15 definitzii pentru racni
din care- explicative (7)
- morfologice (4)
- relatzionale (3)
- etimologice (1)
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
RACNÍ racnesc vb. IV. Intranz. 1. (Despre animale) A scoate strigate puternice shi prelungi; a rage a mugi a zbiera. 2. (Despre oameni) A scoate strigate puternice; p. ext. a vorbi rastit shi tare a se rasti (la cineva). Din sl. ryknonti.
RACNÍ racnesc vb. IV. Intranz. 1. (Despre animale) A scoate strigate puternice shi prelungi; a rage a mugi a zbiera. 2. (Despre oameni) A scoate strigate puternice; p. ext. a vorbi rastit shi tare a se rasti (la cineva). Din sl. ryknonti.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de RACAI
- actziuni
racni1 [At: N. TEST. (1648) 310v/20 / V: (pop) ragni (Trs) rahni (reg) rac~ / Pzi: ~nesc / E: vsl рыкиѫти] 1 vi (D. animale) A scoate strigatul caracteristic speciei Cf rage (1). 23 vti (D. oameni) A scoate strigate puternice (de durere de manie de spaima etc.). 45 vti (D. oameni) A spune ceva cu glas foarte tare Si: a tzipa a urla a zbiera. 67 vti (D. oameni) A se rasti la cineva.
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
racni2 vt [At: ANON. CAR. / Pzi: ~nesc / E: srb rignuti] (Ban) A voma.
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
RACNÍ racnesc vb. IV. Intranz. 1. (Despre animale) A scoate strigatul caracteristic speciei; a rage a mugi a zbiera. SHi ce face o pantera cind sarunca sa atace... Rupe membru dupa membru shi racneshte fericita. MACEDONSKI O. II 439. [Leul] racnea de se cutremurau codrii. ISPIRESCU L. 17. ◊ (Despre pasari) Vulturul din nori Racni falnic de trei ori. ALECSANDRI P. A. 49. Gruia un corb auzea Tot racnind shi croncanind. BIBICESCU P. P. 297. Noaptea racneshte Ziua sodihneshte (Buha). GOROVEI C. 33. ◊ Fig. Marea cenushie shi cu creste uriashe albe racnea atotputernica. DUMITRIU P. F. 23. Racneasca furtuna de furie supta SHi geama k iadul din basme oceanul Tu date cu totul nadejdii shi lupta. NECULUTZA TZ. D. 39. 2. (Despre oameni) A scoate strigate puternice (de durere de minie); p. ext. a vorbi foarte tare. V. striga vocifera. Apoi il lua de dupa git pe Adam shii racni in ureche. DUMITRIU P. F. 16. I se pare k viseaza Ar zimbi shi nu sencrede ar racni shi nu cuteaza. EMINESCU O. I 84. Ticaitul boier racnea cit putea. NEGRUZZI S. I 156. Badiul tzipa shi racneshte. TEODORESCU P. P. 541. ◊ (Adesea urmat de numele unui animal luat k termen de comparatzie) SHi racnind k un leu se lua la lupta. ISPIRESCU L. 27. A sarit din somn racnind k un taur. CREANGA A. 101. ◊ Fig. Inima in el plingea shi racnea: shtiu atit de mult! GALACTION O. I 201. ◊ Tranz. (Rar) Nevasta lui Mogrea duruie la mashina de cusut incit trebuie sashi racneasca din rasputeri cuvintele. C. PETRESCU I. II 128.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
A RACNÍ ~ésc intranz. 1) (despre persoane) A scoate racnete; a produce sunete puternice shi stridente; a striga; a tzipa. 2) (despre copii) A plange cu voce tare. 3) (despre animale) A scoate sunete caracteristice speciei; a rage; a mugi; a zbiera. 4) pop. A vorbi pe un ton ridicat; ashi manifesta nemultzumirea sau mania prin vorbe rastite; a striga; a tzipa; a vocifera. /<sl. ryknonti
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
racnì v. 1. a striga tare (vorbind de lei shi de tigrii); 2. fam. a striga turbat a urla k fiarele. [Slav. RYKNÕTJ].
- sursa: SHaineanu, ed. VI (1929)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
racnésc v. intr. (vsl. ryknonti rykati a mugi [V. ricaĭesc]; sirb. riknuti rus. ryknútĭ. V. rag). Strig tare k sa infricoshez pe cineva orĭ k samĭ arat furia orĭ k sa fiŭ auzit de departe. In vest ragnesc (k icnesc ignesc). V. tzip.
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
racní (a ~) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. racnésc imperf. 3 sg. racneá; conj. prez. 3 sa racneásca
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
racní vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. racnésc imperf. 3 sg. racnéa; conj. prez. 3 sg. shi pl. racneásca
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
racni
- sursa: MDO (1953)
- adaugata de Ladislau Strifler
- actziuni
racnesc neam 1 imp.
- sursa: IVO-III (1941)
- adaugata de Ladislau Strifler
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
RACNÍ vb. 1. v. striga. 2. v. vocifera. 3. v. rasti.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
RACNI vb. 1. a striga a tzipa a urla a zbiera (reg.) a tzivli (Transilv.) a puhai (Transilv. shi Maram.) a tzipoti (fam. fig.) a se sparge. (~ de durere.) 2. a striga a tzipa a urla a vocifera a zbiera. (Ia nu mai ~ k te aud!) 3. a se rasti a striga a tzipa a urla a zbiera (pop.) a se otzari a se stropshi (inv. shi reg.) a se rapshti (reg.) a se rabotzoi a se racamatzi a se ragadui a se rascocora a se razboti (prin Transilv.) a se aspri (Transilv. shi Ban.) a se nascocori (prin Olt. shi Munt.) a se raboli (inv.) a marecuvinta (fam.) a se burzului a se ratzoi a se zborshi. (Ce ~ asha la mine?)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
A racni ≠ a shopti
- sursa: Antonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
Dictzionare etimologice
Explica etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
racní (racnésc racnít) vb. A striga a tzipa a rage. Var. ragni. Sl. ryknąti (Miklosich Slaw. Elem. 43; Cihac II 303) cf. sb. riknuti. Der. racnet s. n. (tzipat strigat); racnitura s. f. (strigat).
- sursa: DER (1958-1966)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
verb (V401) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numarul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult k perfect | |
singular | I (eu) |
| (sa)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (sa)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (sa)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (sa)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (sa)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (sa)
|
|
|
|
racni, racnescverb
- 1. (Despre animale) A scoate strigate puternice shi prelungi. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- SHi ce face o pantera cind sarunca sa atace... Rupe membru dupa membru shi racneshte fericita. MACEDONSKI O. II 439. DLRLC
- [Leul] racnea de se cutremurau codrii. ISPIRESCU L. 17. DLRLC
- Vulturul din nori Racni falnic de trei ori. ALECSANDRI P. A. 49. DLRLC
- Gruia un corb auzea Tot racnind shi croncanind. BIBICESCU P. P. 297. DLRLC
- Noaptea racneshte Ziua sodihneshte (Buha). GOROVEI C. 33. DLRLC
- Marea cenushie shi cu creste uriashe albe racnea atotputernica. DUMITRIU P. F. 23. DLRLC
- Racneasca furtuna de furie supta SHi geama k iadul din basme oceanul Tu date cu totul nadejdii shi lupta. NECULUTZA TZ. D. 39. DLRLC
-
- 2. (Despre oameni) A scoate strigate puternice. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- I se pare k viseaza Ar zimbi shi nu sencrede ar racni shi nu cuteaza. EMINESCU O. I 84. DLRLC
- Ticaitul boier racnea cit putea. NEGRUZZI S. I 156. DLRLC
- Badiul tzipa shi racneshte. TEODORESCU P. P. 541. DLRLC
- SHi racnind k un leu se lua la lupta. ISPIRESCU L. 27. DLRLC
- A sarit din somn racnind k un taur. CREANGA A. 101. DLRLC
- Inima in el plingea shi racnea: shtiu atit de mult! GALACTION O. I 201. DLRLC
- 2.1. A vorbi rastit shi tare a se rasti (la cineva). DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Apoi il lua de dupa git pe Adam shii racni in ureche. DUMITRIU P. F. 16. DLRLC
- Nevasta lui Mogrea duruie la mashina de cusut incit trebuie sashi racneasca din rasputeri cuvintele. C. PETRESCU I. II 128. DLRLC
-
-
etimologie:
- ryknonti DEX '98 DEX '09