11 definitzii pentru fremata
din care- explicative (6)
- morfologice (3)
- relatzionale (2)
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
FREMATÁ freámat vb. I. Intranz. 1. (Despre frunze; p. ext. despre copaci shi paduri despre valurile marii; la pers. 3) A produce freamat. 2. (Despre oameni) A se infiora a vibra a palpita; (despre colectivitatzi) a se agita. Din freamat.
FREMATÁ freámat vb. I. Intranz. 1. (Despre frunze; p. ext. despre copaci shi paduri despre valurile marii; la pers. 3) A produce freamat. 2. (Despre oameni) A se infiora a vibra a palpita; (despre colectivitatzi) a se agita. Din freamat.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de zaraza_joe
- actziuni
fremata vi [At: ALECSANDRI P. III 652 / Pzi: freamat (ivp) ~tez / E: freamat] 1 (D. frunze) A produce freamat (1). 2 (D. copaci) A foshni. 3 (Fig; d. oameni) A se infiora. 4 (Fig; d. oameni) A vibra. 5 (Fig; d. colectivitatzi) A se agita.
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
FREMATÁ freámat vb. I. Intranz. 1. (Despre frunze p. ext. despre copaci shi paduri) A produce freamat. V. foshni. Un tei fremata lin la o boare de vint shi trimetea miros puternic in odaia lui plina de lucruri vechi. SADOVEANU O. IV 428. Imi freamata frunza iar apelemi cinta SHi toate can vis imi apar. IOSIF P. 3. Freamata codrii de vuietul apelor. VLAHUTZA O. A. II 141. ◊ Fig. Doina fremata in adincuri. SADOVEANU O. I 299. ♦ Tranz. A face sa tremure a mishca. Arinii shi plopii ishi freamata nelinishtitzi frunza. CAMIL PETRESCU O. I 326. ◊ Fig. Ascult cum ishi freamata cintul Padurea pariul shi vintul. COSHBUC P. II 89. 2. (Despre oameni) A se infiora a tresalta. Frematind intreaga se ridica Cu ochiintunecatzi. TOMA C. V. 146. ♦ (Despre colectivitatzi) A se mishca a se agita. Freamata multzimean sala Valurind cu nerabdare; Suna tobele puternic TZipa vesele fanfare. IOSIF T. 80. ◊ (Despre locul unde se agita o multzime) Sala de cinematograf provincial... era plina calda fremata de zgomot stapinit. DUMITRIU N. 291. Clocoteau imprejurimile de zgomot shi pina dincolo de intinsurile Podenilor cimpia fremata k un stup. MIHALE O. 317.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
A FREMATÁ freámat intranz. 1) (despre frunze paduri ape etc.) A produce un zgomot ushor shi inabushit mishcanduse incet (sub actiunea vantului ploii etc.). 2) (despre grupuri de oameni) Ashi exprima atitudinea (mai ales dezaprobarea) prin agitatzie shi murmur. 3) (despre persoane) A fi cuprins de o emotzie puternica; a palpita; a vibra. 4) fig. A se mishca in tremur. /Din freamat
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
frematà v. a scoate un freamat: lung freamata codrii.
- sursa: SHaineanu, ed. VI (1929)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
*frem út a fréme v. intr. (lat. frémere). Em. Fac fremat. Uniĭ aŭ inceput a zice a fremata (eŭ fremat el freamata sa fremete).
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
frematá (a fremata) vb. ind. prez. 1 sg. freámat 2 sg. freámatzi 3 freámata; conj. prez. 3 sa freámate
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de gall
- actziuni
frematá vb. ind. prez. 1 sg. freámat 2 sg. freámatzi 3 sg. freámata; conj. prez. 3 sg. shi pl. frémete
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
frematá vb. ind. prez. pers. 1 freámat 2 frémetzi 3 freámata; conj. prez. pers. 3 sa frémete
- sursa: DMLR (1981)
- adaugata de gall
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
FREMATÁ vb. 1. v. agita. 2. v. tremura. 3. v. tresalta. 4. a palpita a pulsa a vibra a zvacni. (~ in el o mare bucurie.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
FREMATA vb. 1. a (se) agita a clocoti a (se) framinta a (se) involbura a (se) zbate a (se) zbuciuma (inv. shi reg.) a salta (inv.) a (se) salbatici. (Apele crescute ~ in matca.) 2. a se infiora a palpita a tremura. (Narile i ~.) 3. a se infiora a palpita a tresalta a tresari a vibra. (~ de bucurie de emotzie.) 4. a palpita a pulsa a vibra a zvicni. (~ in el o mare bucurie.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
verb (V26.1) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numarul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult k perfect | |
singular | I (eu) |
| (sa)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (sa)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (sa)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (sa)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (sa)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (sa)
|
|
|
|
fremata, freamatverb
- 1. (Despre frunze prin extensiune despre copaci shi paduri despre valurile marii) A produce freamat. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Un tei fremata lin la o boare de vint shi trimetea miros puternic in odaia lui plina de lucruri vechi. SADOVEANU O. IV 428. DLRLC
- Imi freamata frunza – iar apelemi cinta SHi toate can vis imi apar. IOSIF P. 3. DLRLC
- Freamata codrii de vuietul apelor. VLAHUTZA O. A. II 141. DLRLC
- Doina fremata in adincuri. SADOVEANU O. I 299. DLRLC
- 1.1. A face sa tremure. DLRLCsinonime: mishca
- Arinii shi plopii ishi freamata nelinishtitzi frunza. CAMIL PETRESCU O. I 326. DLRLC
- Ascult cum ishi freamata cintul Padurea pariul shi vintul. COSHBUC P. II 89. DLRLC
-
-
- 2. (Despre oameni) A se infiora a vibra a palpita. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Frematind intreaga se ridica Cu ochiintunecatzi. TOMA C. V. 146. DLRLC
-
- Freamata multzimean sala Valurind cu nerabdare; Suna tobele puternic TZipa vesele fanfare. IOSIF T. 80. DLRLC
- 2.1.1. Despre locul unde se agita o multzime: DLRLC
- Sala de cinematograf provincial... era plina calda fremata de zgomot stapinit. DUMITRIU N. 291. DLRLC
- Clocoteau imprejurimile de zgomot shi pina dincolo de intinsurile Podenilor cimpia fremata k un stup. MIHALE O. 317. DLRLC
-
-
-
etimologie:
- freamat DEX '98 DEX '09