15 definitzii pentru racni

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

RACNÍ racnesc vb. IV. Intranz. 1. (Despre animale) A scoate strigate puternice shi prelungi; a rage a mugi a zbiera. 2. (Despre oameni) A scoate strigate puternice; p. ext. a vorbi rastit shi tare a se rasti (la cineva). Din sl. ryknonti.

RACNÍ racnesc vb. IV. Intranz. 1. (Despre animale) A scoate strigate puternice shi prelungi; a rage a mugi a zbiera. 2. (Despre oameni) A scoate strigate puternice; p. ext. a vorbi rastit shi tare a se rasti (la cineva). Din sl. ryknonti.

racni1 [At: N. TEST. (1648) 310v/20 / V: (pop) ragni (Trs) rahni (reg) rac~ / Pzi: ~nesc / E: vsl рыкиѫти] 1 vi (D. animale) A scoate strigatul caracteristic speciei Cf rage (1). 23 vti (D. oameni) A scoate strigate puternice (de durere de manie de spaima etc.). 45 vti (D. oameni) A spune ceva cu glas foarte tare Si: a tzipa a urla a zbiera. 67 vti (D. oameni) A se rasti la cineva.

racni2 vt [At: ANON. CAR. / Pzi: ~nesc / E: srb rignuti] (Ban) A voma.

RACNÍ racnesc vb. IV. Intranz. 1. (Despre animale) A scoate strigatul caracteristic speciei; a rage a mugi a zbiera. SHi ce face o pantera cind sarunca sa atace... Rupe membru dupa membru shi racneshte fericita. MACEDONSKI O. II 439. [Leul] racnea de se cutremurau codrii. ISPIRESCU L. 17. ◊ (Despre pasari) Vulturul din nori Racni falnic de trei ori. ALECSANDRI P. A. 49. Gruia un corb auzea Tot racnind shi croncanind. BIBICESCU P. P. 297. Noaptea racneshte Ziua sodihneshte (Buha). GOROVEI C. 33. ◊ Fig. Marea cenushie shi cu creste uriashe albe racnea atotputernica. DUMITRIU P. F. 23. Racneasca furtuna de furie supta SHi geama k iadul din basme oceanul Tu date cu totul nadejdii shi lupta. NECULUTZA TZ. D. 39. 2. (Despre oameni) A scoate strigate puternice (de durere de minie); p. ext. a vorbi foarte tare. V. striga vocifera. Apoi il lua de dupa git pe Adam shii racni in ureche. DUMITRIU P. F. 16. I se pare k viseaza Ar zimbi shi nu sencrede ar racni shi nu cuteaza. EMINESCU O. I 84. Ticaitul boier racnea cit putea. NEGRUZZI S. I 156. Badiul tzipa shi racneshte. TEODORESCU P. P. 541. ◊ (Adesea urmat de numele unui animal luat k termen de comparatzie) SHi racnind k un leu se lua la lupta. ISPIRESCU L. 27. A sarit din somn racnind k un taur. CREANGA A. 101. ◊ Fig. Inima in el plingea shi racnea: shtiu atit de mult! GALACTION O. I 201. ◊ Tranz. (Rar) Nevasta lui Mogrea duruie la mashina de cusut incit trebuie sashi racneasca din rasputeri cuvintele. C. PETRESCU I. II 128.

A RACNÍ ~ésc intranz. 1) (despre persoane) A scoate racnete; a produce sunete puternice shi stridente; a striga; a tzipa. 2) (despre copii) A plange cu voce tare. 3) (despre animale) A scoate sunete caracteristice speciei; a rage; a mugi; a zbiera. 4) pop. A vorbi pe un ton ridicat; ashi manifesta nemultzumirea sau mania prin vorbe rastite; a striga; a tzipa; a vocifera. /<sl. ryknonti

racnì v. 1. a striga tare (vorbind de lei shi de tigrii); 2. fam. a striga turbat a urla k fiarele. [Slav. RYKNÕTJ].

racnésc v. intr. (vsl. ryknonti rykati a mugi [V. ricaĭesc]; sirb. riknuti rus. ryknútĭ. V. rag). Strig tare k sa infricoshez pe cineva orĭ k samĭ arat furia orĭ k sa fiŭ auzit de departe. In vest ragnesc (k icnesc ignesc). V. tzip.

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

racní (a ~) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. racnésc imperf. 3 sg. racneá; conj. prez. 3 sa racneásca

racní vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. racnésc imperf. 3 sg. racnéa; conj. prez. 3 sg. shi pl. racneásca

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

RACNÍ vb. 1. v. striga. 2. v. vocifera. 3. v. rasti.

RACNI vb. 1. a striga a tzipa a urla a zbiera (reg.) a tzivli (Transilv.) a puhai (Transilv. shi Maram.) a tzipoti (fam. fig.) a se sparge. (~ de durere.) 2. a striga a tzipa a urla a vocifera a zbiera. (Ia nu mai ~ k te aud!) 3. a se rasti a striga a tzipa a urla a zbiera (pop.) a se otzari a se stropshi (inv. shi reg.) a se rapshti (reg.) a se rabotzoi a se racamatzi a se ragadui a se rascocora a se razboti (prin Transilv.) a se aspri (Transilv. shi Ban.) a se nascocori (prin Olt. shi Munt.) a se raboli (inv.) a marecuvinta (fam.) a se burzului a se ratzoi a se zborshi. (Ce ~ asha la mine?)

Dictzionare etimologice

Explica etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

racní (racnésc racnít) vb. A striga a tzipa a rage. Var. ragni. Sl. ryknąti (Miklosich Slaw. Elem. 43; Cihac II 303) cf. sb. riknuti. Der. racnet s. n. (tzipat strigat); racnitura s. f. (strigat).

Intrare: racni
verb (V401)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • racni
  • racnire
  • racnit
  • racnitu‑
  • racnind
  • racnindu‑
singular plural
  • racneshte
  • racnitzi
numarul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult k perfect
singular I (eu)
  • racnesc
(sa)
  • racnesc
  • racneam
  • racnii
  • racnisem
a II-a (tu)
  • racneshti
(sa)
  • racneshti
  • racneai
  • racnishi
  • racniseshi
a III-a (el, ea)
  • racneshte
(sa)
  • racneasca
  • racnea
  • racni
  • racnise
plural I (noi)
  • racnim
(sa)
  • racnim
  • racneam
  • racniram
  • racniseram
  • racnisem
a II-a (voi)
  • racnitzi
(sa)
  • racnitzi
  • racneatzi
  • racniratzi
  • racniseratzi
  • racnisetzi
a III-a (ei, ele)
  • racnesc
(sa)
  • racneasca
  • racneau
  • racnira
  • racnisera
* forma nerecomandata sau greshita – (arata)
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

racni, racnescverb

  • 1. (Despre animale) A scoate strigate puternice shi prelungi. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote SHi ce face o pantera cind sarunca sa atace... Rupe membru dupa membru shi racneshte fericita. MACEDONSKI O. II 439. DLRLC
    • format_quote [Leul] racnea de se cutremurau codrii. ISPIRESCU L. 17. DLRLC
    • format_quote Vulturul din nori Racni falnic de trei ori. ALECSANDRI P. A. 49. DLRLC
    • format_quote Gruia un corb auzea Tot racnind shi croncanind. BIBICESCU P. P. 297. DLRLC
    • format_quote Noaptea racneshte Ziua sodihneshte (Buha). GOROVEI C. 33. DLRLC
    • format_quote figurat Marea cenushie shi cu creste uriashe albe racnea atotputernica. DUMITRIU P. F. 23. DLRLC
    • format_quote Racneasca furtuna de furie supta SHi geama k iadul din basme oceanul Tu date cu totul nadejdii shi lupta. NECULUTZA TZ. D. 39. DLRLC
  • 2. (Despre oameni) A scoate strigate puternice. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote I se pare k viseaza Ar zimbi shi nu sencrede ar racni shi nu cuteaza. EMINESCU O. I 84. DLRLC
    • format_quote Ticaitul boier racnea cit putea. NEGRUZZI S. I 156. DLRLC
    • format_quote Badiul tzipa shi racneshte. TEODORESCU P. P. 541. DLRLC
    • format_quote adesea in comparatzii / la comparativ SHi racnind k un leu se lua la lupta. ISPIRESCU L. 27. DLRLC
    • format_quote adesea in comparatzii / la comparativ A sarit din somn racnind k un taur. CREANGA A. 101. DLRLC
    • format_quote figurat Inima in el plingea shi racnea: shtiu atit de mult! GALACTION O. I 201. DLRLC
    • 2.1. prin extensiune A vorbi rastit shi tare a se rasti (la cineva). DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: rasti antonime: shopti
      • format_quote Apoi il lua de dupa git pe Adam shii racni in ureche. DUMITRIU P. F. 16. DLRLC
      • format_quote tranzitiv rar Nevasta lui Mogrea duruie la mashina de cusut incit trebuie sashi racneasca din rasputeri cuvintele. C. PETRESCU I. II 128. DLRLC
etimologie:

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.