PISHCÁ pishc vb. I. 1. Tranz. A prinde cu degetele pielea sau carnea cuiva ridicando sau strangando shi producand o senzatzie dureroasa; a ciupi. ♦ A apuca cu degetele coardele unor instrumente muzicale ridicandule putzin shi dandule drumul pentru a le face sa vibreze. 2. Tranz. A rupe sau a taia cate putzin din ceva. ♦ (Fam.) A se alege cu ceva. ♦ (Fam.) A fura cate putzin pe nesimtzite; a ciupi a shterpeli. 3. Tranz. (Despre insecte) A intzepa a mushca. ◊ Expr. K (shi) cum (sau cat) tear pishca un purice = foarte putzin aproape deloc. ♦ (Despre animale shi pasari) A apuca cu dintzii cu ciocul fara a rani; p. ext. a manca. 4. Tranz. shi intranz. (Despre vant frig etc.) A provoca o senzatzie neplacuta dureroasa a intzepa a arde. ♦ Tranz. (Despre bruma ger etc.) A strica a vatama (partzial) frunzele sau fructele plantelor. 5. Tranz. (Despre bauturi alcoolice condimente sau mancaruri condimentate) A provoca o senzatzie de arsura de usturime de intzepatura; a ustura. 6. Tranz. (Glumetz) A lovi a atinge ushor a shfichiui pe cineva; p. ext. a bate. ♦ Fig. A intzepa cu vorba; a tachina a shfichiui. 7. Refl. (Reg.; despre Luna shi lumina ei) A incepe sa scada sa descreasca. Et. nec.

pishca^[1] [At: HERODOT (1645) 33 / V: (reg) pisca / Pzi: pishc / E: nct] 1 vt (C. i. fiintze) A prinde cu varful degetelor pielea sau carnea ridicando putzin in sus sau strangando shi producand o senzatzie specifica de durere Si: a ciupi (reg) a picura a pishcura¹ (1) a pitziga (1). 2 vt (Reg; ie) A ~ boul de corn Ashi atrage o neplacere. 3 vt (C. i. coardele unor instrumente muzicale) A apuca cu degetele ridicandule putzin shi dandule apoi drumul pentru a le face sa vibreze. 4 vt A rupe cu varful degetelor cu gura etc. cate putzin din ceva Si: a pitziga (2) a smulge a taia. 5 vr (D. obiecte de imbracaminte) A se roade putzin Si: a se ciupi. 6 vr (Fig; fam) A fura cate putzin pe nesimtzite Si: (fam) a ciupi a shterpeli. 7 vi (Fig; fam) A realiza unele beneficii ilicite marunte. 8 vr (Pop; fig; d. luna shi d. conturul ei) A descreshte treptat. 9 vt (D. insecte) A intzepa cu ajutorul unui organ bucal sau abdominal special adaptat Si: (reg) a pitziga (3). 10 vr (Ilav) K (shi) cum (sau reg cat) tear ~ un purice Foarte putzin. 11 vr (Ial) Aproape imperceptibil. 12 vr (Ial) Extrem de ushor. 13 vr (D. animale shi pasari) A apuca cu dintzii cu ciocul producand o senzatzie dureroasa Si: (reg) a pitziga (4). 14 vrr (Pop; pex; d. plantele urticante) A urzica. 15 vt (Fig; d. vant ger etc.) A provoca o senzatzie chinuitoare dureroasa. 16 vt (D. bruma; ger etc. c. i. plante sau partzi ale lor) A usca partzial. 17 vt(a) (D. bauturi condimente sau mancaruri condimentate mirosuri) A provoca o senzatzie specifica de intzepatura pe limba in nari de usturime Si: a ciupi (reg) a pishcura¹ (6) a pitziga (5). 18 vt (Fam) A plesni ushor. 19 vt (Pgn) A bate. 20 vt A ironiza. 21 vt (Inv; fig) A hartzui in timpul unei lupte al unei confruntari armate. 22 vt (Mun; fig) A surprinde pe nepregatite. 23 vt (Mun; fig; c. i. o gestiune un bilantz un dosar etc.) A cerceta superficial. corectata

PISHCÁ pishc vb. I. 1. Tranz. A prinde cu degetele pielea sau carnea cuiva ridicando sau strangando shi producand o senzatzie dureroasa; a ciupi. ♦ A apuca cu degetele coardele unor instrumente muzicale ridicandule putzin shi dandule drumul pentru a le face sa vibreze. 2. Tranz. A rupe sau a taia cate putzin din ceva. ♦ (Fam.) A se alege cu ceva. ♦ (Fam.) A fura cate putzin pe nesimtzite; a ciupi a shterpeli. 3. Tranz. (Despre insecte) A intzepa a mushca. ◊ Expr. K (shi) cum (sau cat) tear pishca un purice = foarte putzin aproape deloc. ♦ (Despre animale shi pasari) A apuca cu dintzii cu ciocul fara a rani; p. ext. a manca. 4. Tranz. shi intranz. (Despre vant frig etc.) A provoca o senzatzie neplacuta dureroasa a intzepa a arde. ♦ Tranz. (Despre bruma ger etc.) A strica a vatama (partzial) frunzele sau fructele plantelor. 5. Tranz. (Despre bauturi alcoolice condimente sau mancaruri condimentate) A provoca o senzatzie de arsura de usturime de intzepatura; a ustura. 6. Tranz. (Glumetz) A lovi a atinge ushor a shfichiui pe cineva; p. ext. a bate. ♦ Fig. A intzepa cu vorba; a tachina a shfichiui. 7. Refl. (Reg.; despre luna shi lumina ei) A incepe sa scada sa descreasca. Et. nec.

PISHCÁ pishc vb. I. 1. Tranz. A apuca pielea cu virful degetelor shi a o stringe (pina incepe sa doara); a ciupi. Da dumneata ce tot vrei cu mine...? Manghionteshti ma pishti ce naiba vrei? GALAN Z. R. 244. Ia dute in casa trezeshtetzi copilul din somn shi el atunci are sa inceapa a plinge; pe urma pishcal tot cite oleaca shi el are sa inceapa a tzipa. CREANGA P. 173. ◊ Fig. Frusina pishca inima tuturor barbatzilor. GALACTION O. I 128. ♦ (Cu privire la coardele sau strunele unor instrumente muzicale) A apuca cu degetele a ridica apoi putzin in sus shi ai da drumul brusc pentru a scoate sunete. Motzaia insa degetele pishcau arare strunele. PAS L. I 33. Chitaristul... pishca patetic shi cadentzat coardele chitarei. DELAVRANCEA la TDRG. 2. Tranz. A rupe sau a taia cite putzin din ceva (cu unghiile sau cu un instrument). O iapa... pishcata la urechea dreapta. La TDRG. ◊ Refl. pas. Virful [caierului] se mai pishca adica se mai scoate din el par shi se pune catre partea de jos a caierului. PAMFILE I. C. 8. Se pishca virfurile plantelor pentru a se intirzia inflorirea. La TDRG. ♦ (Familiar) A se alege cu ceva. ◊ Absol. Cum shtii... mai mult cu sheiacul ne hranim; shi apoi de nu curge macar picura shi cine mishca tot pishca. CREANGA P. 110. ♦ (Familiar) A fura cite putzin pe nesimtzite; a ciupi a shterpeli. TZa pishca din lina oilor. SHEZ. I 194. 3. Tranz. (Despre insecte) A intzepa a mushca. Ma pishcau de spate shi de ceafa o intreaga republica de furnici. HOGASH M. N. 11. [Fatul babei] sau facut purice... shi sau virit in cameasha lui shi unde nau inceput a mil mushca shi a mil pishca intrun fel k acela k zmaul nu mai avea astimpar. SBIERA P. 143. Stringetzi leleo buzele K le pishca mushtele. ALECSANDRI P. P. 340. ◊ Expr. K (shi) cum (sau cit) tear pishca un purice = foarte putzin aproape de loc. Dar la o imparatzie k cum tear pishca un purice nu se mai baga in sama. CREANGA P. 258. ♦ (Despre animale shi pasari) A apuca (pe cineva) cu gura cu dintzii cu ciocul fara a face o rana a mushca numai de piele; a ciupi. Lupii... au gasit in fundul muntzilor iapa babei. Cum au dat de ea unde nu mio incep ei unul a o pishca altul a o mushca unul a o impinge altul a o ghionti shi asha mai departe. SBIERA P. 59. De shoimei pishcata Dogari mursicata. TEODORESCU P. P. 59. 4. Tranz. (Despre vint frig etc.) A intzepa a arde. Gerul ne pishca obrazul. STANCU U.R.S.S. 36. ◊ Intranz. Frigul pishca ushurel de virful nasului. ZAMFIRESCU la TDRG. ♦ (Despre bruma ger etc.) A vatama partzial frunzele sau fructele plantelor. Toamna tirziu dupa ce bruma pishcase frunzele ea shedea cu Anca la fereastra. SLAVICI O. II 52. 5. Tranz. (Despre bauturi alcoolice condimente sau mincari condimentate) A provoca senzatzia de arsura; a ustura. Simt untul sfiriind shi pishcinduma de limba. SADOVEANU O. VIII 161. ◊ Intranz. Ardeiul iute pishca. 6. Tranz. (Glumetz) A lovi a atinge a bate ushor pe cineva. Traian navusese nevoie sa fie pishcat k sa intre in el invatzaturile vechi. Le deprinsese pe toate din placere. SADOVEANU P. M. 148. ♦ Fig. A intzepa cu vorba; a shfichiui. 7. Refl. (Mold.; despre luna shi lumina ei) A incepe sa scada sa descreasca. Eu socot uncheshule asha: cum sa pishca lumina cum se schimba vremea. SADOVEANU O. A. I 158. Noi dintrun ceaslov Putem shti ziua lunii shi ceasul cind se pishca. NEGRUZZI S. II 178.

A PISHCÁ pishc tranz. 1) (fiintze) A apuca cu varful degetelor de piele strangando (shi provocand durere); a ciupi. 2) (bucatzi mici varfuri margini) A inlatura cate putzin prin rupere sau taiere; a ciupi. 3) fam. (despre persoane) A fura in cantitatzi neinsemnate shi pe nesimtzite; a ciupi. 4) shi fig. (despre insecte) A face sa aiba o senzatzie dureroasa (prin intzepare sau mushcare); a ciupi; a manca; a mushca. ◊ Cat tear ~ un purice putzin de tot. Pishca de limba se spune despre condimente sau bauturi alcoolice care produc o senzatzie de usturime. 5) fig. A intzepa cu vorba; a critica ushor; a ciupi. 6) (fiintze) A lovi ushor (cu biciul cu palma); a ciupi. 7) (coardele unor instrumente muzicale) A apuca cu varful degetelor facand sa vibreze; a ciupi. /Orig. nec.

A SE PISHCÁ ma pishc intranz. 1) A face (concomitent) schimb de pishcaturi usturatoare (unul cu altul). 2) pop. (despre Luna shi lumina ei) A incepe sa scada; a se micshora; a descreshte. /Orig. nec.

pishcà v. 1. a apuca shi strange cu varful degetelor: nu ma pishca k ma doare; 2. a mushca vorbind de insecte; m’a pishcat un purice 3. a impunge ushor: vinul cam pishca; 4. fig. a intzepa a fi caustic: el pishca shi mushca; 5. fam. a fura: ea cam pishca. [SHi pitzigà = it. PIZZICARE].

pisca v vz pishca

pishc shi (Trans. shi) pítzig a á v. tr. (cp. cu mishc shi cu it. pizzicare a pishca. V. pitzigoĭ). Cĭupesc apuc pelea cuĭva cu virfu degetelor shi o string k sal doara. Eŭf. Iron. Bat lovesc: la cam pishcat la politzie. Mushc impung (vorbind de puricĭ sh. a.). Impung intzep (vorbind de bauturĭ): acest vin pishca de (saŭ la) limba. Fig. Fam. Impung cu vorba trag un sfichĭ. Cĭupesc fur cite ceva. V. refl. Luna se pishca incepe a descreshte.

pishcá (a ~) vb. ind. prez. 2 sg. pishti 3 píshca; conj. prez. 3 sa píshte

pishcá vb. ind. prez. 1 sg. pishc 2 sg. pishti 3 sg. shi pl. píshca; conj. prez. 3 sg. shi pl. píshte

pishc pishti 2 pishte 3 conj.

PISHCÁ vb. 1. v. ciupi. 2. v. intzepa. 3. a ciupi a intzepa. (Mustul ~ la limba.) 4. a se ciupi. (Pantalonii sau cam ~.) *5. v. atínge.

PISHCÁ vb. v. descreshte micshora reduce scadea.

PISHCA vb. 1. a ciupi (pop.) a tzicura (reg.) a picura a pishcura (Transilv.) a pitziga. (Cine tea ~ asha?) 2. a ciupi a intzepa a minca. (Il ~ puricii tzintzarii.) 3. a ciupi a intzepa. (Mustul ~.) 4. a se ciupi. (Pantalonii sau cam ~.) 5.* (fig.) a atinge a impunge a intzepa a shfichiui. (Il ~ cu vorba.)

pishca vb. v. DESCRESHTE. MICSHORA. REDUCE. SCADEA.

pishcá (píshc pishcát) vb. 1. A ciupi a intzepa. 2. A rupe din ceva cite putzin. 3. A minca putzin a ciuguli. 4. A mushca a rani. 5. A shterpeli a fura. Mr. chishcu chishcare megl. pishc(ari). Origine indoielnica. Probabil de la o radacina expresiva pičc (Pushcariu 1304; REW 6535; cf. Corominas III 724) lat. *piccicare (Candrea Rom. XXXI 314; Philippide II 651; Pascu I 63; Tiktin) cf. alb. pitškoń it. pizzicare sp. pellizcar. E posibil sa fi intervenit o apropiere cu pisc „cioc” dar acest cuvint nu ajunge pentru a explica vb. Der. pishcura vb. (Banat a pishca); pishcanfloare s. m. (grangur Oriolus galbula) literal „ciupeshte florile”; pishcat adj. (cherchelit); pishcator adj. (intzepator; furacios); pishcatura s. f. (ciupitura intzepatura; mushcatura; urma lasata acolo unde lipseshte o parte dintrun obiect). Pitz s. m. (pitulice) pare sa apartzina aceleiashi familii; der. pitziga vb. (Trans. a pishca); pitzigaia vb. (a vorbi cu voce subtzire ascutzit) probabil prin forma care se da buzelor; pitzingau s. m. (insecta Calopterys splendens; filfizon lichea secatura); pitzigoi (var. chitzigoi Trans. pitzigush Banat pitziganie) s. m. (tziglau Parus; Arg. lacat); pitzigoaica (var. chitzigoaica) s. f. (femela pitzigoiului); pitzarau (var. Trans. pizarau) s. m. (Olt. Trans. colindator; colac pentru colindatori; batz de colindator). Leagtura lui pitzigoi cu pičc este evidenta shi se explica bine prin sunetul cintecului sau (pitzigaiat) sau mai probabil plecind de la sensul de „cioc” cu suf. augmentativ oi cf. cors. pizzigone sard. pizzugrossu (Bogrea Dacor. IV 842). Relatzia cu piciu „mic” (Tiktin) sau cu ideea de a ciuguli (Scriban) pare indoielnica. E neindoielnic inrudit cu pisc „cioc” cf. pitzigaie s. f. (fluier) fatza de piscoaie pitzigoi fatza de piscoi. Pitza s. f. (Banat carne) cuvint rar identificat cu un lat. *pettia (Pushcariu 1326; REW 6450; Philippide II 651; Zauner Rom. Forsch. XIV 354; Wagner 112) este probabil acelashi cuvint k pitz shi pare sa insemne „bucatzica de carne”. De aici pitzur(i)k s. m. (stirpitura porecla care se da de obicei in Munt. copiilor shi flacaiandrilor) cf. ngr. πιτσουρίϰος. In sfirshit pantzarush (var. pantzarush pancearush parantush) s. m. (pasare Troglodytes parvulus) apartzine familiei expresive a lui pitzigoi pitzarau shi apare neindoielnic in loc de *pi(n)tzarush (dupa Tiktin din sb. caric „pitulice”); cf. pantzura (var. panchitza) s. f. (prostituata) care Cihac II 242 o punea in legatura fara a fi necesar cu ceh. pančava.

pishca pishc v. t. 1. a se alege cu ceva 2. a fura cate putzin pe nesimtzite