SCURTÁ scurtez vb. I. Tranz. 1. A micshora lungimea sau inaltzimea unui obiect a reduce in lungime sau in inaltzime a face mai scurt. O noua sminceala de haina il facu so mai scurteze cu un stinjen. ODOBESCU S. III 46. (Refl.) Rochiile se mai scurtasera inca de un deget. C. PETRESCU C. V. 56. ◊ Expr. A scurta (cuiva) nasul v. nas. A scurta (sau taia) cuiva ghearele = a margini puterea cuiva a pune pe cineva in imposibilitate de a face rau; a impiedica (pe cineva) sa faca rau. A scurta (cuiva) limba = a interzice cuiva sa birfeasca a pune pe cineva in imposibilitate de a birfi. Dumneata ai dori sa le mai scurtezi limba acelor birfitori? CARAGIALE O. III 65. Ma dat pe poartafara... SHimi va scurta shi limba macar de un palmac. NEGRUZZI S. II 235. A scurta cu o palma sau de un cap = a omori (prin taierea capului). (Eliptic) E adevarat k mariata potzi gasi iertare daca scurtezi pe un fiu de voievod. Deshii cu primejdie dacai iei capul. SADOVEANU Z. C. 102. A fost bun... nu zic... SHi drept... Cu tzara da... Pe noi nea cam scurtat. DELAVRANCEA O. II 50. ♦ Refl. Fig. A se micshora. I sa scurtat omului creditul de tot. CARAGIALE O. III 39. 2. (Complementul direct apare uneori in constructzii cu valoare partitiva) A alege distantza cea mai scurta intre doua puncte a evita ocolurile; a taia drumul. El se gindi sa scurteze drumul. PREDA I. 34. Sa ne apropiem noi... sai scurtam din drum luind Ardealul. DELAVRANCEA O. II 198. Decit neom tot invirti shi cioshmoli pe iasta prispa mai bine sa scurtam din cale. CREANGA A. 126. Sai din munte Daten vale K sami mai scurtezi din cale. ALECSANDRI P. II 24. ◊ Expr. Ai scurta (cuiva) cararile (sau potecile drumurile) v. carare. 3. (Cu privire la notziuni temporale) A face sa para mai scurt sa dureze mai putzin. Statura totzi trei sa se gindeasca impreuna cum sa scurteze timpul acesta ucigator? DUMITRIU N. 210. Tarei place cind i mai scurteaza cineva timpul cu nishte poveshti frumoase. SBIERA P. 113. ◊ Refl. SHi a inceput in zilele cele mai intunecoase cind se scurta ziua inghitzita de noapte molima fugilor. DUMITRIU N. 189. ♦ Intranz. A spune in putzine cuvinte a vorbi scurt. Dar k sa scurtam Pe dumneavoastra va rugam... raspunsul sa ne datzi. TEODORESCU P. P. 178. ◊ (Tranz. in expr.) A scurta vorba sau a o scurta = a spune in putzine cuvinte a spune pe scurt.