21 de definitzii pentru tainui
din care- explicative (9)
- morfologice (4)
- relatzionale (7)
- enciclopedice (1)
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
TAINUÍ tainuiesc vb. IV. 1. Tranz. A pastra o taina a tzine secret a nu lasa sa se shtie sa se afle ceva; a ascunde a acoperi. ♦ Refl. (Rar) A se ascunde. 2. Intranz. (Pop.) A sta de vorba a sta la taifas a discuta (in intimitate). Taina + suf. ui.
TAINUÍ tainuiesc vb. IV. 1. Tranz. A pastra o taina a tzine secret a nu lasa sa se shtie sa se afle ceva; a ascunde a acoperi. ♦ Refl. (Rar) A se ascunde. 2. Intranz. (Pop.) A sta de vorba a sta la taifas a discuta (in intimitate). Taina + suf. ui.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de claudia
- actziuni
tainui [At: DOSOFTEI V. S. noiembrie 161v/15 / Pzi: ~esc (reg) tainui; 3 6 (reg) tainuie / E: taina + ui] 1 vt A pastra o taina (1) in legatura cu ceva sau cu cineva. Si: a ascunde (reg) a tagadui (4) a titcui (1). 2 vi (Reg; ie) Rau am mai ~to Rau mia mai umblat. 34 vtr A (se) feri de cineva (sau de ceva) pentru a nu fi vazut sau gasit Si: a (se) ascunde. 5 vt (Jur) A savarshi o tainuire (5). 6 vi (Reg) A taifasui.
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
TAINUÍ tainuiesc shi tắinui vb. IV. 1. Tranz. A pastra o taina in legatura cu ceva sau cu cineva a nu da pe fatza a face sa nu se shtie sa nu se afle; a ascunde. Avendrea tainuie furturile. STANCU D. 294. Ishi tainuise unul altuia shiretenia deacasa. CARAGIALE O. III 105. Ea a ramas credincioasa barbatului sau Dar inca tot tainuindushi numele. NEGRUZZI S. III 415. ◊ Fig. Salcimii cu miros dulce tainuiau cararile. EMINESCU N. 71. ♦ (Subiectul este un lucru) A ascunde. Beciul privighitorului Pirvu din TirguNeamtzului putea sa tainuiasca la nevoie o domnitza. CREANGA O. A. 74. O fapta cit de frumoasa k o floare cu otrava Tainuieshte citeodata pieirea cea mai grozava. HASDEU R. V. 57. ◊ Refl. Cerul vinat cu soare zgircit care se ivea la rastimpuri shi se tainuia pe dupa o trimba de nori alburii. PAS L. I 8. In aceasta odaie inchisa cu cheia pentru k copiii sa nu intre Eminovici se tainuia citeodata spre ashi face socotelile ori a frunzari prin cronici. CALINESCU E. 50. Acum ei sau tainuit SHi din fatza neau pierit. ALECSANDRI P. I 102. (Fig.) Descoperai [vietzii] linia shi accentul care se tainuiesc altor priviri. PAS Z. I 10. 2. Intranz. A sta de vorba a sta la sfat a discuta (in intimitate). Matusha Utzupar tainuie cu mama. STANCU D. 13. Asha invingeau adesea cele mai mari nemultzumiri: rizind impreuna tainuind ceasuri intregi. BASSARABESCU V. 13. Nevestele stau mai la o parte tainuind de ale lor. VLAHUTZA O. A. II 160. Varianta: tainí (PAMFILE CR. 15) vb. IV.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
A TAINUÍ ~iésc tranz. 1) (informatzii shtiri) A face sa ramana absolut necunoscut; a tzine in taina. 2) (persoane lucruri) A pune intrun loc ferit pentru a sustrage ulterior; a acoperi; a ascunde; a dosi. /taina + suf. ~ui
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
tainuì v. 1. a ascunde a tzinea ascuns: beciul putea sa tainuiasca o domnitza CR.; 2. a convorbi intim. [V. taina].
- sursa: SHaineanu, ed. VI (1929)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
taini vi [At: JIPESCU O. 102 / P: tai~ / Pzi: ~nesc / E: taina] (Reg) A taifasui.
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
TAINÍ vb. IV v. tainui.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
taĭnésc v. intr. (d. taĭna). Vest. Staŭ la taĭfas intim. V. taĭnuĭesc.
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
taĭnuĭésc v. tr. (d. taĭna). TZin ascuns tzin secret: a taĭnui un furt. V. intr. Taĭnesc staŭ „la taĭna” la taĭfas intim vorbesc in secret: taĭnuind eĭ asha s’apropiara de sat (NPl. Ceaur 91).
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
tainuí (a ~) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. tainuiésc imperf. 3 sg. tainuiá; conj. prez. 3 sa tainuiásca
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
tainuí vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. tainuiésc imperf. 3 sg. tainuiá; conj. prez. 3 sg. shi pl. tainuiásca
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
tainui (ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. tainuiesc conj. tainuiasca)
- sursa: MDO (1953)
- adaugata de Ladislau Strifler
- actziuni
tainuesc uiasca 3 conj. uiam 1 imp.
- sursa: IVO-III (1941)
- adaugata de Ladislau Strifler
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
TAINUÍ vb. 1. v. ascunde. 2. a ascunde (fig.) a innabushi. (SHia ~ durerea.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
TAINUÍ vb. v. ascunde dosi flecari indruga mistui palavragi sporovai trancani.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
TAINUI vb. 1. a ascunde a masca (inv. shi reg.) a tagadui (inv.) a retacea (fig.) a acoperi. (Ishi ~ ignorantza.) 2. a ascunde (fig.) a inabushi. (SHia ~ durerea.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
tainui vb. v. ASCUNDE. DOSI. FLECARI. INDRUGA. MISTUI. PALAVRAGI. SPOROVAI. TRANCANI.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
A tainui ≠ a destainui a marturisi
- sursa: Antonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
TAINÍ vb. v. flecari indruga palavragi sporovai trancani.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
taini vb. v. FLECARI. INDRUGA. PALAVRAGI. SPOROVAI. TRANCANI.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare enciclopedice
Definitzii enciclopedice
ALIUD EST CELARE ALIUD TACERE (lat.) una este sa tainuieshti alta e sa taci Discretzia shi complicitatea nu sunt unul shi acelashi lucru.
- sursa: DE (1993-2009)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
verb (VT408) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numarul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult k perfect | |
singular | I (eu) |
| (sa)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (sa)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (sa)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (sa)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (sa)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (sa)
|
|
|
|
verb (VT401) Surse flexiune: Scriban | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numarul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult k perfect | |
singular | I (eu) |
| (sa)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (sa)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (sa)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (sa)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (sa)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (sa)
|
|
|
|
tainui, tainuiescverb
- 1. A pastra o taina a tzine secret a nu lasa sa se shtie sa se afle ceva. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Avendrea tainuie furturile. STANCU D. 294. DLRLC
- Ishi tainuise unul altuia shiretenia deacasa. CARAGIALE O. III 105. DLRLC
- Ea a ramas credincioasa barbatului sau Dar inca tot tainuindushi numele. NEGRUZZI S. III 415. DLRLC
- Salcimii cu miros dulce tainuiau cararile. EMINESCU N. 71. DLRLC
- Beciul privighitorului Pirvu din TirguNeamtzului putea sa tainuiasca la nevoie o domnitza. CREANGA O. A. 74. DLRLC
- O fapta cit de frumoasa k o floare cu otrava Tainuieshte citeodata pieirea cea mai grozava. HASDEU R. V. 57. DLRLC
- 1.1. A se ascunde. DEX '09 DEX '98
- Cerul vinat cu soare zgircit care se ivea la rastimpuri shi se tainuia pe dupa o trimba de nori alburii. PAS L. I 8. DLRLC
- In aceasta odaie inchisa cu cheia pentru k copiii sa nu intre Eminovici se tainuia citeodata spre ashi face socotelile ori a frunzari prin cronici. CALINESCU E. 50. DLRLC
- Acum ei sau tainuit SHi din fatza neau pierit. ALECSANDRI P. I 102. DLRLC
- Descoperai [vietzii] linia shi accentul care se tainuiesc altor priviri. PAS Z. I 10. DLRLC
-
-
- 2. A sta de vorba a sta la taifas a discuta (in intimitate). DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Matusha Utzupar tainuie cu mama. STANCU D. 13. DLRLC
- Asha invingeau adesea cele mai mari nemultzumiri: rizind impreuna tainuind ceasuri intregi. BASSARABESCU V. 13. DLRLC
- Nevestele stau mai la o parte tainuind de ale lor. VLAHUTZA O. A. II 160. DLRLC
-
etimologie:
- Taina + sufix ui. DEX '98 DEX '09