SCRÍERE s. f. (< scrie cf. lat. scribere): 1. sistem de semne grafice conventzionale prin care sunt reprezentate in scris obiecte fenomene intamplari cuvintele silabele sau sunetele unei limbi. Exista 350 de feluri de scriere. ◊ ~ pictográfica: s. sub forma unor desene pictograme ce reprezentau grafic obiecte fenomene sau intamplari. Ea constituie prima faza a s. la toate popoarele lumii prima incercare de a transmite grafic o cantitate de informatzii (v. shi pictográma). ◊ ~ ideográfica: s. cu ajutorul unor simboluri denumite ideograme: notare a ideilor prin semne care reprezinta obiectele puse in relatzie. Ea constituie a doua faza in dezvoltarea s. Exista trei feluri de s. ideografica distincte: s. hieroglifica s. cuneiforma shi s. chineza. ◊ ~ hieroglífica: s. cu ideograme pictate sau gravate aparuta in antichitatea egipteana pe la anul 3000 i.e.n. Dispunea de 3000 de hieroglife. Din ea sau dezvoltat s. hieratica shi s. demotica. ◊ ~ hierática: s. hieroglifica aparuta in mileniul al IIIlea i.e.n. in Egiptul antic shi folosita in documentele comerciale. ◊ ~ demótica: s. hieroglifica cursiva egipteana simplificata mult shi avand aspect stenografic aparuta in secolul al VIIIlea i.e.n. ◊ ~ cuneifórma: s. ideografica cu ideograme de forma unor cuie imprimate in lut folosita de popoarele mesopotamiene (sumerieni akkadieni babilonieni asirieni alamitzi etc.). ◊ ~ chinéza: s. ideografica folosita de chinezi inca din anul 3000 i.e.n. Dispune de 5.000 de ideograme. ◊ ~ rúnica: s. a vechilor popoare germanice cu semne rune derivate dintrun alfabet italic de nord folosita initzial k s. religioasa secreta. Inscriptzii runice sau gasit in tzarile scandinave shi pe una din piesele Tezaurului de la Pietroasa din tzara noastra. 2. text scris. S. este un cod de comunicare de gradul al IIlea (in raport cu limbajul care este un cod de comunicare de gradul I). ◊ ~ fonética: ortografie fonetica (v.); s. bazata pe folosirea unui sistem de semne care reprezinta aspectul sonor al cuvintelor dintro limba. A fost folosita pentru prima data de fenicieni inventatorii alfabetului in jurul anului 800 i.e.n. Din ea au aparut ulterior celelalte sisteme de s. alfabetica literala (care noteaza fonemele): ebraica araba indiana greaca sanscrita latina gotica chirilica etc. shi sistemul de s. silabica (care noteaza silabele) folosit de japonezi. S. fonetica literala shi silabica reprezinta a treia faza shi ultima in dezvoltarea s. popoarelor. S. chirilica introdusa in limba romana din secolul al XVIlea (shi inlocuita cu s. latina la 1860) avea 43 de litere shi foarte multe semne diacritice. Ea a fost ulterior simplificata de Ienachitza Vacarescu in gramatica sa (la 33 de litere) shi de I. Heliade Radulescu tot in gramatica (la 28 shi apoi la 27 de litere). ◊ ~ alfabética: s. literala bazata pe un alfabet care reda sunetele de baza ale unei limbi. ◊ ~ gótica: s. cu caractere coltzuroase aparute in Apusul Europei in evul mediu. ◊ ~ etimológica: ortografie etimologica (v. ortografíe). ◊ ~ caligráfica: s. conceputa k preocupare artistica bazata pe decoratziuni cu frontispicii cu initziale ornamentale shi cu miniaturi. Este specifica manuscriselor medievale greceshti siriene georgiene armene franceze italiene cehe etc. Pentru limba romana se poate da k exemplu s. caligrafica cu litere chirilice (slavone) realizata in principalele manastiri din Moldova shi din TZara Romaneasca in evul mediu (Putna Neamtz Tismana Caldarushani etc.). ◊ ~ dictándo: s. obishnuita pe caiete liniate cu linii paralele orizontale realizata dupa dictare. ◊ ~ curénta: s. ushoara curgatoare fluenta rapida. ◊ ~ cursíva: s. care imita scrisul de mana; s. aplecata spre dreapta. 3. exprimare in scris; compunere redactare a unui text. ◊ ~ corécta: s. fara gresheli fara defecte conforma cu normele lingvistice (ortografice de punctuatzie shi de redactare). ◊ ~ greshíta: s. care nu e conforma cu normele lingvistice (ortografice de punctuatzie shi de redactare). ◊ ~ lizíbila (descifrábila): s. care se poate citi shi intzelege ushor; s. limpede deslushita. ◊ ~ ilizíbila (indescifrábila): s. care nu se poate citi shi intzelege ushor; s. neclara nedeslushita. ◊ ~ incoerénta: s. fara shir lipsita de legatura logica intre cuvinte shi intre propozitzii. ◊ ~ emfática: s. nenaturala pretzioasa umflata bombastica.