optziuni
  • info

17 definitzii pentru scurta

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

SCURTÁ scurtez vb. I. 1. Tranz. A micshora lungimea sau inaltzimea unui obiect a reduce din lungime sau din inaltzime a face mai scurt. ◊ Expr. A scurta cuiva ghearele = a pune pe cineva in imposibilitate de a (mai) face rau. A scurta cuiva limba = a pune pe cineva in imposibilitate de a barfi. ♦ (Inv.) A omori a executa (prin taierea capului). 2. Tranz. A alege shi a parcurge distantza cea mai scurta intre doua puncte; a evita ocolurile a merge direct. 3. Tranz. shi refl. A face sa dureze (sau sa para k dureaza) ori a dura mai putzin. ♦ Intranz. shi tranz. A vorbi concis. Lat. excurtare.

SCURTÁ scurtez vb. I. 1. Tranz. A micshora lungimea sau inaltzimea unui obiect a reduce din lungime sau din inaltzime a face mai scurt. ◊ Expr. A scurta cuiva ghearele = a pune pe cineva in imposibilitate de a (mai) face rau. A scurta cuiva limba = a pune pe cineva in imposibilitate de a barfi. ♦ (Inv.) A omori a executa (prin taierea capului). 2. Tranz. A alege shi a parcurge distantza cea mai scurta intre doua puncte; a evita ocolurile a merge direct. 3. Tranz. shi refl. A face sa dureze (sau sa para k dureaza) ori a dura mai putzin. ♦ Intranz. shi tranz. A vorbi concis. Lat. excurtare.

scurta [At: CORESI EV. 395 / V: (reg) ~ti / Pzi: ~tez shi (irg) scurt / E: scurt] 1 vt (De obicei ioc a lungi) cu sens dimensional; c. i. obiecte sau partzi ale lor partzi ale corpului fiintzelor etc.) A face mai scurt (1). 2 vt (Ie) A ~ (cuiva) ghearele A limita puterea cuiva. 3 vt (Iae) A pune pe cineva in imposibilitate de a face rau. 4 vt (Reg; ie) A i se ~ pasul A agoniza. 5 vi (Rar) A restrange din suprafatza. 6 vt (Pop; c. i. bushteni lemne etc.) A taia in bucatzi (mai scurte). 7 vt (Pgn; ivr) A taia (1). 8 vt (Trs; c. i. oameni) A pagubi. 9 vt (Mat; inv; fig; c. i. operatzii fractzii etc.) A simplifica (3). 10 vt (C. i. obiecte constructzii arbori etc. sau partzi ale lor) A simplifica (1). 11 vt (C. i. obiecte constructzii arbori etc.sau partzi ale lor) A face mai scurt (10). 1213 vt (Ivp; c. i. oameni) A decapita (12). 14 vt (Rar; pex; pm; c. i. capatzana) A despartzi de trup (prin decapitare). 15 vt (C. i. drumuri itinerarii sau echivalente ale acestora) A micshora distantza care trebuie a fi parcursa intre doua puncte sau pana la o tzinta spatziala data (de obicei alegand un drum mai scurt evitand ocolurile). 16 vt (Reg; ie) Ai ~ (cuiva) potecile (sau cararile drumurile) A impiedica activitatea cuiva. 17 vt (Iae) A pune cuiva viatza in primejdie. 18 vt (Rar; ie) Ai ~ (cuiva) drumul (sau calea) Ai ieshi (cuiva) in intampinare. 19 vt (Rar) A da impresia k distantza parcursa este mai mica decat cea reala. 20 vt (Reg; c. i. oameni in mishcare) A prinde. 21 vt (C. i. opere literare sau shtiintzifice texte etc. sau partzi ale lor) A reduce din volum. 22 vt (C. i. formulari verbale sau partzi ale lor) A exprima in cuvinte putzine. 23 vt (Rar; ie) A ~ (cuiva) vorba (sau a io ~) A impiedica (pe cineva) sa vorbeasca. 24 vt (Inv; spc; c. i. texte opere ale unui autor etc.) A rezuma (1). 2526 vtfr (Cu sens durativ) A face (sau a deveni) mai scurt (41) Si: a (se) diminua a (se) micshora a scadea a se mici1. 27 vt (Irg; ie) Ai ~ (cuiva) viatza A omori. 28 vt (Ivr; ie) Al ~ vremea (pe cineva) A zori. 29 vt (Rar) A face sa para mai scurt (41). 3031 vtr (Csn) A face sa devina (sau a deveni) mai mic mai putzin Si: a (se) diminua a se imputzina a (se) micshora a scadea a (se) mici1. 3233 vtr (Ivp; spc) A (se) reduce k numar Si: a (se) diminua a (se) imputzina a (se) micshora. 34 vt (Ivp; pex) A omori. 35 vr (Ivp; pex) A muri1. 36 vr (Ivr; cu sens intensiv) A scadea. 37 vt (Rar) A shtirbi. 38 vr (Ivr) A se rari.

SCURTÁ scurtez vb. I. Tranz. 1. A micshora lungimea sau inaltzimea unui obiect a reduce in lungime sau in inaltzime a face mai scurt. O noua sminceala de haina il facu so mai scurteze cu un stinjen. ODOBESCU S. III 46. (Refl.) Rochiile se mai scurtasera inca de un deget. C. PETRESCU C. V. 56. ◊ Expr. A scurta (cuiva) nasul v. nas. A scurta (sau taia) cuiva ghearele = a margini puterea cuiva a pune pe cineva in imposibilitate de a face rau; a impiedica (pe cineva) sa faca rau. A scurta (cuiva) limba = a interzice cuiva sa birfeasca a pune pe cineva in imposibilitate de a birfi. Dumneata ai dori sa le mai scurtezi limba acelor birfitori? CARAGIALE O. III 65. Ma dat pe poartafara... SHimi va scurta shi limba macar de un palmac. NEGRUZZI S. II 235. A scurta cu o palma sau de un cap = a omori (prin taierea capului). (Eliptic) E adevarat k mariata potzi gasi iertare daca scurtezi pe un fiu de voievod. Deshii cu primejdie dacai iei capul. SADOVEANU Z. C. 102. A fost bun... nu zic... SHi drept... Cu tzara da... Pe noi nea cam scurtat. DELAVRANCEA O. II 50. ♦ Refl. Fig. A se micshora. I sa scurtat omului creditul de tot. CARAGIALE O. III 39. 2. (Complementul direct apare uneori in constructzii cu valoare partitiva) A alege distantza cea mai scurta intre doua puncte a evita ocolurile; a taia drumul. El se gindi sa scurteze drumul. PREDA I. 34. Sa ne apropiem noi... sai scurtam din drum luind Ardealul. DELAVRANCEA O. II 198. Decit neom tot invirti shi cioshmoli pe iasta prispa mai bine sa scurtam din cale. CREANGA A. 126. Sai din munte Daten vale K sami mai scurtezi din cale. ALECSANDRI P. II 24. ◊ Expr. Ai scurta (cuiva) cararile (sau potecile drumurile) v. carare. 3. (Cu privire la notziuni temporale) A face sa para mai scurt sa dureze mai putzin. Statura totzi trei sa se gindeasca impreuna cum sa scurteze timpul acesta ucigator? DUMITRIU N. 210. Tarei place cind i mai scurteaza cineva timpul cu nishte poveshti frumoase. SBIERA P. 113. ◊ Refl. SHi a inceput in zilele cele mai intunecoase cind se scurta ziua inghitzita de noapte molima fugilor. DUMITRIU N. 189. ♦ Intranz. A spune in putzine cuvinte a vorbi scurt. Dar k sa scurtam Pe dumneavoastra va rugam... raspunsul sa ne datzi. TEODORESCU P. P. 178. ◊ (Tranz. in expr.) A scurta vorba sau a o scurta = a spune in putzine cuvinte a spune pe scurt.

A SCURTÁ ~éz tranz. (dimensiuni distantze termeni etc.) A face sa se scurteze. ~ o rochie. ~ drumul. ◊ ~ limba (cuiva) a face (pe cineva) sa taca punand in imposibilitatea de a barfi. ~ vorba a pune capat discutziei. /Din scurt

A SE SCURTÁ pers. 3 se ~eáza intranz. A deveni (mai) scurt; a se reduce; a se micshora. /Din scurt

scurtà v. a (se) face mai scurt: a scurta haina; fig. a scurta vorba. [Lat. EXCURTARE].

scurti v vz scurta

scurtéz v. tr. (lat. excŭrtare fr. écourter). Fac maĭ scurt: a scurta o haina un discurs un drum (facindul maĭ drept) o distantza (ĭutzind mersu trenuluĭ sh.a.). A scurta cuĭva vorba a nul lasa sa maĭ vorbeasca. Aĭ scurta pretentziunile a i le reduce aĭ muia nasu. Aĭ scurta cararile al face sa nu maĭ vie Invatzindul minte.

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

scurtá (a ~) vb. ind. prez. 3 scurteáza

scurtá vb. ind. prez. 1 sg. scurtéz 3 sg. shi pl. scurteáza

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

SCURTÁ vb. 1. a micshora a prescurta a reduce. (Mai ~ din text.) 2. v. prescurta. 3. v. abrevia. 4. (reg.) a reteza. (A ~ o haina.) 5. a taia. (Mai ~ din poale.) 6. a taia. (A ~ drumul peste camp.) 7. v. micshora.

SCURTÁ vb. v. ajunge decapita prinde reduce simplifica taia.

SCURTA vb. 1. a micshora a prescurta a reduce. (Mai ~ din text.) 2. a concentra a prescurta a reduce a rezuma (fig.) a comprima a condensa. (A ~ o expunere.) 3. a abrevia a prescurta. (A ~ numele unei institutzii.) 4. (reg.) a reteza. (A ~ o haina.) 5. a taia. (Mai ~ din poale.) 6. a taia. (A ~ drumul peste cimp.) 7. a descreshte a se mici a se micshora a se reduce a scadea. (Toamna ziua se ~.)

scurta vb. v. AJUNGE. DECAPITA. PRINDE. REDUCE. SIMPLIFICA. TAIA.

A (se) scurta ≠ a (se) lungi

A scurta ≠ a alungi a prelungi

Dictzionare de argou

Explica doar sensurile argotice ale cuvintelor.

a scurta cuiva ghearele expr. a pune pe cineva in imposibilitatea de a face rau.

Intrare: scurta
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • scurta
  • scurtare
  • scurtat
  • scurtatu‑
  • scurtand
  • scurtandu‑
 singular plural
  • scurteaza
  • scurtatzi
numarul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult k perfect
singular I (eu)
  • scurtez
 (sa)
  • scurtez
  • scurtam
  • scurtai
  • scurtasem
a II-a (tu)
  • scurtezi
 (sa)
  • scurtezi
  • scurtai
  • scurtashi
  • scurtaseshi
a III-a (el, ea)
  • scurteaza
 (sa)
  • scurteze
  • scurta
  • scurta
  • scurtase
plural I (noi)
  • scurtam
 (sa)
  • scurtam
  • scurtam
  • scurtaram
  • scurtaseram
  • scurtasem
a II-a (voi)
  • scurtatzi
 (sa)
  • scurtatzi
  • scurtatzi
  • scurtaratzi
  • scurtaseratzi
  • scurtasetzi
a III-a (ei, ele)
  • scurteaza
 (sa)
  • scurteze
  • scurtau
  • scurtara
  • scurtasera
scurti
Nu exista informatzii despre paradigma acestui cuvant.
* forma nerecomandata sau greshita – (arata)
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

scurta, scurtezverb

  • 1. tranzitiv A micshora lungimea sau inaltzimea unui obiect a reduce din lungime sau din inaltzime a face mai scurt. DEX '09 DLRLC
    antonime: lungi
    • format_quote O noua sminceala de haina il facu so mai scurteze cu un stinjen. ODOBESCU S. III 46. DLRLC
    • format_quote reflexiv Rochiile se mai scurtasera inca de un deget. C. PETRESCU C. V. 56. DLRLC
    • 1.1. invechit A omori a executa (prin taierea capului). DEX '09
      sinonime: executa omori
      • format_quote E adevarat k mariata potzi gasi iertare daca scurtezi pe un fiu de voievod. Deshii cu primejdie dacai iei capul. SADOVEANU Z. C. 102. DLRLC
      • format_quote A fost bun... nu zic... SHi drept... – Cu tzara da... – Pe noi nea cam scurtat. DELAVRANCEA O. II 50. DLRLC
      • chat_bubble A scurta cu o palma sau de un cap = a omori (prin taierea capului). DLRLC
    • 1.2. reflexiv figurat A se micshora. DLRLC
      sinonime: micshora
      • format_quote I sa scurtat omului creditul de tot. CARAGIALE O. III 39. DLRLC
    • chat_bubble A scurta (cuiva) nasul. DLRLC
    • chat_bubble A scurta cuiva ghearele = a pune pe cineva in imposibilitate de a (mai) face rau. DEX '09 DLRLC
    • chat_bubble A scurta cuiva limba = a pune pe cineva in imposibilitate de a barfi. DEX '09 DLRLC
      • format_quote Dumneata ai dori sa le mai scurtezi limba acelor birfitori? CARAGIALE O. III 65. DLRLC
      • format_quote Ma dat pe poartafara... SHimi va scurta shi limba macar de un palmac. NEGRUZZI S. II 235. DLRLC
  • 2. tranzitiv A alege shi a parcurge distantza cea mai scurta intre doua puncte; a evita ocolurile a merge direct. DEX '09 DLRLC
    • format_quote El se gindi sa scurteze drumul. PREDA I. 34. DLRLC
    • format_quote Sa ne apropiem noi... sai scurtam din drum luind Ardealul. DELAVRANCEA O. II 198. DLRLC
    • format_quote Decit neom tot invirti shi cioshmoli pe iasta prispa mai bine sa scurtam din cale. CREANGA A. 126. DLRLC
    • format_quote Sai din munte Daten vale K sami mai scurtezi din cale. ALECSANDRI P. II 24. DLRLC
  • 3. tranzitiv reflexiv A face sa dureze (sau sa para k dureaza) ori a dura mai putzin. DEX '09 DLRLC
    • format_quote Statura totzi trei sa se gindeasca impreuna cum sa scurteze timpul acesta ucigator? DUMITRIU N. 210. DLRLC
    • format_quote Tarei place cind i mai scurteaza cineva timpul cu nishte poveshti frumoase. SBIERA P. 113. DLRLC
    • format_quote SHi a inceput in zilele cele mai intunecoase cind se scurta ziua inghitzita de noapte molima fugilor. DUMITRIU N. 189. DLRLC
    • 3.1. intranzitiv tranzitiv A vorbi concis. DEX '09 DLRLC
      • format_quote Dar k sa scurtam Pe dumneavoastra va rugam... raspunsul sa ne datzi. TEODORESCU P. P. 178. DLRLC
      • chat_bubble A scurta vorba sau a o scurta = a spune in putzine cuvinte a spune pe scurt. DLRLC
etimologie:

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.