PISHCÁ pishc vb. I. 1. Tranz. A apuca pielea cu virful degetelor shi a o stringe (pina incepe sa doara); a ciupi. Da dumneata ce tot vrei cu mine...? Manghionteshti ma pishti ce naiba vrei? GALAN Z. R. 244. Ia dute in casa trezeshtetzi copilul din somn shi el atunci are sa inceapa a plinge; pe urma pishcal tot cite oleaca shi el are sa inceapa a tzipa. CREANGA P. 173. ◊ Fig. Frusina pishca inima tuturor barbatzilor. GALACTION O. I 128. ♦ (Cu privire la coardele sau strunele unor instrumente muzicale) A apuca cu degetele a ridica apoi putzin in sus shi ai da drumul brusc pentru a scoate sunete. Motzaia insa degetele pishcau arare strunele. PAS L. I 33. Chitaristul... pishca patetic shi cadentzat coardele chitarei. DELAVRANCEA la TDRG. 2. Tranz. A rupe sau a taia cite putzin din ceva (cu unghiile sau cu un instrument). O iapa... pishcata la urechea dreapta. La TDRG. ◊ Refl. pas. Virful [caierului] se mai pishca adica se mai scoate din el par shi se pune catre partea de jos a caierului. PAMFILE I. C. 8. Se pishca virfurile plantelor pentru a se intirzia inflorirea. La TDRG. ♦ (Familiar) A se alege cu ceva. ◊ Absol. Cum shtii... mai mult cu sheiacul ne hranim; shi apoi de nu curge macar picura shi cine mishca tot pishca. CREANGA P. 110. ♦ (Familiar) A fura cite putzin pe nesimtzite; a ciupi a shterpeli. TZa pishca din lina oilor. SHEZ. I 194. 3. Tranz. (Despre insecte) A intzepa a mushca. Ma pishcau de spate shi de ceafa o intreaga republica de furnici. HOGASH M. N. 11. [Fatul babei] sau facut purice... shi sau virit in cameasha lui shi unde nau inceput a mil mushca shi a mil pishca intrun fel k acela k zmaul nu mai avea astimpar. SBIERA P. 143. Stringetzi leleo buzele K le pishca mushtele. ALECSANDRI P. P. 340. ◊ Expr. K (shi) cum (sau cit) tear pishca un purice = foarte putzin aproape de loc. Dar la o imparatzie k cum tear pishca un purice nu se mai baga in sama. CREANGA P. 258. ♦ (Despre animale shi pasari) A apuca (pe cineva) cu gura cu dintzii cu ciocul fara a face o rana a mushca numai de piele; a ciupi. Lupii... au gasit in fundul muntzilor iapa babei. Cum au dat de ea unde nu mio incep ei unul a o pishca altul a o mushca unul a o impinge altul a o ghionti shi asha mai departe. SBIERA P. 59. De shoimei pishcata Dogari mursicata. TEODORESCU P. P. 59. 4. Tranz. (Despre vint frig etc.) A intzepa a arde. Gerul ne pishca obrazul. STANCU U.R.S.S. 36. ◊ Intranz. Frigul pishca ushurel de virful nasului. ZAMFIRESCU la TDRG. ♦ (Despre bruma ger etc.) A vatama partzial frunzele sau fructele plantelor. Toamna tirziu dupa ce bruma pishcase frunzele ea shedea cu Anca la fereastra. SLAVICI O. II 52. 5. Tranz. (Despre bauturi alcoolice condimente sau mincari condimentate) A provoca senzatzia de arsura; a ustura. Simt untul sfiriind shi pishcinduma de limba. SADOVEANU O. VIII 161. ◊ Intranz. Ardeiul iute pishca. 6. Tranz. (Glumetz) A lovi a atinge a bate ushor pe cineva. Traian navusese nevoie sa fie pishcat k sa intre in el invatzaturile vechi. Le deprinsese pe toate din placere. SADOVEANU P. M. 148. ♦ Fig. A intzepa cu vorba; a shfichiui. 7. Refl. (Mold.; despre luna shi lumina ei) A incepe sa scada sa descreasca. Eu socot uncheshule asha: cum sa pishca lumina cum se schimba vremea. SADOVEANU O. A. I 158. Noi dintrun ceaslov Putem shti ziua lunii shi ceasul cind se pishca. NEGRUZZI S. II 178.