SCRIÉRE scrieri s. f. 1. Actziunea de a scrie shi rezultatul ei. 2. (Concr.) Sistem de semne grafice conventzionale prin care sunt reprezentate in scris sunetele sau cuvintele unei limbi. ♦ (Inv.) Ortografie. ♦ Mod particular de a caligrafia semnele grafice; fel de a scrie. 3. (Concr.) Text scris: exprimare in scris; compunere redactare a unui text: scrisoare (5) scris¹ (4). ♦ Opera literara sau shtiintzifica. V. scrie.

scriere sf [At: CARTE TREB. II 170/17 / V: (inv) scriire (ivr) scrire / Pl: ~ri / E: scrie] 1 Redare prin anumite semne conventzionale a sunetelor a literelor a cifrelor a cuvintelor a textelor etc. dintro limba Si: (inv) scris¹ (1) (inv) scrisoare (1). 23 (Ccr) (Sistem de) semne grafice conventzionale prin care sunt redate sunetele cuvintele textele etc. unei limbi Si: scris¹ (23) (irg) scrisoare (34) (inv) scriptura (12). 4 (Inv) Ortografie. 5 Mod (particular) de a caligrafia semnele grafice Si: scris¹ (5). 6 Fel de a scrie (1) al cuiva Si: scris¹ (6) scriitura scris¹ (1) (ivp) scrisoare (6) (inv) scriptura (9). 7 (Inv) Recrutare (1). 8 Formulare scrisa² (1) Si: redactare scris¹ (7). 9 (Inv; is) ~ in scurt Rezumat. 10 (Rar; is) ~ frumoasa Stilistica (1). 11 Ceea ce este scris² (1) k rezultat al unei munci de redactare Si: text scris² scris¹ (8) opera¹ (inv) scriitura scriptura (10) scrisoare (18). 12 Lucrare originala cu caracter literar shtiintzific etc. Si: scris¹ (9) opera¹ (inv) scriitura (3) scriptura (11) scrisoare (19). 13 (Spc) Carte (16). 14 (Pex; lpl) Totalitate a textelor scrise² (shi tiparite) ale unui autor ale unui curent (literar) ale unui popor etc. Si: scris¹ (11) opera¹ (inv) scriitura scriptura (21) scrisoare (20). 15 (Inv; shis ~ imprejur) Descriere (1).

SCRÍERE scrieri s. f. 1. Actziunea de a scrie shi rezultatul ei. 2. (Concr.) Sistem de semne grafice conventzionale prin care sunt reprezentate in scris sunetele sau cuvintele unei limbi. ♦ (Inv.) Ortografie. ♦ Mod particular de a caligrafia semnele grafice; fel de a scrie. 3. (Concr.) Text scris: exprimare in scris; compunere redactare a unui text: scrisoare (5) scris¹ (4). ♦ Opera literara sau shtiintzifica. V. scrie.

SCRÍERE scrieri s. f. Actziunea de a scrie shi rezultatul ei. 1. Reprezentarea sunetelor shl a cuvintelor dintro limba cu ajutorul semnelor grafice; scris. Nu shtiu zau daca din cele patru clase primare i mai ramasese altaceva decit shtiintza scrierii shi a cetirii. GANE N. III 181. Am avut cinste a infatzosha dvoastre prohorisirile ucenicilor mei in istorie cetire scriere aritmetica. NEGRUZZI S. I 5. ♦ Mod particular de a caligrafia semnele grafice; scris. V. caligrafie. Scriere citeatza. 2. Fel de a scrie sistem de semne grafice. Scriere ronda. Scriere ideografica. ♦ (Invechit) Ortografie. (Cu pronuntzare regionala) Intre moldoveni colaboratorii «Rominiei literare» sint singuri ce nu au impus rominilor nici gramatica nici alta scriire dupa iscodirile inchipuirei lor. RUSSO S. 79. 3. Text scris. Dau aci k specimen citeva scrieri shi epistole colective shi private care mi sau dat la 1854 de Dumitrache Florescu. GHICA A. 673. 4. Exprimare in scris compunere redactare a unui text. Compunerile sale originale... caracterizeaza pe omul care shtie arta scrierii. BOLINTINEANU O. 358. ♦ Opera literara sau shtiintzifica; compozitzie articol. Peatuncea vremea era inapoiata... De scrieri saracia era neasemanata... Aveam un Odobescu naveam pe cei de azi. MACEDONSKI O. I 49. Dea pururi pretutindeni in ungherul unor crieri SHior gasi cu al meu nume adapost a mele scrieri! EMINESCU O. I 134. [Filimon] a imbogatzit literatura romina cu doua scrieri de un adevarat merit. GHICA S. A. 80.

SCRÍERE ~i f. 1) v. A SCRIE. 2) Sistem de semne grafice. ~ pictografica. 3) Mod de redare a semnelor grafice. ~ cursiva. 4) Creatzie spirituala fixata pe hartie ~ literara. ~ shtiintzifica. [Sil. scrie] /v. a scrie

scriere f. 1. arta de a reprezenta cuvantul prin semne convenite; 2. actziunea de a scrie; 3. opera literara sau shtiintzifica.

scríere f. Actziunea de a scrie de a face litere: scrierea shi citirea. Felu de a scrie de a face literele: aceste elev are o scriere frumoasa. Carte opera literara saŭ shtiintzifica: autor al multor scrierĭ.

scriire sf vz scriere

scrire sf vz scriere

scríere s. f. g.d. art. scríerii; (feluri texte) pl. scríeri

scríere s. f. g.d. art. scríerii; (feluri texte) pl. scríeri

scriere

SCRÍERE s. 1. (inv.) scrisoare. (~ literelor alfabetului.) 2. (inv.) scriptura scrisoare. (Vorbire shi ~.) 3. v. caligrafiere. 4. (inv.) scrisoare. (~ au luato de la romani.) 5. v. creare. 6. v. lucrare. 7. v. carte. 8. scriere dramatica v. piesa. 9. (inv. shi pop.) slova. (Descifra cu greutate ~ chirilica.) 10. scris (rar) scriitura (inv. shi pop.) scrisoare slova (inv.) scriptura. (Avea o ~ frumoasa.) 11. grafie scris (rar) scriitura. (Ia recunoscut ~.) 12. ortografie (inv.) scriptura. (Despre ~ limbii romane.)

SCRÍERE s. v. descriere expunere incorporare infatzishare inrolare prezentare recrutare redare zugravire.

scriere s. v. DESCRIERE. EXPUNERE. INCORPORARE. INFATZISHARE. INROLARE. PREZENTARE. RECRUTARE. REDARE. ZUGRAVIRE.

SCRIERE s. 1. (inv.) scrisoare. (~ literelor alfabetului.) 2. (inv.) scriptura scrisoare. (Vorbire shi ~.) 3. caligrafiere. (Era talentat la ~ literelor gotice.) 4. (inv.) scrisoare. (~ au luato de la romani.) 5. alcatuire compunere creare elaborare intocmire realizare redactare scris (inv.) izvodire redactzie redijare. (~ unei opere literare.) 6. lucrare opera text (livr.) op (inv. shi pop.) scriptura (inv.) scriitura scrisoare uvraj. (A prezentat ~ la tipografie.) 7. carte lucrare opera tiparitura tom volum (livr.) op. (O ~ voluminoasa.) 8. (LIT.) scriere dramatica = piesa lucrare dramatica opera dramatica. 9. (inv. shi pop.) slova. (Descifra cu greutate ~ chirilica.) 10. scris (rar) scriitura (inv. shi pop.) scrisoare slova (inv.) scriptura. (Avea o ~ frumoasa.) 11. grafie scris (rar) scriitura. (Ia recunoscut ~.) 12. ortografie (inv.) scriptura. (Despre ~ limbii romane.)

SCRIERE IN SCÚRT s. v. prescurtare rezumat.

scriere in scurt s. v. PRESCURTARE. REZUMAT.

SCRIERE. Subst. Scriere scris scriitura (fam.); grafie; ortografie. Scriere scris notare insemnare consemnare; scriere frumoasa caligrafie; mizgalire mizgalitura mizgaleala. Scriere de mina; scriere de tipar. Scriere pictografica pictografie; scriere ideografica ideografie; ideograma; scriere cuneiforma; scriere hieroglifica; scriere runica; scriere alfabetica. Transcriere transcriptzie copiere copiat. Tiparire imprimare multiplicare; dactilografiere dactilografiat; stenografiere. Litera; semn; caracter. Alfabet. Text scriere nota notitza (dim.) adnotare; stenograma. Scriitor scriitorash (dim.) scrib copist contzopist (azi depr.) grefier; pisar (inv.) gramatic (inv.) logofat (inv.) calemgiu (inv.); caligraf; dactilograf dactilografa; stenodactilograf stenodactilografa; stenograf stenografa. Scriptomanie (depr.). Scriptoman (rar depr.). Grafologie. Grafolog. Adj. Scris scriptic insemnat adnotat; imprimat; dactilografit. Grafic; ortografic; caligrafic; indescifrabil. Alfabetic; pictografic; hieroglific; cuneiform; runic; ideografic. Vb. A scrie a nota a insemna a adnota a consemna a ashterne pe hirtie a caligrafia; a mizgali; a ortografia; a copia a transcrie; a stenografia; a stenodactilografia; a dactilografia a bate la mashina. A tipari a imprima a multiplica. Adv. In scris. V. autor carte document literatura scrisoare semn.

SCRÍERE s. f. (< scrie cf. lat. scribere): 1. sistem de semne grafice conventzionale prin care sunt reprezentate in scris obiecte fenomene intamplari cuvintele silabele sau sunetele unei limbi. Exista 350 de feluri de scriere. ◊ ~ pictográfica: s. sub forma unor desene pictograme ce reprezentau grafic obiecte fenomene sau intamplari. Ea constituie prima faza a s. la toate popoarele lumii prima incercare de a transmite grafic o cantitate de informatzii (v. shi pictográma). ◊ ~ ideográfica: s. cu ajutorul unor simboluri denumite ideograme: notare a ideilor prin semne care reprezinta obiectele puse in relatzie. Ea constituie a doua faza in dezvoltarea s. Exista trei feluri de s. ideografica distincte: s. hieroglifica s. cuneiforma shi s. chineza. ◊ ~ hieroglífica: s. cu ideograme pictate sau gravate aparuta in antichitatea egipteana pe la anul 3000 i.e.n. Dispunea de 3000 de hieroglife. Din ea sau dezvoltat s. hieratica shi s. demotica. ◊ ~ hierática: s. hieroglifica aparuta in mileniul al IIIlea i.e.n. in Egiptul antic shi folosita in documentele comerciale. ◊ ~ demótica: s. hieroglifica cursiva egipteana simplificata mult shi avand aspect stenografic aparuta in secolul al VIIIlea i.e.n. ◊ ~ cuneifórma: s. ideografica cu ideograme de forma unor cuie imprimate in lut folosita de popoarele mesopotamiene (sumerieni akkadieni babilonieni asirieni alamitzi etc.). ◊ ~ chinéza: s. ideografica folosita de chinezi inca din anul 3000 i.e.n. Dispune de 5.000 de ideograme. ◊ ~ rúnica: s. a vechilor popoare germanice cu semne rune derivate dintrun alfabet italic de nord folosita initzial k s. religioasa secreta. Inscriptzii runice sau gasit in tzarile scandinave shi pe una din piesele Tezaurului de la Pietroasa din tzara noastra. 2. text scris. S. este un cod de comunicare de gradul al IIlea (in raport cu limbajul care este un cod de comunicare de gradul I). ◊ ~ fonética: ortografie fonetica (v.); s. bazata pe folosirea unui sistem de semne care reprezinta aspectul sonor al cuvintelor dintro limba. A fost folosita pentru prima data de fenicieni inventatorii alfabetului in jurul anului 800 i.e.n. Din ea au aparut ulterior celelalte sisteme de s. alfabetica literala (care noteaza fonemele): ebraica araba indiana greaca sanscrita latina gotica chirilica etc. shi sistemul de s. silabica (care noteaza silabele) folosit de japonezi. S. fonetica literala shi silabica reprezinta a treia faza shi ultima in dezvoltarea s. popoarelor. S. chirilica introdusa in limba romana din secolul al XVIlea (shi inlocuita cu s. latina la 1860) avea 43 de litere shi foarte multe semne diacritice. Ea a fost ulterior simplificata de Ienachitza Vacarescu in gramatica sa (la 33 de litere) shi de I. Heliade Radulescu tot in gramatica (la 28 shi apoi la 27 de litere). ◊ ~ alfabética: s. literala bazata pe un alfabet care reda sunetele de baza ale unei limbi. ◊ ~ gótica: s. cu caractere coltzuroase aparute in Apusul Europei in evul mediu. ◊ ~ etimológica: ortografie etimologica (v. ortografíe). ◊ ~ caligráfica: s. conceputa k preocupare artistica bazata pe decoratziuni cu frontispicii cu initziale ornamentale shi cu miniaturi. Este specifica manuscriselor medievale greceshti siriene georgiene armene franceze italiene cehe etc. Pentru limba romana se poate da k exemplu s. caligrafica cu litere chirilice (slavone) realizata in principalele manastiri din Moldova shi din TZara Romaneasca in evul mediu (Putna Neamtz Tismana Caldarushani etc.). ◊ ~ dictándo: s. obishnuita pe caiete liniate cu linii paralele orizontale realizata dupa dictare. ◊ ~ curénta: s. ushoara curgatoare fluenta rapida. ◊ ~ cursíva: s. care imita scrisul de mana; s. aplecata spre dreapta. 3. exprimare in scris; compunere redactare a unui text. ◊ ~ corécta: s. fara gresheli fara defecte conforma cu normele lingvistice (ortografice de punctuatzie shi de redactare). ◊ ~ greshíta: s. care nu e conforma cu normele lingvistice (ortografice de punctuatzie shi de redactare). ◊ ~ lizíbila (descifrábila): s. care se poate citi shi intzelege ushor; s. limpede deslushita. ◊ ~ ilizíbila (indescifrábila): s. care nu se poate citi shi intzelege ushor; s. neclara nedeslushita. ◊ ~ incoerénta: s. fara shir lipsita de legatura logica intre cuvinte shi intre propozitzii. ◊ ~ emfática: s. nenaturala pretzioasa umflata bombastica.