SCRISOÁRE scrisori s. f. 1. Comunicare scrisa trimisa cuiva prin poshta sau prin intermediul unei persoane; epistola ravash. ◊ Scrisoare de credit = document prin care un bancher sau o banca cere altui bancher sau altei banci sa puna la dispozitzia purtatorului o suma de bani. ♦ (La pl.) Culegere de corespondentza avand valoare literara sau istorica. ♦ (La pl.) Opera literara in proza scrisa sub forma de corespondentza. 2. (Inv.) Faptul de a scrie; ceea ce este scris. 3. (Pop.) Scris¹ (2). 4. (Inv.) Hartie scrisa document act. ◊ Scrisoare de acreditare = document prin care se atesta imputernicirea unei persoane intro calitate diplomatica. Scrisoare de trasura = act care contzine conditziile intervenite intre cel care expediaza o marfa shi cel care o transporta (serviciul de coletarie poshta etc.); fraht. 5. (Inv.) Scriere (3). Scris + suf. oare.

scrisoare sf [At: (a. 1591) GCR I 38/24 / Pl: ~ori / E: scris¹ + oare] 1 (Inv) Scriere (1). 2 (Ilav) Cu ~ In scris¹ (14). 34 (Irg: ccr) Scriere (23). 5 (Irg; pex) SHtiintza scrierii. 6 (Reg; pex) (SHtiintza de) carte Si: cultura invatzatura. 7 (Ivp) Scriere (6). 8 (Ivr) Caligrafie (k obiect de invatzamant). 9 (Irg) Inscriptzie. 10 (Nob) Text scurt in care este relatata desfashurarea unor evenimente. Si: (reg) scriea. 11 (Inv); Recensamant. 12 Inv; ila; d. armate) Pre ~ Regulat. 13 (Irg) Dovada scrisa Si: act document. 14 (Fin; is) ~ de credit (sau inv de schimb) Document (la purtator) prin care un bancher sau o banca cere altui bancher sau altei banci sa puna la dispozitzia titularului acestui document suma mentzionata in el. 15 (Is) ~ de trasura Act constatator al contractului de transport pe caile ferate in care se mentzioneaza marfurile transportate expeditorul shi destinatarul statzia de destinatzie taxele shi conditziile de transport Si: fraht (1). 16 (Is) ~ de transport Act constatator al contractului de transport rutier in care se mentzioneaza marfurile transportate expeditorul shi destinatarul taxele shi conditziile de transport. 17 (Is; de obicei lpl) ~ de acreditare (sau inv creditiva) Document prin care se atesta calitatea unui ambasador de a reprezenta un stat in relatziile cu un alt stat. 1820 (Inv) Scriere (1112 14). 21 (Inv) Limba scrisa². 22 (Inv; shis ~ imprejur) Relatare scrisa² (1) Si: descriere. 23 (Inv; is) ~a locului sau imprejur ~ a locurilor Topografie (1). 24 (Inv; is) ~a pamantului Geografie (1). 25 (Inv; is) ~a vanturilor Anemografie. 26 (Inv) Comunicare scrisa² trimisa cuiva prin poshta sau prin intermediul unei persoane Si: ravash (rar) epistola misiva (ivp) carte (inv) scriptura (7) (reg) scris¹ (22). 27 (Is) ~ deschisa (sau inv publica) Articol redactat in forma de scrisoare (avand un caracter polemic). 28 (Lpl) Culegere de corespondentza avand valoare literara sau istorica. 29 (Lpl) Specie a prozei literare care sub forma corespondentzei cu o persoana reala sau fictiva se adreseaza unui public larg enuntzand idei filozofice literare etc. adesea cu un carater critic. 30 Specie literara in versuri varietate a poeziei didactice in care se trateaza sub forma de scrisoare adresata unei persoane reale sau fictive un subiect filozofic moral etc. Si: epistola.

SCRISOÁRE scrisori s. f. 1. Comunicare scrisa trimisa cuiva prin poshta sau prin intermediul unei persoane; epistola ravash. ◊ Scrisoare de credit = document prin care un bancher sau o banca cere altui bancher sau altei banci sa puna la dispozitzia purtatorului o suma de bani. ♦ (La pl.) Culegere de corespondentza avand valoare literara sau istorica. ♦ (La pl.) Opera literara in proza scrisa sub forma de corespondentza. 2. (Inv.) Faptul de a scrie; ceea ce este scris. 3. (Pop.) Scris¹ (2). 4. (Inv.) Hartie scrisa document act. ◊ Scrisoare de acreditare = document prin care se atesta calitatea unui diplomat de a reprezenta un anumit stat in relatziile cu un alt stat. Scrisoare de trasura = act care contzine conditziile intervenite intre cel care expediaza o marfa shi cel care o transporta (serviciul de coletarie poshta etc.); fraht. 5. (Inv.) Scriere (3). Scris + suf. oare.

SCRISOÁRE scrisori s. f. 1. Comunicare scrisa trimisa cuiva prin poshta sau prin intermediul unei persoane; epistola ravash carte (III 1) misiva. Depuse o scrisoare pe masa lui Stamati shi trecu grabit inainte. BART E. 20. Am pus scrisoarea la poshta shi am trimiso lui Hutzu. SLAVICI O. I 103. Foaie verde de dudau Baditz badishorul meu Trimesumiai la scrisori Can curind bade tensori. JARNÍKBIRSEANU D. 251. ◊ (Poetic) Eu doinashul cel carunt Va trimet scrisoare voua Scrisa cua lacrimei roua. BELDICEANU P. 102. ◊ Scrisoare cifrata = scrisoare scrisa cu cifru. Scrisori de acreditare v. acreditare. Scrisoare de recomandatzie = scrisoare prin care se recomanda cuiva persoana purtatoare a scrisorii. Crezura k ori sintem nishte boieri inriuritori din tzara sau nishte agentzi secretzi trimishi k sai spioneze. Mai tirziu vazura k nu eram nici una nici alta ci nishte simpli calatori cu scrisori bune de recomandatzie. BOLINTINEANU O. 296. Scrisoare de credit = scrisoare prin care un bancher sau o banca cere cuiva (de obicei altui bancher sau altei banci) sa puna la dispozitzia purtatorului o suma de bani. ♦ (La pl.) Culegere de corespondentza avind valoare literara sau istorica. Ghica «Scrisori catre V. Alecsandri». 2. (Invechit) Hirtie scrisa document act inscris zapis. Era datina... sa se faca shi un fel de inventariu in care se inshira toate lucrurile ce le capata mireasa k zestre shi care in limba poporului se numea... foaie de zestre carte sau inscris shi scrisoare. MARIAN NU. 138. Au facut scrisoare shi au intarit ramashagul cu martori. SBIERA P. 233. Scoase pe fata cea mijlocie cu marul ei cel de argint shi cu o alta scrisoare in care o hotari Prislea de sotzie fratelui cel mijlociu. ISPIRESCU L. 89. ◊ Scrisoare de trasura = act care inregistreaza conditziile intervenite intre cel care expediaza o marfa shi cel care o transporta. 3. (Invechit shi arhaizant) Faptul de a scrie ceea ce este scris; scris. A scris el shi a scris vreme de patruzeci de zile... A umplut cu scrisoarea lui multe suluri de hirtie. SADOVEANU D. P. 114. ♦ Cunoashterea scrisului deprinderea de a scrie; scris. SHtiutam sanvatz scrisoare Sirbeasca shi romineasca. HASDEU R. V. 15. ♦ Fel de a scrie; grafie scris scriere. Mam cercat sa cetesc... din acele manuscrise dar scrisoarea era atit de incilcita incit leam lasat. NEGRUZZI S. I 11. Gheorghe... se puse a scrie acea scrisoare complicata care prin trasaturi fine shi rotunzite superpunea in douatrei caturi diferitele litere ale unui cuvint. FILIMON C. 179. De nu lei mai cunoashte de pe slova shi scrisoare Cunoashtel de pe durerea cu care plingind itzi scrie. CONACHI P. 99. 4. Text scris sau tiparit opera scrisa; scriere. Atitzia altzi nechematzi ale caror scrisori le gusta numai shoarecii. GANE N. III 155. Am mare dorintza k sa cetesc vreo scrisoare moldoveneasca caci nu am nici o carte in aceasta limba aice. KOGALNICEANU S. 74.

SCRISOÁRE ~óri f. Comunicare in scris transmisa cuiva (de regula prin poshta); epistola; ravash. ~ recomandata. [G.D. scrisorii] /scris + suf. ~oare

scrisoare f. 1. caracter scris lucru scris; 2. ceeace se comunica in scris: am primit o scrisoare.

scrisoáre f. pl. orĭ (d. scris). Scriitura scris felu de a scrie (in privintza formei literelor): ĭam recunoscut scrisoarea. Hirtie pin care se trimete o veste: o scrisoare intrún plic a pune o scrisoare la cutie a o da la poshta. Vechĭ. Descriere. V. carta.

scrisoáre s. f. g.d. art. scrisórii; pl. scrisóri

scrisoáre s. f. g.d. art. scrisórii; pl. scrisóri

SCRISOÁRE s. 1. epistola epistolie (astazi rar shi fam.) misiva (inv. shi pop.) carte ravash (reg.) scris (prin Ban.) propis (inv.) depesha poslanie scriptura. (Iam expediat prin poshta o ~.) 2. (LIT.) epistola. (O ~ de Gr. Alexandrescu.) 3. (EC.) scrisoare de trasura v. fraht.

SCRISOÁRE s. v. act carte cultura cunoshtintze descriere document dovada expunere hartie indicatzie indiciu instructzie izvor infatzishare inscris invatzatura lucrare marturie opera piesa pilda pregatire prezentare proba redare scriere scris semn studii text zugravire.

SCRISOARE s. 1. epistola epistolie (astazi rar shi fam.) misiva (inv. shi pop.) carte ravash (reg.) scris (prin Ban.) propis (inv.) depesha poslanie scriptura. (Iam expediat prin poshta o ~.) 2. (EC.) scrisoare de trasura = fraht.

scrisoare s. v. ACT. CARTE. CULTURA. CUNOSHTINTZE. DESCRIERE. DOCUMENT. DOVADA. EXPUNERE. HIRTIE. INDICATZIE. INDICIU. INSTRUCTZIE. IZVOR. INFATZISHARE. INSCRIS. INVATZATURA. LUCRARE. MARTURIE. OPERA. PIESA. PILDA. PREGATIRE. PREZENTARE. PROBA. REDARE. SCRIERE. SCRIS. SEMN. STUDII. TEXT. ZUGRAVIRE.

SCRISOARE. Subst. Scrisoare serisorica (dim.) scrisorea (dim. pop.) epistola (rar) epistolie (inv.) bilet biletzel (dim.) misiva (glumetz) ravash (pop.) ravashel (dim. pop.) carte (inv. shi pop.) carticica (dim. inv.). Scrisoare recomandata recomandata scrisoare par avion scrisoare postrestant; scrisoare oficiala mehtup (turcism inv. ); scrisoare de recomandare; scrisoare de acreditare; scrisoare deschisa; ferpar. Mesaj comunicare scrisa adresa citatzie citare inshtiintzare nota; nota diplomatica. Carte poshtala; vedere ilustrata. Felicitare. Telegrama depesha (inv.) telegramafulger cablograma telefonograma radiograma radiotelegrama. Corespondentza; poshta. Epistolar. Timbru marca (poshtala). Expeditor; adresant destinatar; corespondent (rar). Cutie poshtala. Poshtash factor poshtal poshtar (rar) poshtaritza. Adj. Epistolar; de (pentru) corespondentza. Timbrat francat. Datat. Vb. A scrie o scrisoare; a trimite (a expedia) o scrisoare; a adresa cuiva o scrisoare; a coresponda a avea (a tzine a purta) corespondentza a fi in corespodentza cu cineva. A primi o scrisoare. A timbra a franca. A data. A deschide o scrisoare. A telegrafia a depesha (rar) a trimite o telegrama; a radiotelegrafia. Adv. In scris prin corespondentza. V. mesager scriere.

SCRISOARE (de la a scrie < lat. scribere) Specie literara a prozei memorialistice. Scrisorile contzin confesiuni aprecieri asupra vietzii a oamenilor shi locurilor presupunand insa un interlocutor. De aici deriva acel ritm sprinten de conversatzie al stilului epistolar intro forma familiara agreabila. Scrisoarea este folosita adesea shi k modalitate de expunere in structura unui roman k de exemplu romanul epistolar (ex. Noua Eloisa de J.J. Rousseau; Patul lui Procust de Camil Petrescu). In literatura universala scriitori k Voltaire (Scrisori filozofice) Fr. Schiller (Scrisori despre educatzia estetica a omului) R.M. Rilke (Scrisori catre un tinar poet) sh.a. au ilustrat acest gen iar in literatura noastra C. Negruzzi (Negru pe alb) I. Ghica (Scrisori catre V. Alecsandri). In cuprinsul unor asemenea scrieri se intilnesc detalii care fixeaza o epoca un tip moravuri etc. deosebit de reliefate (ex. Fiziologia provintzialului de C. Negruzzi; Ciuma din vremea lui Caragea de I. Ghica; Vasile Porojan de V. Alecsandri). Scrisorile se interfereaza cu literatura in diferite moduri devenind adesea adevarate schitze de moravuri cu tipuri bine individualizate. In scrisori interesul scriitorului este orientat exclusiv spre viatza din afara k la orice prozator realist. Geneza scrisorilor este individuala. Ea se coloreaza diferit de la scriitor la scriitor. Astfel Scrisorile lui I. Ghica catre V. Alecsandri deshi ishi propun sa informeze despre moravuri shi tipuri disparute se particularizeaza k orice creatzie literara. O trasatura comuna insa le caracterizeaza: obiectivitatea discretzia povestitorului pentru k acesta nu este preocupat sa se autoanalizeze ci raminind in penumbra da curs evenimentelor care lea trait shi contureaza tipurile shi moravurile care lea cunoscut. Termenul scrisoare mai denumeshte shi o specie a poeziei lirice cu elemente satirice in cuprinsul ei sinonima cu epistola gen de poezie cultivat la romani de Horatziu (Epistolae) la francezi de Boileau (Les épitres) in poezia noastra de M. Eminescu (Scrisorile) D. Anghel SHt. O. Iosif (Caleidoscopul lui A. Mirea).

SCRISOÁRE (< scris²) s. f. 1. Comunicare scrisa trimisa cuiva prin poshta sau prin intermediul unei persoane; epistola (1) ravash. ◊ S. de acreditare v. acreditare. S. de transport = inscris constatator al contractului de transport rutier. S. de trasura = fraht (1). ♦ (La pl.) Culegere de corespondentza avand valoare literara sau istorica. In literatura moderna s. au influentzat compozitzia romanului prin aparitzia „romanului epistolar”. 2. (La pl.) Specie a prozei literare cultivata cu precadere de iluminishti shi romantici care sub forma corespondentzei cu o persoana reala sau fictiva se adreseaza unui public larg enuntzand idei filozofice literare etc. adesea cu un caracter critic sau expune puncte de vedere personale shi impresii asupra moravurilor contemporane (Mme de Sévigné Pascal Voltaire Montesquieu Herder Schiller Fichte Rilke Camus C. Negruzzi I. Ghica sh.a.). 3. Epistola (2). 4. (Inv.) Opera scrisa; text scris. ♦ Hartie scrisa; act document. 5. (Inv.) Faptul de a scrie (1). ♦ Deprinderea de a scrie (1). ♦ Scris¹ (3). 6. (FIN.) Scrisoare de garantzie bancara = contract unilateral intre o banca in calitate de garant shi un client al sau in calitate de garantat prin care banca se angajeaza in numele clientului dar shi in schimbul unei garantzii materiale din partea acestuia sa plateasca unui beneficiar al clientului sau o suma maxima pana la un anumit termen in cazul in care clientul sau nu ishi indeplineshte obligatziile contractuale fatza de beneficiarul sau.

EPISTULA NON ERUBESCIT (lat.) scrisoarea nu rosheshte Cicero „Epistulae ad familiares” V 12 1. Autorul ishi scuza astfel confidentzele din scrisori. In sens mai larg: hartia suporta orice.

SCRISOAREA LUI NEACSHU scrisoare cuprinzand informatzii referitoare la mishcarile armatei turceshti pe malurile Dunarii trimisa in 1521 de catre Neacshu din Campulung (Muscel) lui Johannes Benkner judele Brashovului. Cel mai vechi text datat scris in limba romana care sa pastrat pana azi.

a se lipi (de cineva) k marca de scrisoare expr. a se tzine dupa cineva cu insistentza fara a se mai putea scapa ushor de el; a nu lasa in pace (pe cineva).