14 definitzii pentru rasti

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

RASTÍ rastesc vb. IV. Refl. A se adresa cuiva pe un ton aspru ridicat amenintzator a ridica glasul. Et. nec.

RASTÍ rastesc vb. IV. Refl. A se adresa cuiva pe un ton aspru ridicat amenintzator a ridica glasul. Et. nec.

rasti1 vr [At: CORESI EV. 411 / V: (reg) ~spi res~ ros~ / Pzi: ~tesc / E: nct] 1 A vorbi tare shi aspru pe un ton amenintzator Si: a se raboli a se rabotzoi (reg) a se racamatzi (1) a se ragadui1 (5) (irg) a se rapshti (2) a se rascocora (1) a se razboti a se rocoboi a racni (2) a se stropshi. 2 (Pex) A face un gest de amenintzare.

RASTÍ rastesc vb. IV. Refl. A vorbi tare shi aspru a se adresa cuiva pe un ton amenintzator; a se stropshi. Fira greu ridea SHi se catranea SHiapoi se rastea. COSHBUC P. II 146. Sa ridicat foarte turburat shi sa rastit odata tremurind. CARAGIALE O. III 36. Cind se rasti odata mai k nu intra in pamint flacaiashul nostru. SHEZ. VII 96. ◊ (In legatura cu o propozitzie interogativa sau exclamativa) «Ce facem acum?» sa rastit tata. PAS Z. I 177. Atunci lasama in pace! se rasti ea suparata. SLAVICI O. I 359. La vataf k se rastea: Hei vatafe Argeshene! TEODORESCU P. P. 94. ◊ (Urmat de determinari introduse prin prep. «la» shi aratind persoana careia i se vorbeshte) Mosh Gavril ishi freaca barba tunsa scurt shi iar parca se rasteshte la noi. SADOVEANU O. VII 345. Cerca moshneagul sa se impotriveasca dar hojmalaul se rasti la el gata sal loveasca. DUNAREANU CH. 30. Vinatorul... se rasti la dinsul strigind in gura mare. ODOBESCU S. III 47. ◊ Tranz. (Rar) Cineva a ris ori a rastit un ordin. C. PETRESCU I. II 15. ♦ (Rar) A ridica a sumetzi. Bouri daci rastindushi fruntea surpa norii totzi cu ei. EMINESCU O. IV 136.

A SE RASTÍ ma ~ésc intranz. A spune ceva pe un ton ridicat; a ridica vocea (catre cineva). /Orig. nec.

rastì v. a vorbi cu asprime. [Origina necunoscuta].

rastésc (ma) v. refl. (din ma rapshtesc). Ma adresez racnind enervat: nu te rasti la el k nu e vinovat. In Munt. vest re (ChN. 1 159; Lov. 244).

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

!rastí (a se ~) vb. refl. ind. prez. 3 sg. se rastéshte imperf. 3 sg. se rasteá; conj. prez. 3 sa se rasteásca

rastí vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. rastésc imperf. 3 sg. rasteá; conj. prez. 3 sg. shi pl. rasteásca

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

RASTÍ vb. a racni a striga a tzipa a urla a zbiera (pop.) a se otzari a se stropshi (inv. shi reg.) a se rapshti (reg.) a se rabotzoi a se racamatzi a se ragadui a se rascocora a se razboti (prin Transilv.) a se aspri (Transilv. shi Ban.) a se nascocori (prin Olt. shi Munt.) a se raboli (inv.) a marecuvanta (fam.) a se burzului a se ratzoi a se zborshi. (Ce te ~ asha la el?)

RASTI vb. a racni a striga a tzipa a urla a zbiera (pop.) a se otzari a se stropshi (inv. shi reg.) a se rapshti (reg.) a se rabotzoi a se racamatzi a se ragadui a se rascocora a se razboti (prin Transilv.) a se aspri (Transilv. shi Ban.) a se nascocori (prin Olt. shi Munt.) a se raboli (inv.) a marecuvinta (fam.) a se burzului a se ratzoi a se zborshi.

Dictzionare etimologice

Explica etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

rastí (rastésc rastít) vb. refl. A racni a se stropshi a vorbi dur. Origine indoielnica. Pare. var. a lui rosti „a vorbi” sau der. directa de la rost „cioc”. Pentru evolutzia semantica cf. sp. enrostrar „a arunca in fatza”. Celelalte explicatzii par insuficiente: din sl. rešti „a zice” (Cihac II 308) solutzie dificila fonetic; pus in legatura cu rast „splina” (Tiktin); in loc de rapshti (Scriban). Der. rasteala s. f. (asprime mustrare); rastitura s. f. (asprime).

Dictzionare de argou

Explica doar sensurile argotice ale cuvintelor.

a se rasti la bocanci expr. (glum.) a vomita.

Intrare: rasti
verb (V401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • rasti
  • rastire
  • rastit
  • rastitu‑
  • rastind
  • rastindu‑
singular plural
  • rasteshte
  • rastitzi
numarul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult k perfect
singular I (eu)
  • rastesc
(sa)
  • rastesc
  • rasteam
  • rastii
  • rastisem
a II-a (tu)
  • rasteshti
(sa)
  • rasteshti
  • rasteai
  • rastishi
  • rastiseshi
a III-a (el, ea)
  • rasteshte
(sa)
  • rasteasca
  • rastea
  • rasti
  • rastise
plural I (noi)
  • rastim
(sa)
  • rastim
  • rasteam
  • rastiram
  • rastiseram
  • rastisem
a II-a (voi)
  • rastitzi
(sa)
  • rastitzi
  • rasteatzi
  • rastiratzi
  • rastiseratzi
  • rastisetzi
a III-a (ei, ele)
  • rastesc
(sa)
  • rasteasca
  • rasteau
  • rastira
  • rastisera
* forma nerecomandata sau greshita – (arata)
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

rasti, rastescverb

  • 1. A se adresa cuiva pe un ton aspru ridicat amenintzator a ridica glasul. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: stropshi
    • format_quote Fira greu ridea SHi se catranea SHiapoi se rastea. COSHBUC P. II 146. DLRLC
    • format_quote Sa ridicat foarte turburat shi sa rastit odata tremurind. CARAGIALE O. III 36. DLRLC
    • format_quote Cind se rasti odata mai k nu intra in pamint flacaiashul nostru. SHEZ. VII 96. DLRLC
    • format_quote «Ce facem acum?» sa rastit tata. PAS Z. I 177. DLRLC
    • format_quote Atunci lasama in pace! se rasti ea suparata. SLAVICI O. I 359. DLRLC
    • format_quote La vataf k se rastea: Hei vatafe Argeshene! TEODORESCU P. P. 94. DLRLC
    • format_quote Mosh Gavril ishi freaca barba tunsa scurt shi iar parca se rasteshte la noi. SADOVEANU O. VII 345. DLRLC
    • format_quote Cerca moshneagul sa se impotriveasca dar hojmalaul se rasti la el gata sal loveasca. DUNAREANU CH. 30. DLRLC
    • format_quote Vinatorul... se rasti la dinsul strigind in gura mare. ODOBESCU S. III 47. DLRLC
    • format_quote tranzitiv rar Cineva a ris ori a rastit un ordin. C. PETRESCU I. II 15. DLRLC
    • 1.1. rar Ridica, sumete. DLRLC
      • format_quote Bouri daci rastindushi fruntea surpa norii totzi cu ei. EMINESCU O. IV 136. DLRLC
etimologie:

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.