stropi [At: PSALT. 99 / Pzi: ~p'esc / E: nct] 13 vtir A (se) uda (pe deasupra) ushor shi superficial Si: a (se) umezi. 46 vtir A (se) acoperi cu stropi (de obicei de apa sau de alt lichid) Si: a (se) improshca (rar) a (se) pata (reg) a se prasni². 7 vt (Ie) A ~ masa (mancarea etc.) A bea in timpul mesei vin sau alte bauturi (alcoolice). 8 vt (Fam; ie) Ashi ~ maseaua A bea bauturi alcoolice. 9 vt (Ie) A nu avea (nici) cu ceshi ~ maseaua A fi sarac. 10 vt (Ie) A ~ (ceva) cu sudoare A munci din greu. 11 vt (C. i. obiecte mai ales peretzii unor incaperi) A da culoare in mod neuniform in forma de stropi. 12 vt (Pex) A vopsi. 13 vt (Pex) A zugravi. 14 vi (Pfm) A ploua ushor cu stropi rari. 15 vi (D. ploaie) A cadea in cantitate mica. 16 vt (Fam; c. i. evenimente persoane etc.) A sarbatori consumand mai ales bauturi alcoolice. 17 vt (Spc; c. i. plante culturi) A trata prin improshcare sau prin proiectare cu substantze toxice in solutzie sau in suspensie pentru a distruge daunatorii. 18 vt A acoperi (prin aruncare pe deasupra) cu un strat subtzire dintro materie pulverulenta granulata etc. Si: a presara. 19 vt (Pan) A acoperi cu pete mici de alta culoare decat fondul Si: (rar; pex) a pata.

STROPÍ stropesc vb. IV. Tranz. 1. A uda a umezi ushor aruncind stropi; a improshca a acoperi cu stropi (de apa sau de alt lichid). Dupa ce o stropi [scrisoarea] cu lacrimi fierbintzi o puse in plic shi o trimise. BART E. 241. Il stropeshte cu apa vie shi atunci HarapAlb indata invie. CREANGA P. 278. Eanaintei se ducea Cu nastrapa mil stropea Cu naframal racorea. Apoi nunta se facea. ALECSANDRI P. P. 108. ◊ (Poetic) Iato gingasha mladitza cu shirag de martzishori... Tu o rupi?... Ea te stropeshte cu fulgi albi racoritori. ALECSANDRI P. III 16. ◊ Expr. (Familiar) Ashi stropi maseaua = a bea bauturi alcoolice. Se intinse k sa ia un pahar sashi stropeasca nitzel maseaua dara el cu vin cu tot se facu numai de aur. ISPIRESCU U. 106. ◊ Intranz. (Glumetz) [Tunurile] crunt tushesc Cu ghiulelen noi stropesc. ALECSANDRI P. III 457. ◊ Refl. Era frumoasa!... Pe urma a inceput sa se scalde... ridea shi se stropea cu apa. PREDA I. 47. ♦ Refl. A se acoperi cu pete mici a se pata. I sa stropit fatza cu pestrui galbene. DELAVRANCEA O. II 81. 2. A uda ushor superficial (cu stropitoarea). Cum auzi vuietul venirii lui fatza ei se insanina; ea lua o mina de lacrimi din baie shi stropi gradina. EMINESCU N. 28. De dimineatza pompierii stropisera podul. NEGRUZZI S. I 29. ◊ (Subiectul este ploaia) Ajunseram po cararuie de piatra. O ploitza calda stropise fashia de drum. DELAVRANCEA A. 48. ◊ Expr. A stropi (ceva) cu sudoare = a munci din greu. Bietul muncitor Stropea cu sudoare Micul sau ogor. ALECSANDRI P. III 123. ◊ Intranz. Ploaia nu stropise de doua saptamini. C. PETRESCU I. II 197. Sami fac ochishorii roata... Sami vad mindra Cum sa poarta Cum matura pe la poarta: Cu matura maturind SHi cu lacrime stropind. BIBICESCU P. P. 15.

A STROPÍ ~ésc 1. tranz. 1) A uda moderat (dispersat shi uniform). ~ florile. Ploaia ~it pamantul. ◊ ~ (ceva) cu sudoare a munci din greu; a se trudi. 2) (o haina ghetele sau un alt obiect) A murdari cu stropi (de noroi de cerneala de grasime etc.). 2. intranz. A dispersa apa sau alt lichid uniform shi in cantitatzi mici. ~ pe jos. /Orig. nec.

stropì v. a uda aruncand stropi.

stropésc v. tr. (vsl. kropiti pol. skropič a stropi. V. strop). Ud aruncind stropĭ (picaturĭ aruncate). A stropi cu noroĭ a trece cu trasura stropind cu noroĭ pe ceĭ de jos (fig.) privesc cu dispretz.

stropí (a ~) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. stropésc imperf. 3 sg. stropeá; conj. prez. 3 sa stropeásca

stropí vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. stropésc imperf. 3 sg. stropeá; conj. prez. 3 sg. shi pl. stropeásca

STROPÍ vb. 1. v. uda. 2. v. improshca. 3. a improshca a sari (reg.) a proshca. (Noroiul ~ in toate partzile.)

STROPI vb. 1. a (se) uda (Ban.) a (se) prisni. (A ~ florile gradina.) 2. a improshca (reg.) a proshca. (Il ~ cu noroi.) 3. a improshca a sari (reg.) a proshca. (Noroiul ~ in toate partzile.)

stropí (pésc ít) vb. A uda ushor a improshca cu apa. Sl. *sŭtropiti in loc de kropiti (Cihac II 375; Tiktin) cf. sb. kropiti pol. skropić. Der. strop s. m. (picatura; cantitate infima) deverbal; stropelnitza s. f. (Banat praftura de fierar); stropeala s. f. (udare umezeala); stropitoare s. f. (udatoare); stropitura s. f. (udare umezire).

stropi stropesc v. t. (er.) a ejacula.

a stropi gazonul expr. (er. d. barbatzi) a ejacula a juisa pe parul pubian al partenerei de sex.

ai stropi crinul (unei femei) expr. (er. d. barbatzi) a ejacula a juisa pe parul pubian al partenerei de sex.