racni¹ [At: N. TEST. (1648) 310^v/20 / V: (pop) ragni (Trs) rahni (reg) rac~ / Pzi: ~nesc / E: vsl рыкиѫти] 1 vi (D. animale) A scoate strigatul caracteristic speciei Cf rage (1). 23 vti (D. oameni) A scoate strigate puternice (de durere de manie de spaima etc.). 45 vti (D. oameni) A spune ceva cu glas foarte tare Si: a tzipa a urla a zbiera. 67 vti (D. oameni) A se rasti la cineva.

racni² vt [At: ANON. CAR. / Pzi: ~nesc / E: srb rignuti] (Ban) A voma.

RACNÍ racnesc vb. IV. Intranz. 1. (Despre animale) A scoate strigatul caracteristic speciei; a rage a mugi a zbiera. SHi ce face o pantera cind sarunca sa atace... Rupe membru dupa membru shi racneshte fericita. MACEDONSKI O. II 439. [Leul] racnea de se cutremurau codrii. ISPIRESCU L. 17. ◊ (Despre pasari) Vulturul din nori Racni falnic de trei ori. ALECSANDRI P. A. 49. Gruia un corb auzea Tot racnind shi croncanind. BIBICESCU P. P. 297. Noaptea racneshte Ziua sodihneshte (Buha). GOROVEI C. 33. ◊ Fig. Marea cenushie shi cu creste uriashe albe racnea atotputernica. DUMITRIU P. F. 23. Racneasca furtuna de furie supta SHi geama k iadul din basme oceanul Tu date cu totul nadejdii shi lupta. NECULUTZA TZ. D. 39. 2. (Despre oameni) A scoate strigate puternice (de durere de minie); p. ext. a vorbi foarte tare. V. striga vocifera. Apoi il lua de dupa git pe Adam shii racni in ureche. DUMITRIU P. F. 16. I se pare k viseaza Ar zimbi shi nu sencrede ar racni shi nu cuteaza. EMINESCU O. I 84. Ticaitul boier racnea cit putea. NEGRUZZI S. I 156. Badiul tzipa shi racneshte. TEODORESCU P. P. 541. ◊ (Adesea urmat de numele unui animal luat k termen de comparatzie) SHi racnind k un leu se lua la lupta. ISPIRESCU L. 27. A sarit din somn racnind k un taur. CREANGA A. 101. ◊ Fig. Inima in el plingea shi racnea: shtiu atit de mult! GALACTION O. I 201. ◊ Tranz. (Rar) Nevasta lui Mogrea duruie la mashina de cusut incit trebuie sashi racneasca din rasputeri cuvintele. C. PETRESCU I. II 128.

A RACNÍ ~ésc intranz. 1) (despre persoane) A scoate racnete; a produce sunete puternice shi stridente; a striga; a tzipa. 2) (despre copii) A plange cu voce tare. 3) (despre animale) A scoate sunete caracteristice speciei; a rage; a mugi; a zbiera. 4) pop. A vorbi pe un ton ridicat; ashi manifesta nemultzumirea sau mania prin vorbe rastite; a striga; a tzipa; a vocifera. /<sl. ryknonti

racnì v. 1. a striga tare (vorbind de lei shi de tigrii); 2. fam. a striga turbat a urla k fiarele. [Slav. RYKNÕTJ].

racnésc v. intr. (vsl. ryknonti rykati a mugi [V. ricaĭesc]; sirb. riknuti rus. ryknútĭ. V. rag). Strig tare k sa infricoshez pe cineva orĭ k samĭ arat furia orĭ k sa fiŭ auzit de departe. In vest ragnesc (k icnesc ignesc). V. tzip.

racní (a ~) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. racnésc imperf. 3 sg. racneá; conj. prez. 3 sa racneásca

racní vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. racnésc imperf. 3 sg. racnéa; conj. prez. 3 sg. shi pl. racneásca

racni

racnesc neam 1 imp.

RACNÍ vb. 1. v. striga. 2. v. vocifera. 3. v. rasti.

RACNI vb. 1. a striga a tzipa a urla a zbiera (reg.) a tzivli (Transilv.) a puhai (Transilv. shi Maram.) a tzipoti (fam. fig.) a se sparge. (~ de durere.) 2. a striga a tzipa a urla a vocifera a zbiera. (Ia nu mai ~ k te aud!) 3. a se rasti a striga a tzipa a urla a zbiera (pop.) a se otzari a se stropshi (inv. shi reg.) a se rapshti (reg.) a se rabotzoi a se racamatzi a se ragadui a se rascocora a se razboti (prin Transilv.) a se aspri (Transilv. shi Ban.) a se nascocori (prin Olt. shi Munt.) a se raboli (inv.) a marecuvinta (fam.) a se burzului a se ratzoi a se zborshi. (Ce ~ asha la mine?)

A racni ≠ a shopti

racní (racnésc racnít) vb. A striga a tzipa a rage. Var. ragni. Sl. ryknąti (Miklosich Slaw. Elem. 43; Cihac II 303) cf. sb. riknuti. Der. racnet s. n. (tzipat strigat); racnitura s. f. (strigat).