16 definitzii pentru rage
din care- explicative (9)
- morfologice (4)
- relatzionale (2)
- etimologice (1)
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
RÁGE rag vb. III. Intranz. (Despre unele animale) A scoate ragete. ♦ Fig. (Despre oameni) A tzipa a racni a zbiera a urla. [Var.: ragí s. f.] Din lat. ragere.
RÁGE rag vb. III. Intranz. (Despre unele animale) A scoate ragete. ♦ Fig. (Despre oameni) A tzipa a racni a zbiera a urla. [Var.: ragí s. f.] Din lat. ragere.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
rage [At: PSALT. 215 / V: (irg) ragi (Pzi: ragesc / Par: ragit ras) (reg) ragui (Pzi: 3 raguie) ragi / Pzi: rag / Par: ras / E: ml ragere] 1 vi (D. unele animale) A scoate ragete Si: a mugi a racni (irg) a rugi. 2 vt (Pan; d. instrumente muzicale) A scoate sunete puternice neplacute. 3 (Ie) Nici numi ~ nici numi plange Nu ma intereseaza. 4 (Fig; d. oameni) A zbiera. 5 (D. ape) A vui.
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
RÁGE rag vb. III. Intranz. (De obicei la pers. 3) (Mai ales despre boi vaci cerbi) A scoate ragete; a mugi. Vaca rage de foame in batatura. VLAHUTZA O. A. 358. Boii rag caii rincheaza cinii latra la un loc Omul trist cade pe ginduri shi sapropie de foc. ALECSANDRI P. A. 112. ♦ Fig. (Despre oameni) A tzipa a striga a zbiera. Rabda inima shi taci Daca nai gura sa ragi. SHEZ. XII 83. Badea rage Prin pirloage Lelea ingina Din gradina (Clopotul shi toaca). Forme gramaticale: perf. s. ragíi part. ras.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
A RÁGE rag intranz. 1) (despre unele animale) A scoate ragete caracteristice speciei; a mugi; a racni; a zbiera. 2) fig. depr. (mai ales despre copii) A plange cu glas tare (de cele mai multe ori fara motiv). 3) fam. (despre persoane) A scoate sunete puternice shi prelungi; a tzipa; a striga; a racni. /<lat. ragere
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
rage v. a sbiera k vitele: boii rag caii rancheaza AL. [Lat. vulg. RAGERE = clasic RUGIRE].
- sursa: SHaineanu, ed. VI (1929)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
RAGÍ vb. IV v. rage.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adaugata de Ladislau Strifler
- actziuni
ragi v vz rage
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
RAGÍ vb. IV v. rage.[1]
- Formele flexionare absente sunt inlocuite de cele ale verbului a rage. — gall
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de claudia
- actziuni
rag ras a ráge v. intr. (lat. pop. rágere = ragire a rage a mugi; fr. raire shi braire a zbera [magaru] it. ragghiare). Strig mugesc vorbind de boĭ shi vacĭ: bou rage calu necheaza. Part. ras shi celelalte forme trecute nu se intrebuintzeaza. Vechĭ (Dos.) shi ragesc a ragi.
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
ráge (a ~) vb. ind. prez. 3 sg. ráge imperf. 3 sg. rageá (nu se foloseshte la participiu supin shi timpurile compuse cu participiul)
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
ráge vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. rag 2 sg. ragi 3 sg. ráge; conj. prez. 3 sg. shi pl. rága; ger. ragand
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
rage
- sursa: MDO (1953)
- adaugata de Ladislau Strifler
- actziuni
rag rageam 1 imp. rage inf.
- sursa: IVO-III (1941)
- adaugata de Ladislau Strifler
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
RÁGE vb. v. mugi.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
RAGE vb. a mugi a zbiera (inv. shi reg.) a rugi (reg.) a rincai a rincalui (Transilv.) a bauni. (Vitele ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare etimologice
Explica etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
ráge (rág ragít) vb. A mugi a racni a behai. Lat. ragĕre (Densusianu Hlr. 197; Pushcariu 1427; REW 7077) cf. v. fr. raire. Din sec. XVII tendintza este de a asimila conjug. cu cea a vb. in ire: formele part. ras shi ale gerunziului ragind care le citeaza Tiktin sint putzin folosite. Der. raget s. n. (behait muget) cu var. raget ragat rare; rangat s. n. (zbierat muget) var. cu infix nazal; ramat s. n. (muget) negreshit alta var. deshi dificil de explicat fonetic (dupa Tiktin din freamat care nu este nici el mai ushor).
- sursa: DER (1958-1966)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
verb (V650) Nu se foloseshte la participiu, supin shi timpurile compuse cu participiul. Surse flexiune: DOOM 2 | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numarul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult k perfect | |
singular | I (eu) |
| (sa)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (sa)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (sa)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (sa)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (sa)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (sa)
|
|
|
|
verb (V326) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
| — | singular | plural | ||
— | — | ||||||
numarul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult k perfect | |
singular | I (eu) | — | — | — |
|
| |
a II-a (tu) | — | — | — |
|
| ||
a III-a (el, ea) | — | — | — |
|
| ||
plural | I (noi) | — | — | — |
|
| |
a II-a (voi) | — | — | — |
|
| ||
a III-a (ei, ele) | — | — | — |
|
|
rage, ragverb
- 1. (Despre unele animale) A scoate ragete. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Vaca rage de foame in batatura. VLAHUTZA O. A. 358. DLRLC
- Boii rag caii rincheaza cinii latra la un loc Omul trist cade pe ginduri shi sapropie de foc. ALECSANDRI P. A. 112. DLRLC
- diferentziere A scoate ragete caracteristice speciei. NODEX
- 1.1. Despre oameni: racni, striga, urla, zbiera, tzipa. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
- Rabda inima shi taci Daca nai gura sa ragi. SHEZ. XII 83. DLRLC
- Badea rage Prin parloage Lelea ingana Din gradina (Clopotul shi toaca). DLRLC
-
- 1.2. (Mai ales despre copii) A plange cu glas tare (de cele mai multe ori fara motiv). NODEX
-
etimologie:
- ragere DEX '09 DEX '98 NODEX