV 115. DLRLC
    • format_quote Nilul uda o zona imensa. Oceanul Atlantic uda coasta de vest a Africii. NODEX
  • 3. reflexiv (Mai ales despre sugari) A urina pe el (in scutece in pantaloni). DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
    sinonime: urina
etimologie:

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.