potek sf [At: (a. 1563) CUV. D. BATR. I 248 / V: (reg) ~eak (irg) potec sn ~eica^[1] potic sn (ivp) ~tik put~ / Pl: ~eci (reg) ~ece / E: bg пътека] 1 Drum ingust de tzara de munte in padure etc. care se poate merge numai pe jos Si: carare (reg) ponaie potea¹. 2 (Pgn) Drum. 3 (Inv; pex) Trecatoare. 4 (Inv) Defileu. 5 (Ilav) Pe toate ~ecile Peste tot Si: pretutindeni. 6 (Irg; ie) A pazi (sau a atzine) ~k cuiva A pandi pe cineva pentru ai face un rau. 7 (Reg; ie) A shti toate ~ecile A shti foarte bine un lucru. 8 (Reg; ie) Ai shti ~ecile A cunoashte secretele cuiva. 9 (Reg; ie) A aduce pe cineva la ~ A convinge pe cineva sa nu mai gresheasca sa se indrepte. 10 (Ie) A merge (sau a umbla) pe doua (sau pe zece) ~eci A fi foarte beat. 11 (Reg; ie) A nushi vedea ~k A fi foarte suparat. 12 (Reg; ie) A i se scurta cuiva ~ A nui mai lasa cuiva libertatea sa faca orice. 1314 (Reg; ie) A se strange dupa ~eci sau a i se strange ~ecile (A nu mai umbla sau) a face pe cineva sa nu mai umble fara rost. 15 (Reg; ie) A umbla k pe o ~ A umbla cu sfiala cu teama sau cu greutate. 16 (Reg; ie) Ashi cauta ~cul A se duce acolo unde are treaba. 17 (Reg; iae) Ashi vedea de drum. 18 (Reg; iae) A fugi. 19 (Reg; ilv) Ashi lua ~k A pleca. 20 (Reg; ie) Ia adunat Dumnezeu ~ecile Se spune despre cineva care a murit. 21 Loc de trecere printre oameni. 22 (Pex) Partie. 23 (Reg; if potic) Pripor. corectata

POTÉK poteci s. f. 1. Drum ingust care se poate strabate pe jos (rar calare); carare. Poteca rar umblata ma infunda in tufishuri jilave. C. PETRESCU S. 19. Drumurile shi potecile erau pustii. SADOVEANU B. 162. Te rog sami aratzi prin padure vro poteca de picior pe unde ash putea merge calare. HOGASH M. N. 71. ◊ Expr. Pe toate potecile = pe toate cararile v. carare. Fete k Tantzica nu se gasesc pe toate potecile. REBREANU R. I 241. A shti toate potecile = a) a cunoashte bine un loc; b) a fi abil a cunoashte bine un lucru. A veni (sau a umbla) pe drum nu pe poteca = a fi sincer a vorbi deschis a evita subterfugiile. Daca voiai sa te intzelegi cu mine trebuia sa vii pe drum iara nu pe poteca. SLAVICI N. II 74. A i se incurca (cuiva) potecile v. incurca. A i se scurta (cuiva) potecile v. scurta. 2. Drum cale. De cum a dat in fapt de zori Veneau cu fete shi feciori Trasnind radvanele de crai Pe netede poteci de plai. COSHBUC P. I 55. ◊ Fig. Tu nai avut de gind... sa aratzi poetzilor din viitorime poteca cea buna. ODOBESCU S. III 11. Varianta: (Mold.) potík (ALECSANDRI T. I 278 NEGRUZZI S. I 329) s. f.

POTÉK ~ci f. Drum ingustat care se merge pe jos; carare. ◊ Pe toate ~cile pretutindeni. A shti toate ~cile a) a cunoashte bine locul; b) a shti bine shi amanuntzit ceva. Ai shti cuiva ~cile a shti secretele cuiva. A veni (sau a umbla) pe drum nu pe ~ci a vorbi direct fara aluzii. /<bulg. pateka

poteca f. carare ingusta prin paduri shi pe un deal. [Bulg. POTEK].

poték f. pl. ĭ (bg. pyteka poteca d. pytĭ vsl. pontĭ drum [V. raspintie] saŭ d. vsl. poteštipotekon a curge adica „pe unde se scurge apa” [V. tocesc]. Vest. Carare ingusta prin padurile de munte saŭ de deal. A umbla pe doŭa potecĭ (saŭ cararĭ) a merge shovaind de betzie. Aĭ shti cuĭva potecile aĭ shti secretele. In est potík.

poteak sf vz poteca

potec sn vz poteca

poteica sf vz poteca

potic sn vz poteca

potik³ sf vz poteca

putek sf vz poteca

POTÍK¹ s. f. v. poteca.

1) potík V. poteca.

poték s. f. g.d. art. potécii; pl. potéci

poték s. f. g.d. art. potécii; pl. potéci

poteca

poteca ci.

POTÉK s. carare (pop.) partie (reg.) potea. (O ~ prin vie.)

POTÉK s. v. cale drum pas stramtoare trecatoare.

POTEK s. carare (pop.) pirtie (reg.) potea. (O ~ prin vie.)

potek s. v. CALE. DRUM. PAS. STRIMTOARE. TRECATOARE.

poték (potéci) s. f. Carare drum ingust. Var. Mold. potica Banat poteaca. Bg. patek (Miklosich Slaw. Elem. 38; Cihac II 281; Pascu Arch. Rom. IX 303) din sl. tešti „a alerga” cf. slov. potek „curs mishcare”. Der. potecutza s. f. (diminutiv al lui poteca); potecash s. m. (granicer corp organizat in Munt. in 1834).

AD AUGUSTA PER ANGUSTA (lat.) pe poteci stramte (shi abrupte se ajunge) la fapte mari Hugo „Hernani” act. IV. Parola juratzilor. V. shi Per aspera ad astra.

Ad augusta per angusta (lat. „La rezultate stralucite se ajunge pe cai inguste trudnice”) cu alte cuvinte: orice victorie orice succes nu se obtzine decit prin lupta prin stradanii prin infringerea piedicilor aflate in cale. In acest sens marele scriitor francez Victor Hugo in piesa sa Hernani (actul IV) a intrebuintzat acest dicton latin k deviza a conjuratzilor. (Vezi shi expresia apropiata: Per aspera ad astra). FOL.