optziuni
  • info

21 de definitzii pentru tainui

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

TAINUÍ tainuiesc vb. IV. 1. Tranz. A pastra o taina a tzine secret a nu lasa sa se shtie sa se afle ceva; a ascunde a acoperi. ♦ Refl. (Rar) A se ascunde. 2. Intranz. (Pop.) A sta de vorba a sta la taifas a discuta (in intimitate). Taina + suf. ui.

TAINUÍ tainuiesc vb. IV. 1. Tranz. A pastra o taina a tzine secret a nu lasa sa se shtie sa se afle ceva; a ascunde a acoperi. ♦ Refl. (Rar) A se ascunde. 2. Intranz. (Pop.) A sta de vorba a sta la taifas a discuta (in intimitate). Taina + suf. ui.

tainui [At: DOSOFTEI V. S. noiembrie 161v/15 / Pzi: ~esc (reg) tainui; 3 6 (reg) tainuie / E: taina + ui] 1 vt A pastra o taina (1) in legatura cu ceva sau cu cineva. Si: a ascunde (reg) a tagadui (4) a titcui (1). 2 vi (Reg; ie) Rau am mai ~to Rau mia mai umblat. 34 vtr A (se) feri de cineva (sau de ceva) pentru a nu fi vazut sau gasit Si: a (se) ascunde. 5 vt (Jur) A savarshi o tainuire (5). 6 vi (Reg) A taifasui.

TAINUÍ tainuiesc shi tắinui vb. IV. 1. Tranz. A pastra o taina in legatura cu ceva sau cu cineva a nu da pe fatza a face sa nu se shtie sa nu se afle; a ascunde. Avendrea tainuie furturile. STANCU D. 294. Ishi tainuise unul altuia shiretenia deacasa. CARAGIALE O. III 105. Ea a ramas credincioasa barbatului sau Dar inca tot tainuindushi numele. NEGRUZZI S. III 415. ◊ Fig. Salcimii cu miros dulce tainuiau cararile. EMINESCU N. 71. ♦ (Subiectul este un lucru) A ascunde. Beciul privighitorului Pirvu din TirguNeamtzului putea sa tainuiasca la nevoie o domnitza. CREANGA O. A. 74. O fapta cit de frumoasa k o floare cu otrava Tainuieshte citeodata pieirea cea mai grozava. HASDEU R. V. 57. ◊ Refl. Cerul vinat cu soare zgircit care se ivea la rastimpuri shi se tainuia pe dupa o trimba de nori alburii. PAS L. I 8. In aceasta odaie inchisa cu cheia pentru k copiii sa nu intre Eminovici se tainuia citeodata spre ashi face socotelile ori a frunzari prin cronici. CALINESCU E. 50. Acum ei sau tainuit SHi din fatza neau pierit. ALECSANDRI P. I 102. (Fig.) Descoperai [vietzii] linia shi accentul care se tainuiesc altor priviri. PAS Z. I 10. 2. Intranz. A sta de vorba a sta la sfat a discuta (in intimitate). Matusha Utzupar tainuie cu mama. STANCU D. 13. Asha invingeau adesea cele mai mari nemultzumiri: rizind impreuna tainuind ceasuri intregi. BASSARABESCU V. 13. Nevestele stau mai la o parte tainuind de ale lor. VLAHUTZA O. A. II 160. Varianta: tainí (PAMFILE CR. 15) vb. IV.

A TAINUÍ ~iésc tranz. 1) (informatzii shtiri) A face sa ramana absolut necunoscut; a tzine in taina. 2) (persoane lucruri) A pune intrun loc ferit pentru a sustrage ulterior; a acoperi; a ascunde; a dosi. /taina + suf. ~ui

tainuì v. 1. a ascunde a tzinea ascuns: beciul putea sa tainuiasca o domnitza CR.; 2. a convorbi intim. [V. taina].

taini vi [At: JIPESCU O. 102 / P: tai~ / Pzi: ~nesc / E: taina] (Reg) A taifasui.

TAINÍ vb. IV v. tainui.

taĭnésc v. intr. (d. taĭna). Vest. Staŭ la taĭfas intim. V. taĭnuĭesc.

taĭnuĭésc v. tr. (d. taĭna). TZin ascuns tzin secret: a taĭnui un furt. V. intr. Taĭnesc staŭ „la taĭna” la taĭfas intim vorbesc in secret: taĭnuind eĭ asha s’apropiara de sat (NPl. Ceaur 91).

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

tainuí (a ~) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. tainuiésc imperf. 3 sg. tainuiá; conj. prez. 3 sa tainuiásca

tainuí vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. tainuiésc imperf. 3 sg. tainuiá; conj. prez. 3 sg. shi pl. tainuiásca

tainui (ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. tainuiesc conj. tainuiasca)

tainuesc uiasca 3 conj. uiam 1 imp.

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

TAINUÍ vb. 1. v. ascunde. 2. a ascunde (fig.) a innabushi. (SHia ~ durerea.)

TAINUÍ vb. v. ascunde dosi flecari indruga mistui palavragi sporovai trancani.

TAINUI vb. 1. a ascunde a masca (inv. shi reg.) a tagadui (inv.) a retacea (fig.) a acoperi. (Ishi ~ ignorantza.) 2. a ascunde (fig.) a inabushi. (SHia ~ durerea.)

tainui vb. v. ASCUNDE. DOSI. FLECARI. INDRUGA. MISTUI. PALAVRAGI. SPOROVAI. TRANCANI.

A tainui ≠ a destainui a marturisi

TAINÍ vb. v. flecari indruga palavragi sporovai trancani.

taini vb. v. FLECARI. INDRUGA. PALAVRAGI. SPOROVAI. TRANCANI.

Dictzionare enciclopedice

Definitzii enciclopedice

ALIUD EST CELARE ALIUD TACERE (lat.) una este sa tainuieshti alta e sa taci Discretzia shi complicitatea nu sunt unul shi acelashi lucru.

Intrare: tainui
verb (VT408)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • tainui
  • tainuire
  • tainuit
  • tainuitu‑
  • tainuind
  • tainuindu‑
 singular plural
  • tainuieshte
  • tainuitzi
numarul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult k perfect
singular I (eu)
  • tainuiesc
 (sa)
  • tainuiesc
  • tainuiam
  • tainuii
  • tainuisem
a II-a (tu)
  • tainuieshti
 (sa)
  • tainuieshti
  • tainuiai
  • tainuishi
  • tainuiseshi
a III-a (el, ea)
  • tainuieshte
 (sa)
  • tainuiasca
  • tainuia
  • tainui
  • tainuise
plural I (noi)
  • tainuim
 (sa)
  • tainuim
  • tainuiam
  • tainuiram
  • tainuiseram
  • tainuisem
a II-a (voi)
  • tainuitzi
 (sa)
  • tainuitzi
  • tainuiatzi
  • tainuiratzi
  • tainuiseratzi
  • tainuisetzi
a III-a (ei, ele)
  • tainuiesc
 (sa)
  • tainuiasca
  • tainuiau
  • tainuira
  • tainuisera
verb (VT401)
Surse flexiune: Scriban
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • taini
  • tainire
  • tainit
  • tainitu‑
  • tainind
  • tainindu‑
 singular plural
  • taineshte
  • tainitzi
numarul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult k perfect
singular I (eu)
  • tainesc
 (sa)
  • tainesc
  • taineam
  • tainii
  • tainisem
a II-a (tu)
  • taineshti
 (sa)
  • taineshti
  • taineai
  • tainishi
  • tainiseshi
a III-a (el, ea)
  • taineshte
 (sa)
  • taineasca
  • tainea
  • taini
  • tainise
plural I (noi)
  • tainim
 (sa)
  • tainim
  • taineam
  • tainiram
  • tainiseram
  • tainisem
a II-a (voi)
  • tainitzi
 (sa)
  • tainitzi
  • taineatzi
  • tainiratzi
  • tainiseratzi
  • tainisetzi
a III-a (ei, ele)
  • tainesc
 (sa)
  • taineasca
  • taineau
  • tainira
  • tainisera
* forma nerecomandata sau greshita – (arata)
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

tainui, tainuiescverb

  • 1. tranzitiv A pastra o taina a tzine secret a nu lasa sa se shtie sa se afle ceva. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: acoperi ascunde dosi mistui innabushi antonime: destainui marturisi
    • format_quote Avendrea tainuie furturile. STANCU D. 294. DLRLC
    • format_quote Ishi tainuise unul altuia shiretenia deacasa. CARAGIALE O. III 105. DLRLC
    • format_quote Ea a ramas credincioasa barbatului sau Dar inca tot tainuindushi numele. NEGRUZZI S. III 415. DLRLC
    • format_quote figurat Salcimii cu miros dulce tainuiau cararile. EMINESCU N. 71. DLRLC
    • format_quote Beciul privighitorului Pirvu din TirguNeamtzului putea sa tainuiasca la nevoie o domnitza. CREANGA O. A. 74. DLRLC
    • format_quote O fapta cit de frumoasa k o floare cu otrava Tainuieshte citeodata pieirea cea mai grozava. HASDEU R. V. 57. DLRLC
    • 1.1. reflexiv rar A se ascunde. DEX '09 DEX '98
      • format_quote Cerul vinat cu soare zgircit care se ivea la rastimpuri shi se tainuia pe dupa o trimba de nori alburii. PAS L. I 8. DLRLC
      • format_quote In aceasta odaie inchisa cu cheia pentru k copiii sa nu intre Eminovici se tainuia citeodata spre ashi face socotelile ori a frunzari prin cronici. CALINESCU E. 50. DLRLC
      • format_quote Acum ei sau tainuit SHi din fatza neau pierit. ALECSANDRI P. I 102. DLRLC
      • format_quote figurat Descoperai [vietzii] linia shi accentul care se tainuiesc altor priviri. PAS Z. I 10. DLRLC
  • 2. intranzitiv popular A sta de vorba a sta la taifas a discuta (in intimitate). DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: discuta flecari palavragi sporovai trancani indruga
    • format_quote Matusha Utzupar tainuie cu mama. STANCU D. 13. DLRLC
    • format_quote Asha invingeau adesea cele mai mari nemultzumiri: rizind impreuna tainuind ceasuri intregi. BASSARABESCU V. 13. DLRLC
    • format_quote Nevestele stau mai la o parte tainuind de ale lor. VLAHUTZA O. A. II 160. DLRLC
etimologie:
  • Taina + sufix ui. DEX '98 DEX '09

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.