stropshi [At: DOSOFTEI V. S. noiembrie 143²/26 / V: (ivr) ~ocshi ~sha (Pzi: ?) ~oshi ~oshli zdrocshi zdromshi zdr~ / Pzi: ~shesc / E: vsl стршити cf bg стрша] 1 vt (Pop; c. i. obiecte sau fiintze mai ales oameni) A strivi (1). 2 vt (Prt) A calca in picioare. 3 vt (Pex; c. i. fiintze mai ales oameni) A nimici. 4 vt (Inv; fig; fsha; c. i. oameni) A chinui (1). 5 vt (Rar; spc; c. i. partzi ale corpului oamenilor) A zdrobi. 6 vt (Olt; Mun; spc; c. i. fructe mai ales struguri) A tescui. 7 vt (Pex; c. i. mai ales ramuri lastari etc. de plante) A pisa. 8 vr (Reg; d. fructe zarzavaturi) A se inmuia terciuinduse. 9 vt (Inv; fig; c. i. teritorii tzari etc.) A cotropi (3). 10 vt (Ivr; c. i. popoare armate etc.) A infrange. 11 vt (Rar; pex; c. i. oameni) A ucide. 12 vt (Pop; pan; c. i. oameni) A bate (foarte) tare Si: a stalci (1). 13 vt (Ivp; pan; d. anumite boli mai ales cand subiectul nu este exprimat d. epilepsie; c. i. oameni) A cuprinde pe neashteptate. 14 vt (Fig; c. i. limba vorbirea cuvinte etc.) A pronuntza sau a scrie incorect Si: a deforma (10) a denatura (2) a poci¹ a schimonosi a schingiui a scalcia a stalci. 15 vi (Rar) A stropi printre dintzi cu saliva in timpul vorbitului. 16 vt (Pex) A scuipa (1). 17 vr (Pfm) A se rasti¹. 18 vt (Rar; pex) A ocari. 19 vr (Rar; pan) A se uita urat amenintzator. 20 vr (Mol; pan) A se schimonosi.

STROPSHÍ stropshesc vb. IV. 1. Refl. A se rasti la cineva incruntinduse; a se burzului a se otzari. Se stropsheshte la cini i suduie shi zvirle in ei cu scurtaturi de lemn care le cauta la intimplare aplecinduse in jurui. SADOVEANU B. 36. Ivan atunci vazind k moartea da chioara peste dinsul se stropsheshte la ea zicind... CREANGA P. 312. ◊ Tranz. (Rar) Dupa ce a stropshit... pe cinii lui indirjitzi a intors spre noi cu toata bunavointza obrazui ars de vuitul pustiei. SADOVEANU O. L. 79. 2. Tranz. A zdrobi a sfarima a strivi (lovind calcind in picioare apasind presind). Fugim. Inca o data ma impiedic. Inca o data imi stropshesc degetele de la piciorul sting. STANCU D. 311. Directzia generala a brazdelor sa fie catre par pentru k la treier caii sa le stropsheasca in curmezish shi nu in lung. PAMFILE A. R. 209. ♦ A ucide a distruge a nimici. Dorobantzii au stropshit intro clipa pe turcii din shantzul inaintat. SADOVEANU P. S. 136. 3. Tranz. A bate foarte tare a stilci in bataie. Cu pumnii cu picioarele pe infundate a stropshito. STANCU D. 77. Va chinuiesc shi va stropshesc in toate zilele shi tot nu putetzi deprinde mustrul. SBIERA P. 147. Dei spune ceai vazut te stropshesc! ALECSANDRI T. I 81. ♦ Fig. (Cu privire la cuvinte) A poci a schimonosi a stilci. Glasul i era tremurat. Stropshi cuvintele mai cumplit decit in alte datzi. PAS Z. III 274. Secundul prinsese de la pilotzi shi vameshi vreo doua cuvinte englezeshti care le stropshea vorbind cu gura inchisa. BART S. M. 98. Rominii cam au obicei a stropshi unele nume straine. ALECSANDRI P. P. 119. 4. Tranz. (Popular despre anumite boli) A cuprinde pe cineva pe neashteptate. ◊ (Cu subiectul neexprimat subintzeleginduse «dambla» «epilepsie») Eu o sa minc bine zici tu dar tzie nutzi dau sa vad k te chiar stropsheshte de nu ma lashi satzi scot un ochi. RETEGANUL P. I 21. Frunza verde dintre vii Eu baditza ash ieshi Das cu minile in pine SHi cu mutu linga mine. Lasa pinea sa dospeasca SHi pe mutul sal stropsheasca! JARNÍKBIRSEANU D. 412.

A STROPSHÍ ~ésc tranz. pop. 1) A deforma prin lovire sau apasare; a zdrobi; a stalci. Ashi ~ un deget. 2) A face sa nu mai existe; a nimici; a prapadi. ~ dushmanul. 3) A bate foarte tare; a zdrobi in batai; a snopi; a facalui; a tabaci; a toropi; a stalci. /cf. bulg. strša sl. sutrositi

A SE STROPSHÍ ma ~ésc intranz. pop. A spune ceva pe un ton ridicat incruntanduse; a se rasti (la cineva) cu suparare in glas. /cf. bulg. strša sl. sutrositi

STROPSHI vb. (Mold.) 1. A strivi a zdrobi; a calca in picioare. A: Ma stropshira pizmashii miei Miluiashtema Dumnadzau k mau stropshit omul. DP 29^v. Armasariul ...pre Lup ... de multe ori mai pana la moarte cu picioarele il stropshiia. CI 99; cf. DOSOFTEI PS ; DOSOFTEI VS CI. 97. // B: (Fig.) Ushureaza de la mine toiagul si frica lui nu ma stropshasca. BIBLIA (1688). 2. A invada a cotropi; a infringe a nimici in lupta. Au stropshit toata Asia shi cu foc o au pirjolit orashele au pradat. URECHE. Venea cu atita fala sa stropsheasca shi sa calce tzara. M. COSTIN. Traian ... dupa ce au stropshit pe dachi au dus in Dachia slobozii de romani". CANTEMIR HR. ♦ Fig. A incalca a nesocoti o porunca sau o hotarire. Poronca shi invatzatura Domnului... calcind shi stropshind. CANTEMIR HR.; cf. VARLAAM. Etimologie: bg. strošvam. Vezi shi stropshit stropshitura. Cf. nabushi; spircui (2).

stropshì v. Mold. 1. a sfarama prin calcare; 2. a ciunti de vrun membru: apoi sa nul stropsheshti? AL.; 3. a se rasti: a se stramba amenintzand: se stropsheshte la ea CR.; 4. fig. a desfigura: a stropshi cuvinte. [Cf. it. STROPPIARE a stropshi].

stocshi^[1] v vz stropshi

stopshi^[1] v vz stropshi

strocshi v vz stropshi

stropsha v vz stropshi

stroshi² v vz stropshi

stroshli v vz stropshi

zdrobshi^[1] v vz stropshi

zdrocshi v vz stropshi

zdromshi v vz stropshi

zdropshi v vz stropshi

stropshésc v. tr. (din *strovshesc *stroshvesc bg. strošvam sfarim. Cp. shi cu sirb. stropoštati a se prabushi štropotati a face galagie). Vechĭ. Calc. Fig. Azĭ. Zdrobesc: a stropshi o oaste. Deformez sfarim cĭuntesc: la stropshit o carutza. Fig. A stropshi cuvintele o limba. V. refl. Est. Ma rastesc ma slutzesc ma strimb amenintzator: a te stropshi la nishte copiĭ k sa taca. V. stilcesc.

stropshí (a ~) (pop.) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. stropshésc imperf. 3 sg. stropsheá; conj. prez. 3 sa stropsheásca

stropshí vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. stropshésc imperf. 3 sg. stropsheá; conj. prez. 3 sg. shi pl. stropsheásca

stropshesc sheasca 3 conj. sheam 1 imp.

STROPSHÍ vb. v. stalci.

STROPSHÍ vb. v. abate asasina calca contraveni cotropi distruge dracui extermina invada incalca injura juli jupui masacra macelari napadi nesocoti nimici ocari omori potopi prapadi racni rasti sfarama snopi stalci starpi striga strivi suprima turti tzipa ucide urla viola zbiera zdreli zdrobi zgaria zvanta.

STROPSHI vb. a deforma a denatura a poci a schimonosi a scilcia a stilci (fig.) a schingiui. (~ cuvintele cind vorbeshte.)

stropshi vb. v. ABATE. ASASINA. CALCA. CONTRAVENI. COTROPI. DISTRUGE. DRACUI. EXTERMINA. INVADA. INCALCA. INJURA. JULI. JUPUI. MASACRA. MACELARI. NAPADI. NESOCOTI. NIMICI. OCARI. OMORI. POTOPI. PRAPADI. RACNI. RASTI. SFARIMA. SNOPI. STILCI. STIRPI. STRIGA. STRIVI. SUPRIMA. TURTI. TZIPA. UCIDE. URLA. VIOLA. ZBIERA. ZDRELI. ZDROBI. ZGIRIA. ZVINTA.

stropshí stropshesc vb. tranz. shi refl. 1. A strivi a prapadi a nimici. 2. A poci a (se) deforma a (se) schimonosi: „K baiu’ al rau la stropshi / La mine de na zini” (Calendar 1980: 121). 3. A imbolnavi. Cf. bg. strošvam „a sfarma” (Scriban DEX).

stropshí stropshesc vb. tranz shi refl. 1. A strivi a prapadi a nimici. 2. A poci a (se) deforma a (se) schimonosi: „K baiu al rau la stropshi / La mine de na zini” (Calendar 1980: 121). Din sl. stroshiti.

stropshi stropshesc I v. t. a deforma a stalci cuvintele (in pronuntzare sau in scris) II v. r. (pop.) a se rasti la cineva; a se burzului a se otzari.