13 definitzii pentru shopti
din care- explicative (8)
- morfologice (2)
- relatzionale (3)
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
SHOPTÍ shoptesc vb. IV. Tranz. shi intranz. A vorbi incet in taina a spune ceva in shoapta. ◊ Loc. adv. Pe shoptite = cu glas scazut foarte incet; in taina. ♦ Tranz. A comunica ceva vorbind incet (sa nu auda altzii); a sufla. ♦ Fig. A murmura a susura a fremata. Din sl. sĭpŭtati bg. sheptja.
shopti [At: PSALT. HUR 1v/1 / V: (irg) shup~ / Pzi: ~tesc / E: vsl шъптати] 12 vti A spune (ceva) pronuntzand cuvintele fara participarea coardelor vocale sau cu voce scazuta Si: (reg) a shagni (12) a shopacai (12) shopai (12) a shoporoi (12) a shopoti (12) a shoshoi2 (23) a shoshoni (12) shushoti (23) a shushui2 (34). 3 vt A comunica ceva vorbind incet sa nu auda altzii Si: a sufla (reg) a shopacai (3) a shopai (3) a shoshoi2 (4) a shushoti (4) a shushui2 (5). 45 vtr A (se) vorbi in taina Si: a (se) barfi (12) a cleveti (3). 6 vrim A se zvoni. 1 vt A spune in mod confidentzial. 8 vrr (ivr) A se sfatui pe ascuns. 9 vi (Trs) A suspina plangand. 1011 vti (Fig; d. ape frunze vant etc.) A produce un sunet slab Si: a fremata a murmura a susura.
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
SHOPTÍ shoptesc vb. IV. Tranz. shi intranz. A vorbi incet in taina a spune ceva in shoapta. ◊ Loc. adv. Pe shoptite = cu glas scazut foarte incet; in taina. ♦ Tranz. A comunica ceva vorbind incet (sa nu auda altzii); a sufla. ♦ Fig. A murmura a susura a fremata. Din sl. šĩpŭtati bg. sheptja.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
SHOPTÍ shoptesc vb. IV. Intranz. A vorbi in shoapta incet in taina. Oamenii shopteau linishtitzi. DUMITRIU N. 88. SHoptesc inca domnitzelen iatac. VLAHUTZA O. A. II 162. SHi mii ciuda cum de vremea Sa mai treaca se indura Cind eu stau shoptind cu draga. EMINESCU O. I 106. ◊ Expr. A shopti in barba v. barba. ♦ Tranz. A spune (ceva) in shoapta incet. Le shoptea ostashilor vorbe aspre de imbarbatare. DUMITRIU N. 112. Tinerii mergeau inainte shi rar ishi shopteau cuvinte fericite dar sufletele lor ishi spuneau multe in taina. SADOVEANU O. IV 83. Doina cint doina shoptesc Tot cu doina vietzuiesc. ALECSANDRI P. P. 224. ◊ Refl. reciproc. (Cu pronumele in dativ) Gherghina ajuta lui Alexa sa puna caii mai shoptindushi cite o vorba dulce BUJOR S. 104. SHi peste arbori rasfiratzi Rasare blinda luna Ce ne gasea imbratzishatzi SHoptindunempreuna. EMINESCU O. I 186. ♦ A informa vorbind incet in secret; a sufla (8). Am voie sai shoptesc lui Micu Bucur. STANCU D. 306. ♦ Fig. (Despre frunze iarba apa etc.) A murmura a susura. Moldova shoptea aproape lunca shoptea imprejur shi trunchiurile albe ale mestecenilor sclipeau k nishte luminari. SADOVEANU O. I 19. ♦ Refl. (in poezia populara) A se intzelege a se sfatui cu cineva in shoapta a tainui. Sau dus in ascuns... SHi mi sau vorbit SHi mi sau shoptit. TEODORESCU P. p. 435.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
A SE SHOPTÍ se ~ésc intranz. A vorbi incet unul cu altul (punand la cale ceva). /<sl. šuptati bulg. šeptja
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
A SHOPTÍ ~ésc 1. intranz. A vorbi in shoapta. ◊ ~ in barba a murmura ceva in shoapta k pentru sine. 2. tranz. A comunica cu voce inceata (k sa nu auda altzii); a sufla. ~ la examene. /<sl. šuptati bulg. šeptja
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
shoptì v. 1. a vorbi incet la ureche: imi shopti cateva cuvinte; 2. se zice de sunetul cu care s’agita frunzele. [Contras din shopotì].
- sursa: SHaineanu, ed. VI (1929)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
shoptésc v. intr. (var. din shopotesc; vsl. šipŭtati sirb. šaptati rus. šeptátĭ a shopti. V. shoapta shipot shopot). SHopotesc vorbesc incet. V. tr. Spun shopotind (fara vibrarea coardelor vocale): mĭa shoptit la ureche sa ma feresc de el.
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
shoptí (a ~) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. shoptésc imperf. 3 sg. shopteá; conj. prez. 3 sa shopteásca
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
shoptí vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. shoptésc imperf. 3 sg. shopteá; conj. prez. 3 sg. shi pl. shopteásca
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
SHOPTÍ vb. 1. a shushoti (pop.) a shopacai a shopai a shushui (reg.) a shoshoni (prin Olt. shi Munt.) a pupui (prin Olt.) a shoporoi (Transilv. shi Mold.) a shopoti. (Nu shtiu ce au ~.) 2. a murmura. (A ~ ceva care nu lam intzeles.) 3. ai sufla (fig.) ai strecura. (Ia ~ ceva la ureche.) 4. v. afirma. 5. v. clipoci. 6. v. foshni.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
SHOPTI vb. 1. a shushoti (pop.) a shopacai a shopai a shushui (reg.) a shoshoni (prin Olt. shi Munt.) a pupui (prin Olt.) a shoporoi (Transilv. shi Mold.) a shopoti. (Nu shtiu ce a ~.) 2. a murmura. (A ~ ceva care nu lam intzeles.) 3. a sufla (fig.) a strecura. (Ia ~ ceva la ureche.) 4. a se afirma a se auzi a se spune a se vorbi a se zice a se zvoni (inv. shi reg.) a (se) suna (reg.) a se slomni. (Se ~ k a plecat.) 5. a clipoci a murmura a suna a susura a shopoti shushoti (rar) a shushui a zgomota a zuzui a zvoni (reg.) a ujui (inv.) a murmui. (Apele ~.) 6. a fishii a foshni a suna a susura a shopoti a shushoti a shushui (rar) a sisii (Mold. shi Bucov.) a falalai (Mold. shi Transilv.) a pirii (prin Transilv.) a shushora (inv.) a prisni. (Frunzele ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
A shopti ≠ a racni a striga a tzipa
- sursa: Antonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
verb (VT401) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numarul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult k perfect | |
singular | I (eu) |
| (sa)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (sa)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (sa)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (sa)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (sa)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (sa)
|
|
|
|
shopti, shoptescverb
- 1. A vorbi incet in taina a spune ceva in shoapta. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Oamenii shopteau linishtitzi. DUMITRIU N. 88. DLRLC
- SHoptesc inca domnitzelen iatac. VLAHUTZA O. A. II 162. DLRLC
- SHi mii ciuda cum de vremea Sa mai treaca se indura Cind eu stau shoptind cu draga. EMINESCU O. I 106. DLRLC
- Le shoptea ostashilor vorbe aspre de imbarbatare. DUMITRIU N. 112. DLRLC
- Tinerii mergeau inainte shi rar ishi shopteau cuvinte fericite dar sufletele lor ishi spuneau multe in taina. SADOVEANU O. IV 83. DLRLC
- Doina cint doina shoptesc Tot cu doina vietzuiesc. ALECSANDRI P. P. 224. DLRLC
- Gherghina ajuta lui Alexa sa puna caii mai shoptindushi cite o vorba dulce BUJOR S. 104. DLRLC
- SHi peste arbori rasfiratzi Rasare blinda luna Ce ne gasea imbratzishatzi SHoptindunempreuna. EMINESCU O. I 186. DLRLC
- 1.1. A comunica ceva vorbind incet (sa nu auda altzii). DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: sufla
- Am voie sai shoptesc lui Micu Bucur. STANCU D. 306. DLRLC
-
-
- Moldova shoptea aproape lunca shoptea imprejur shi trunchiurile albe ale mestecenilor sclipeau k nishte luminari. SADOVEANU O. I 19. DLRLC
-
- 1.3. (In poezia populara) A se intzelege a se sfatui cu cineva in shoapta. DLRLCsinonime: tainui
- Sau dus in ascuns... SHi mi sau vorbit SHi mi sau shoptit. TEODORESCU P. p. 435. DLRLC
-
- Pe shoptite = cu glas scazut foarte incet; in taina. DEX '09 DEX '98
-
etimologie:
- šĩpŭtati DEX '09 DEX '98
- sheptja DEX '09 DEX '98